Ştiri
Paginile web ale guvernului ucrainean au fost ținta unui atac cibernetic masiv
Site-urile web ale guvernului ucrainean au fost ținta unui atac cibernetic masiv, pe fondul tensiunilor sporite dintre Occident și Rusia, care a concentrat trupe și echipamente militare în apropierea graniței cu Ucraina.
Informația a fost anunțată pentru prima dată la începutul zilei de 14 ianuarie de către ministerul ucrainean al Educației, pe pagina sa de Facebook. „Din cauza atacului global din noaptea de 13-14 ianuarie 2022, site-ul oficial al Ministerului Educației și Științei este temporar indisponibil”, a declarat ministerul.
Pagina web a ministerului de Externe a fost, de asemenea, indisponibilă și a afișat pentru o perioadă de timp un mesaj în ucraineană, rusă și poloneză care spunea: „temeți-vă și așteptați-vă la ce e mai rău”. Site-urile cabinetului de miniștri și ale ministerului pentru situații de urgență au fost, de asemenea, indisponibile.
Site-urile Ministerului Afacerilor Externe, ale Guvernului, ale Consiliului pentru politică agrară, securitate și apărare și ale Ministerului Educației păreau să nu funcționeze.
Pe unele dintre pagini a apărut un text în trei limbi - ucraineană, poloneză și rusă - care spunea că toate datele ucrainenilor încărcate în rețea au devenit publice.
Nu au fost disponibile imediat alte detalii.
Vezi ultimele știri
Trupul celui de al patrulea soldat american dispărut în Lituania a fost recuperat
Cadavrul celui de al patrulea soldat american dispărut în timpul unor exerciții militare în Lituania a fost recuperat lângă Pabrade, a anunțat armata Statelor Unite pe 1 aprilie, într-un comunicat.
Operațiunile de recuperare au durat câteva zile după ce un vehicul militar cu patru soldați americani la bord s-a scufundat într-o zonă de mlaștină, pe 25 martie.
Trupurile primilor trei soldați din echipa de luptă a Brigăzii blindate a Armatei SUA, Divizia a 3-a de infanterie și vehiculul lor blindat M88A2 Hercules fuseseră recuperate cu o zi în urmă.
Misiunea de recuperare se s-a intensificat în ultimele 24 de ore după ce personalul de căutare a fost suplimentat și au fost aduse echipamente specializate.
Câini de salvare și două sisteme avansate de drone, inclusiv unul echipat cu radar de pătrundere în sol, au îmbunătățit capacitățile de căutare.
Numele persoanelor decedate sunt ținute secrete până când le vor fi anunțate familiile.
Investigațiile cu privire la tragedie sunt în desfășurare. Autoritățile examinează circumstanțele care au dus la incident, inclusiv terenul, condițiile meteorologice și starea vehiculului.
Dispariția celor patru infanteriști americani au declanșat un efort masiv de salvare multinațional, iar generalul-maior american Curtis Taylor, general comandant al Diviziei 1 blindate, le-a mulțumit tuturor celor care au contribuit la operațiunea de recuperare.
Lituania, membră NATO și UE, găzduiește peste 1.000 de soldați americani staționați prin rotație în țara baltică
Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Calitatea apei din satele afectate de pesta porcină este bună, spune ANSP
Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) a declarat marți, 1 aprilie, că apa potabilă utilizată de locuitorii satului Roșcani din raionul Anenii Noi nu este contaminată și nu a fost afectată de pesta porcină din localitate, care a dus la sacrificarea a mii de animale.
Reprezentanții ANSP au spus într-un comunicat de presă că aprovizionarea cu apă a localităților se realizează, în mare parte, prin sonde arteziene și fântâni publice bine izolate și protejate de anumite riscuri de contaminare.
În prezent, specialiștii ANSP urmăresc calitatea apei în satele Roșcani, Calfa și Calfa Nouă. Ei sunt responsabili de monitorizarea calității apei în contextul eradicării focarelor de pestă porcină.
Apa-i ok, mirosul „nu e acut”
După decizia autorităților de a înhuma animalele sacrificate într-o groapă comună de lângă localitatea Roșcani, localnicii s-au arătat îngrijorați că localitatea ar putea fi afectată de infecții și miros neplăcut.
Potrivit ANSP riscul de contaminare a surselor de apă potabilă este „practic inexistent”. Anterior, ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu, a spus că dacă se vor respecta toate normele stabilite de autorități, atunci „nu vor exista pericole”.
În marginea ședinței de Guvern din 26 martie, Lazarencu a spus jurnaliștilor că perimetrul gropii în care sunt înhumate animalele sacrificate respectă perimetrul de protecție a râului Bâc. „Solul este preponderent lutos, ceea ce este o primă barieră pentru a nu ajunge în apele subterane”, a spus el.
Totodată, autoritățile au spus că nu au altă soluție decât înhumarea. Ministra Agriculturii și Industriei Alimentare, Ludmila Catlabuga, a precizat înaintea recentei ședințe a Executivului că nici în R. Moldova, nici în țările vecine nu sunt incineratoare pentru un număr atât de mare de animale. Ea a spus jurnaliștilor că terenul de înhumare de la Roșcani a fost ales „de comun” cu mai multe structuri ale statului, implicate în eradicarea focarului.
Comentând plângerile localnicilor și autorităților din Roșcani, Catlabuga a spus că a vizitat localitatea și nu a simțit mirosul deranjant despre care vorbesc sătenii.
„Nu cred că mirosul insuportabil poate izbucni imediat. Am fost în teritoriu și nu l-am simțit acut”, a spus ministra.
Zeci de mii de porci, infectați cu pestă
De la începutul acestui an, în R. Moldova au fost identificate 31 de focare de pestă porcină, dintre care 19 au fost eradicate.
Cea mai gravă situație a fost înregistrată, la mijlocul lunii martie, la ferma de la Roșcani. Cu pesta porcină s-au infectat toți cei peste 65 mii de porci.
Autoritățile au decis să sacrifice toate animalele infectate. Potrivit celor mai recente date, prezentate săptămâna trecută de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, focarul din Roșcani a fost eradicat în proporție de 75%, iar cel din Cimișeni – de circa 20%.
Pesta porcină africană este a boală virală extrem de contagioasă care afectează doar porcii domestici și mistreții, dar nu este periculoasă pentru oameni. Peste 90% din animalele infectate mor. Nu există un vaccin sau tratament pentru pesta porcină africană. Virusul poate supraviețui timp îndelungat în carnea și organele animalelor infectate.
Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor îndeamnă consumatorii să cumpere carne doar din locuri autorizate. Înainte să ajungă pe tejghelele din piețe, carnea este verificată de medicii veterinari, care emit certificate sanitar-veterinare, iar administrația este obligată să verifice dacă vânzătorul sau furnizorul are toate actele permisive.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Ministra germană de Externe la Kiev: SUA nu trebuie să se lase păcălite de „tacticile de tergiversare” ale Rusiei
Aflată într-o vizită surpriză la Kiev, ministra de Externe a Germaniei, Annalena Baerbock, a spus marți că Statele Unite ar trebui să nu se lase înșelate de ceea ce ea a numit „tactici de tergiversare” ale președintelui rus Vladimir Putin în chestiunea unui armistițiu în Ucraina.
„La viitoarea reuniune a miniștrilor de externe ai NATO, vom transmite clar părții americane că nu trebuie să intrăm în jocul tacticilor de tergiversare ale lui Putin”, a spus Baerbock într-o declarație făcută publică după sosirea sa în capitala ucraineană, în dimineața de 1 aprilie.
Miniștrii de externe ai NATO urmează să se întâlnească la Bruxelles, pe 4 și 5 aprilie.
Baerbock face parte din guvernul la final de mandat al cancelarului Olaf Scholz, iar vizita sa la Kiev este una de rămas bun. Șefa diplomației germane a spus că discuțiile între Rusia și Statele Unite s-ar afla în acest moment în „impas”, așa încât un sprijin necondiționat pentru Ucraina este în acest moment mai important ca oricând.
Declarația ei de sprijin pentru Ucraina survine după ce președintele american, Donald Trump, a spus că președintele ucrainean, Volodimir Zelenski „va avea probleme mari”, dacă renunță la un acord cu Statele Unite despre exploatarea comună a zăcămintelor minerale ale Ucrainei.
- Te-ar putea interesa și: Ce prevede noua propunere despre minerale făcută de SUA Ucrainei și de ce a cauzat critici la Kiev
O implicare americană ar fi, după Trump, o garanție suficientă pentru Ucraina că nu va mai fi atacată de ruși, iar altă garanție de securitate nu există pentru că în NATO, a spus el, Ucraina „nu va fi niciodată”.
Dar Trump care a avut o abordare conciliantă față de Rusia până acum, l-a avertizat duminică și pe Putin cu sancțiuni în comerțul cu produse petroliere, dacă Rusia va împiedica oprirea focului în Ucraina.
„Dacă ajung la concluzia că e vina Rusiei, voi impune tarife vamale secundare pe tot petrolul care vine din Rusia”, a spus Trump, explicând: „Asta înseamnă că, dacă cumperi petrol din Rusia, nu mai poți face afaceri în Statele Unite”.
În declarația de marți de la Kiev, ministra de externe a Germaniei care a avut funcția încă de la începutul invaziei rusești în Ucraina în februarie 2022, a spus că Moscova „simulează disponibilitate pentru negocieri, dar nu se abate nici măcar un milimetru de la obiectivele sale”.
„Nu trebuie să ne lăsăm orbiți de Putin”, a spus Baerbock la Kiev, „pentru că a sugera pacea nu înseamnă pace”.
Probabil va fi și ultima sa vizită în actuala funcție în capitala ucraineană pentru că Germania urmează să aibă un nou guvern de coaliție după alegerile parlamentare din februarie.
Imediat după Kiev, Baerbock este așteptată la Chișinău pe 2 aprilie. Nici autoritățile germane, nici cele moldovene nu au precizat imediat detalii din agenda vizitei.
Dar Baerbock a fost nominalizată pentru funcția de președintă a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite.
După Reuters și DPA
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
În stânga Nistrului crește din nou tariful la energia electrică
Autoritățile separatiste de la Tiraspol au mărit, începând cu 1 aprilie, tariful la energia electrică pentru consumatorii din regiune. Este a doua creștere după ce Tiraspolul a refuzat grantul european pentru gaze care era condiționat prin ajustarea tarifelor la cele de piață.
Conform noilor majorări, populația din regiune va achita pentru un kilowatt 1,42 ruble. Autoritățile separatiste au spus că majorarea este cauzată de „creșterea costului de producție a energiei electrice”, cauzată la rândul său de „cantitatea redusă de gaze” care ajunge în regiune.
Electricitatea rămâne în continuare mai ieftină în stânga Nistrului
Tariful precedent era de 1,39 ruble kilowatt (la cursul băncii centrale de la Tiraspol, o rublă transnistreană valorează aproximativ un leu moldovenesc). El a intrat în vigoare pe 1 martie 2025, după o majorare substanțială a tarifelor la toate serviciile comunale.
Până atunci, locuitorii din stânga Nistrului achitau 0,54 copeici pentru 1 kWh la consumul mai mic de 150 kWh și 0,72 copeici la un consum mai mare de 150 kWh. Tot atunci, tariful la gaze a crescut de la 0,81 copeici pentru un metru cub la 1,70 de ruble; tariful la apă a ajuns de la 4,52 ruble pentru metru cub la 9,75 ruble, iar cel la energie termică de la 402,11 ruble pentru o gigacalorie la 730,42 ruble.
Chiar și după mărire, tarifele la gaze în stânga Nistrului sunt mult mai mici decât cele de pe malul drept, care corespund prețurilor de piață. Spre exemplu, consumatorii casnici din centrul și sudul R. Moldova plătesc 4,10 lei/kWh, iar cei din nordul țării – 4,68 lei/kWh de energie. Prețul gazului este de 16,74 de lei pentru un metru cub.
- Te-ar putea interesa și: Cresc tarifele la toate serviciile comunale în stânga Nistrului
Între februarie - decembrie curent, tariful la energia electrică este parțial compensat din contul unui ajutor al Uniunii Europene. Astfel, guvernul moldovean acoperă, prin compensații direct în factură, creșterea de tarif la energia electrică pentru primii 110 kWh consumați.
Ajutorul pentru compensarea facturilor va constitui 151 de milioane de euro și face parte dintr-un pachet de sprijin al UE pentru creșterea rezilienței și independenței energetice a Republicii Moldova se ridică la 250 de milioane de euro în 2025.
Tiraspolul refuză în continuare banii europeni
Începând cu 14 februarie, regiunea consumă gaze livrate de traderul european cu origini ungurești MET Group. Soluția a fost identificată după ce Tiraspolul a refuzat oferta Uniunii Europene de 60 de milioane de euro pentru depășirea crizei energetice.
Autoritățile separatiste au spus că nu vor ajutorul european pentru că acesta era condiționat, printre altele, de ajustarea tarifelor la gaze la cele de piață. O altă condiție era ca gazele să ajungă doar la populația din regiune, nu și la industria grea.
De cealaltă parte, autoritățile de la Chișinău au spus în repetate rânduri că nu sunt mulțumite de soluția acceptată de Tiraspol și insistă asupra formulei cu implicarea UE.
MET livrează zilnic în regiunea separatistă circa 3 milioane de metri cubi de gaze, cantitate despre care inițial autoritățile de pe ambele maluri ale Nistrului au spus că este suficientă doar pentru consumul casnic și cel al instituțiilor publice.
Cu toate acestea, mai multe imagini apărute în spațiul public arată că, în cursul lunii martie, și-a reluat activitatea uzina de ciment de la Râbnița.
Autoritățile de la Chișinău declară că nu au confirmări privind activitatea industriei grele din regiunea Transnistreană. Anterior, guvernul moldovean a spus că, în cazul în care autorității separatiste vor folosi gazele pentru a reporni marile uzine din regiune, atunci Chișinăul va impune tarife suplimentare asupra regiunii.
Atât Chișinăul, cât și Uniunea Europeană spun că oferta de 60 milioane de euro pentru achiziții de gaze în regiunea transnistreană rămâne în vigoare, chiar dacă Tiraspolul a respins-o pe moment.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Tiraspolul spune că nu știe unde este deputatul Alexandr Nesterovschi
Așa-zisele autorități de la Tiraspol susțin că nu știu unde este deputatul pro-rus Alexandr Nesterovschi, despre care Serviciul de Informații și Securitate (SIS) de la Chișinău spune că se ascunde de justiție în regiunea transnistreană.
„Organele de drept din regiunea transnistreană nu dețin informații privind localizarea lui Nesterovschi pe teritoriul regiunii”, a transmis pe 31 martie așa-numitul minister de externe al regiunii secesioniste, susținute de Kremlin.
Comunicatul autorităților transnistrene vine la câteva ore după ce SIS a spus public că deține „informații confirmate” că Ambasada Federației Ruse la Chișinău l-a ajutat pe deputatul afiliat lui Ilan Șor să fugă de justiție.
Potrivit directorului SIS, Alexandru Musteața, Nesterovschi a fost transportat la Tiraspol de către reprezentanții misiunii diplomatice ruse, într-un autovehicul cu numere diplomatice.
Se întâmpla pe 19 martie, ziua în care deputatul fugar a fost condamnat la Chișinău la 12 ani de închisoare pentru corupere pasivă și crearea condițiilor pentru finanțarea ilegală a unui partid.
- Citește și: SIS acuză Ambasada Rusiei că l-a ajutat pe deputatul Nesterovschi să fugă în regiunea transnistreană
După anunțul SIS, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) de la Chișinău a luat decizia de a expulza trei diplomați ruși.
Ambasadorul desemnat al Federației Ruse, Oleg Ozerov, a respins acuzațiile și a declarat că partea rusă consideră expulzarea diplomaților ruși „o lovitură puternică asupra relațiilor bilaterale și asupra procesului de reglementare a problemei transnistrene”.
Dosarul penal împotriva lui Alexandr Nesterovschi a fost pornit în 2023. Procurorii spun că el ar fi primit cel puțin 35.000 de dolari de la oligarhul fugar Ilan Șor ca să părăsească Partidul Socialiștilor și să adere la Partidul „Renaștere”. Acuzarea susține că el ar fi primit câte 5.000 de dolari lunar, în decurs de șapte luni.
Tot pe 31 martie, o altă aliată a lui Șor, deputata Irina Lozovan a fost condamnată la 6 ani de închisoare pentru că a mituit primarul din Ocnița ca să treacă dintr-un partid în altul. Ca și Nesterovschi, ea a fugit de justiția de la Chișinău și a fost anunțată în căutare.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
R. Moldova expulzează trei diplomați ai ambasadei ruse la Chișinău
Ministerul moldovean al Afacerilor Externe a expulzat trei angajați ai Ambasadei Ruse în R. Moldova, după ce Serviciul de Informații și Securitate a spus că misiunea diplomatică l-a ajutat să fugă de justiție pe deputatul pro-rus Alexandr Nesterovschi.
„Decizia autorităților moldovenești are la bază dovezi clare privind desfășurarea de activități contrare statutului diplomatic pe teritoriul Republicii Moldova”, a spus ministerul de Externe într-un scurt comunicat, publicat luni, 31 martie.
MAE-ul de la Chișinău l-a convocat pe ambasadorul desemnat al Federației Ruse în R. Moldova, Oleg Ozerov, pe 31 martie, la scurt timp după ce directorul SIS, Alexandru Musteața, a spus că autoritățile moldovene au „informații confirmate” că Ambasada Federației Ruse la Chișinău l-a ajutat pe deputatul Alexandr Nesterovschi să fugă de justiție.
După expulzarea celor trei diplomați, Ambasada Rusiei la Chișinău va rămâne cu 6 diplomați și 15 angajați în administrație și întreținere, notează agenția de presă IPN.
Rusia a spus că va răspunde la acțiunile Chișinăului, potrivit agenției ruse Ria, citată de Reuters.
După convocare, ambasadorul desemnat Ozerov a spus presei de la Chișinău că partea rusă consideră expulzarea diplomaților ruși „o lovitură puternică asupra relațiilor bilaterale și asupra procesului de reglementare a problemei transnistrene” pentru că unul dintre diplomații expulzați este copreședintele Comisiei Unificate de Control din partea Federației Ruse, Alexandr Andreev.
O investigație a Europei Libere despre corpul diplomatic rus la Chișinău scotea la iveală că Andreev, deși nu o declară, este și militar, după cum sugera o fotografie publicată de mama sa, arătându-l în uniformă de cadet al Forțelor de Comunicații subordonate Statului Major al Forțelor Armate ale Federației Ruse.
- Te-ar putea interesa și: SIS acuză Ambasada Rusiei că l-a ajutat pe deputatul Nesterovschi să fugă în regiunea transnistreană
Ambasadorul desemnat Ozerov a mai spus jurnaliștilor la Chișinău după ieșirea sa de la ministerul de Externe pe 31 martie că Federația Rusă consideră acuzațiile SIS „nefondate” și nu a dorit să comenteze video prezentat de șeful serviciului secret moldovean, spunând că în epoca inteligenței artificiale „nu are rost de comentat niște video-uri”.
Anterior, directorul SIS a prezentat public imagini video de la Ambasada rusă, care arată că Nesterovschi a ajuns pe teritoriul misiunii diplomatice în seara de 18 martie, iar pe 19 martie imaginile surprind un vehicul cu numere diplomatice care părăsește sediul Ambasadei și este surprins ulterior la un așa-numit post vamal de intrare în regiunea transnistreană.
Potrivit SIS, reprezentanții misiunii diplomatice ruse l-au transportat pe Nesterovschi într-un autovehicul cu numere diplomatice, în regiunea transnistreană, pe 19 martie. În aceeași zi deputatul a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru corupere pasivă și crearea condițiilor pentru finanțarea ilegală a unui partid.
Cu câteva ore înainte de ședința de judecată, agenția de presă de stat din Rusia, Ria Novosti a anunțat că președintele rus, Vladimir Putin, i-a oferit lui Nesterovschi cetățenia Federației Ruse, pe motiv că acesta ar fi persecutat de autoritățile moldovene.
Directorul SIS a catalogat acțiunile Ambasadei drept „acțiune hibride împotriva R. Moldova.” La rândul său, Ambasada Federației Ruse a negat implicarea sa în fuga lui Nesterovschi, catalogând declarațiile directorului SIS drept „nefondate” și „inacceptabile”.
Dosarul penal împotriva lui Alexandr Nesterovschi a fost pornit în 2023. Procurorii spun că el ar fi primit cel puțin 35.000 de dolari de la oligarhul fugar Ilan Șor ca să părăsească Partidul Socialiștilor și să adere la Partidul „Renaștere”. Acuzarea susține că el ar fi primit câte 5.000 de dolari lunar, în decurs de șapte luni.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Marine Le Pen, găsită vinovată de deturnarea fondurilor europene, are interdicție de a candida la alegeri
Lidera extremei drepte din Franța, Marine Le Pen, a fost găsită vinovată de deturnare de fonduri europene și a primit o interdicție de a ocupa funcții publice pentru o perioadă de 5 ani, ceea ce o va împiedica să candideze la prezidențialele din 2027, unde este văzută drept favorită.
Sentința pronunțată luni, 31 martie, de un tribunal francez din Paris, are un efect imediat asupra carierei politice a lui Le Pen și a planurilor sale pentru scrutinul prezidențiale de peste doi ani. Le Pen a spus că va face apel împotriva deciziei judecătorilor, dar interdicția stabilită de aceștia, va rămâne în vigoare până la finalizarea procesului de apel, scrie AP.
Magistrații francezi au constatat că Le Pen, împreună cu alți opt europarlamentari și 12 asistenți ai acestora, au deturnat aproape trei milioane de euro, bani care erau destinați Parlamentului European, dar care în realitate au mers pe plata unor asistenți parlamentari care lucrau parțial sau chiar exclusiv pentru partid, nu pentru legislativul UE, notează dpa.
„Aflat în centrul acestui sistem încă din 2009, Marine Le Pen s-a poziționat cu autoritate și hotărâre în structura pusă la punct de tatăl ei, la care participă încă din 2004,” a spus de Perthuis, care a mai condamnat-o pe Le Pen la patru ani de închisoare, dintre care doi cu suspendare și la plata unei amenzi de 100 de mii de euro.
Le Pen a părăsit sala de judecată înainte de pronunțarea sentinței și nu a făcut declarații jurnaliștilor.
Interdicția primită de Le Pen, care a fost cerută de procurori, reprezintă o lovitură majoră pentru lidera extremei drepte din Franța, care a candidat de trei ori la președinție, iar în ultimele două alegeri a pierdut în fața actualului președinte, Emmanuel Macron. Le Pen își va păstra totuși locul în Parlamentul francez până la finalul actualului ei mandat de parlamentar.
Politiciana a susținut de-a lungul procesului că este victima unei tentative de „moarte politică” orchestrate de procurori, sugerând că există o conspirație pentru a bloca accesul partidului său la putere - o retorică similară cu cea a lui Donald Trump în SUA privind problemele sale legale, scrie Reuters.
Judecătoarea a subliniat că investigația „nu a evidențiat erori administrative, ci un sistem de deturnare de fonduri menit să reducă cheltuielile partidului.” Inculpații au susținut că fondurile au fost folosite legal și că acuzațiile se bazează pe o definire prea restrictivă a rolului unui asistent parlamentar.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
SIS acuză Ambasada Rusiei că l-a ajutat pe deputatul Nesterovschi să fugă în regiunea transnistreană
Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a anunțat luni, 31 martie, că deține „informații confirmate” că Ambasada Federației Ruse la Chișinău l-a ajutat pe deputatul Alexandr Nesterovschi să fugă de justiție, cu o zi înainte ca instanța să pronunțe sentința de 12 ani de închisoare cu executare.
Directorul SIS, Alexandru Musteața, a spus că reprezentanții misiunii diplomatice ruse l-au transportat pe Nesterovschi într-un autovehicul cu numere diplomatice în regiunea transnistreană pe 19 martie.
La conferință au fost prezentate imagini video de la Ambasada rusă, care arată că Nesterovschi a ajuns pe teritoriul misiunii diplomatice în seara de 18 martie, iar pe 19 martie imaginile surprind un vehicul cu numere diplomatice care părăsește sediul Ambasadei și este surprins ulterior la un așa-numit post vamal de intrare în regiunea trasnistreană.
Tot pe 19 martie, Nesterovschi a fost condamnat de Judecătoria Buiucani la 12 ani cu executare într-un penitenciar de tip închis pentru corupere pasivă și crearea condițiilor pentru finanțarea ilegală a unui partid. El nu a fost prezent la ședință și a fost anunțat în căutare națională pentru a fi arestat, pe 20 martie - în căutare internațională.
Vorbind jurnaliștilor la o conferință din 31 martie, Musteața a spus că acțiunea a fost o „operațiune de extragere organizată de serviciile speciale rusești”, iar Nesterovschi se află în prezent la Tiraspol, fiind protejat de agenții secreți ruși.
Directorul SIS a catalogat acțiunile Ambasadei drept „acțiune hibride împotriva R. Moldova.”
Ambasada Federației Ruse a negat implicarea sa în fuga lui Nesterovschi, catalogând declarațiile directorului SIS drept „nefondate” și „inacceptabile”.
„Facem apel la partea moldovenească să se abțină de la speculații provocatoare și să spere la revenirea la dialog pragmatic” dintre Moscova și Chișinău, se arată în comunicatul misiunii diplomatice.
Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău l-a convocat, luni seara, pe șeful misiunii diplomatice ruse, Oleg Ozerov.
- Te-ar putea interesa și: Deputatul Alexandr Nesterovschi a fost anunțat în căutare internațională
Cu câteva ore înainte de ședința de judecată, agenția de presă de stat din Rusia Ria Novosti a anunțat că președintele rus, Vladimir Putin, i-a oferit lui Nesterovschi cetățenia Federației Ruse, pe motiv că acesta ar fi persecutat de autoritățile moldovene.
Dosarul penal împotriva lui Alexandr Nesterovschi a fost pornit în 2023. Procurorii spun că el ar fi primit cel puțin 35.000 de dolari de la oligarhul fugar Ilan Șor ca să părăsească Partidul Socialiștilor și să adere la Partidul „Renaștere”. Acuzarea susține că el ar fi primit câte 5.000 de dolari lunar, în decurs de șapte luni.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Lituania: Corpurile a trei militari americani au fost recuperate dintr-o mlaștină. Al patrulea militar, căutat în continuare
Echipele de salvare au recuperat luni dimineață un vehicul militar scufundat în Lituania, care transporta patru soldați americani. Cadavrele a trei dintre ei au fost găsite în aceeași zi, după-amiază. Ce-al patrulea militar este în continuare căutat.
Trei dintre cei patru militari dispăruți au fost găsiți decedați, luni după-amiază, a anunțat biroul de presă al Armatei SUA în Europa și Africa.
Identitatea celor trei militari decedați nu a fost dezvăluită.
„Soldații pe care i-am pierdut în această tragedie nu erau doar soldați - erau o parte din familia noastră. Inimile noastre sunt împovărate”, a declarat generalul-maior Christopher Norrie, comandantul Diviziei 3 Infanterie.
La începutul zilei, pe 31 martie, a fost recuperat și vehiculul blindat, un M88A2 Hercules, din mlaștină.
Incidentul a avut loc în urmă cu șase zile, în timpul unui exercițiu, la baza militară Pabrade, lângă granița Lituaniei cu Belarus. Imediat a fost lansată o operațiune de salvare.
Ministrul lituanian al Apărării, Davile Sakaliene, a declarat că ce s-a întâmplat cu cei patru soldaţi nu a fost încă lămurit.
„Nu putem vorbi despre asta în acest moment, deoarece, în primul rând, încă nu există informații și, chiar și odată ce obținem informații, există un acord strict că partea americană va fi prima care va face anunțuri”, a declarat Davile Sakaliene, la radioul public lituanian, pe 31 martie.
Vehiculul soldaților a fost găsit scufundat într-o mlaștină din terenul de antrenament militar Pabrade pe 25 martie, declanșând un efort masiv de recuperare care a implicat sute de persoane din personalul SUA şi lituanian, precum și zeci de vehicule.
- Te-ar putea interesa și: NATO retrage declarația secretarului său general despre moartea unor soldați americani în Lituania
Lituania, membră NATO și UE, găzduiește peste 1.000 de soldați americani staționați în ţara baltică, prin rotație.
Divizia pentru Europa şi Africa a Armatei SUA a transmis, anterior, într-o declaraţie, că cei patru soldați „desfășurau antrenament tactic programat” când au fost daţi dispăruţi, în 25 martie.
În primele ore ale operațiunii de salvare, au apărut mai multe relatări contradictorii, inclusiv comentarii ale secretarului general al NATO, Mark Rutte, că cei patru soldați americani ar fi murit. O purtătoare de cuvânt a NATO a revenit ulterior asupra acestor comentarii.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Trump îl amenință pe Putin cu sancțiuni și îl critică pe Zelenski
Președintele american, Donald Trump, a amenințat duminică Rusia cu sancțiuni în domeniul produselor petroliere, dacă Moscova îi blochează inițiativele privind un armistițiu în Ucraina. Dar Trump i-a transmis un avertisment și președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski.
Vorbindu-le jurnaliștilor pe 30 martie, Trump a spus că Zelenski ar încerca „să se retragă” din discuțiile privind semnarea unui acord care ar oferi Statelor Unite acces la zăcămintele de minerale rare ale Ucrainei.
„Dacă face asta, va avea probleme, mari probleme”, a spus Trump jurnaliștilor la bordul avionului prezidențial, în timp ce se întorcea din Florida la Washington.
Ucraina a cerut ca un acord privind exploatarea zăcămintelor sale de către SUA trebuie să conțină garanții de securitate puternice împotriva vreunei noi invazii rusești în viitor, similare cu aderarea la NATO.
Dar Trump spune că o prezență americană la zăcămintele din Ucraina ar fi în sine o garanție de securitate. Zelenski înțelege că țara sa „nu va fi niciodată membru NATO”, a mai spus Trump, duminică.
Pe 28 martie, guvernul ucrainean spunea că încă mai analizează un proiect de acord primit de la SUA, presa relatând că Washingtonul a modificat termenii acordului de mai multe ori.
Ministra ucraineană a Economiei, Iulia Sviridenko, a declarat într-o ședință de guvern că Kievul își elaborează o poziție cu privire la acord, iar după ce se ajunge la un consens acesta va fi dezvăluit parlamentului. O dezbatere publică pe marginea proiectului de acord până atunci ar fi dăunătoare, a spus ministra.
Ucraina deține rezerve importante de minerale folosite în tehnologii de apărare, dar și în dispozitive precum computerele, telefoanele și bateriile, deși mărimea exactă a zăcămintelor rămâne incertă.
La începutul lunii martie, Ucraina și SUA au reluat discuțiile despre un acord pentru exploatarea acestor resurse, după ce o încercare de a-l semna a eșuat, pe 28 februarie, după un schimb tensionat de replici între Trump și Zelenski, la Casa Albă.
Ton mai aspru al lui Trump față de Putin
Tot duminică, dar în timpul unui interviu telefonic pentru NBC News, Trump a lăsat să i se vadă iritarea și față de liderul rus Vladimir Putin, după ce acesta a cerut formarea unui guvern de tranziție în Ucraina și plasarea țării sub administrație internațională.
„Dacă Rusia și cu mine nu putem ajunge la un acord pentru a opri vărsarea de sânge în Ucraina și dacă eu ajung la concluzia că este vina Rusiei, ceea ce este posibil să nu fie așa, dar dacă eu decid că e vina Rusiei, voi impune tarife vamale secundare pe tot petrolul care vine din Rusia”, a spus Trump.
Liderul american a vorbit despre tarife de 25–50%, dacă ajunge la concluzia că Putin îi blochează eforturile de a pune capăt războiului din Ucraina.
„Asta înseamnă că, dacă cumperi petrol din Rusia, nu mai poți face afaceri în Statele Unite”, a mai spus Trump, adăugând că aceste măsuri vor fi implementate în decurs de o lună dacă până atunci nu se ajunge la un acord de încetare a focului.
În urma unor negocieri în Arabia Saudită cu Rusia și Ucraina, SUA au anunțat pe 25 martie că părțile beligerante au convenit să oprească loviturile reciproce asupra infrastructurii energetice și asupra încetării focului în Marea Neagră pentru a permite navigația.
În timp ce Kievul a fost de acord să-l aplice imediat, Moscova a cerut mai întâi ridicarea unor sancțiuni occidentale împotriva companiilor și băncile ruse implicate în comerțul internațional cu cereale.
Trump a mai spus la NBC că va vorbi cu Putin în cursul acestei săptămâni, dar declarațiile sale marchează o înăsprire de ton față de Rusia după abordarea mai conciliantă pe care a avut-o până acum. Președintele american care și-a făcut o prioritate de politică externă din încheierea războiului din Ucraina, l-a criticat anterior doar pe Zelenski.
Pompieri ducând trupul neînsuflețit al unui civil în urma unui atac rusesc cu dronă la Harkov, pe 29 martie 2025
Ce se întâmplă pe teren, în Ucraina
În discursul său video din fiecare seară, președintele ucrainean a spus pe 30 martie că răspunsul Rusiei la propunerea americană de armistițiu necondiționat „constă din drone, bombe, bombardamente de artilerie, rachete balistice în fiecare zi”.
„Putin arată că nu-i pasă deloc de diplomație”, a spus Zelenski, adăugând că pentru a schimba această dinamică „este nevoie de sancțiuni mai dure împotriva Rusiei, de mai multe sisteme de apărare antiaeriană pentru Ucraina și de mai multă unitate între partenerii noștri”.
Ceva mai devreme în aceeași zi, Ucraina a acuzat Rusia de comiterea unei noi „crime de război”, după ce drone rusești au lovit pe 29 martie un spital militar ucrainean din Harkov, al doilea oraș ca mărime din Ucraina. Atacul a mai cauzat țintit un centru comercial, blocuri de locuințe și alte obiective, omorând cel puțin doi oameni, potrivit autorităților locale.
Chiar înainte de acest atac, Zelenski a spus că Ucraina așteaptă un răspuns ferm din partea țărilor occidentale la bombardamentele aproape zilnice cu drone lansate de Rusia, spunând că ținte sunt nu doar civilii ucraineni, ci și eforturile diplomatice pentru a pune capăt războiului.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Atacurile rusești se intensifică: Zelenski cere un răspuns hotărât din partea țărilor vestice
Președintele Volodimir Zelenski a cerut pe 29 martie „un răspuns puternic” din partea partenerilor occidentali ai Ucrainei, pe măsură ce intensitatea atacurilor rusești mortale a crescut, inclusiv atacuri aeriene asupra unui spital militar din Harkov și orașelor Dnipro și Krivoi Rog.
Volodimir Zelenski a spus în discursul său de ieri, că partenerii Ucrainei ar trebui să înțeleagă că aceste lovituri nu sunt doar atacuri asupra civililor ucraineni, ci și asupra tuturor eforturilor internaționale pentru a pune capăt acestui război.
„Rusia lovește pozițiile tuturor celor care vor să pună capăt acestui război. Este imposibil să ignori sute de Shahed-uri în fiecare noapte", a adăugat el, referindu-se la dronele de fabricație iraniană.
Președintele ucrainean a mai adăugat că e nevoie urgentă de un răspuns puternic - mai ales din partea SUA, a Europei, a tuturor celor din lume care au pariat pe diplomație. „Rusia trebuie forțată să aibă pace – doar presiunea va funcționa”, a spus Zelenski.
El a mai adăugat că durează deja prea mult de când propunerea SUA pentru o încetare a focului necondiționată a fost făcută „fără un răspuns adecvat din partea Rusiei. Asta spune multe”.
Atacurile continuă
Remarcile lui Zelenski au venit după 24 de ore de lovituri mortale ale forțelor ruse. Cel puțin două persoane au murit și 30 au fost rănite, sâmbătă, după un atac rusesc cu drone asupra orașului Harkov din estul Ucrainei.
Printre răniți sunt și cinci copii, a declarat guvernatorul militar Oleg Sinehubov pe Telegram.
Statul Major ucrainean a raportat că și un spital militar din oraș, unde sunt tratați soldații răniți în război, a fost lovit.
„Clădirea spitalului și clădirile rezidențiale din apropiere au fost avariate. Potrivit datelor preliminare, există victime în rândul militarilor care erau tratați la centrul medical”, a spus comandamentul.
Anterior, guvernatorul regional a declarat că un atac cu drone rusești asupra orașului Dnipro din sud-estul Ucrainei a ucis patru persoane și a declanșat un incendiu de proporții într-un complex hotelier și restaurant, precum și în mai multe case private.
Forțele ruse au folosit peste 20 de drone în atacul asupra Dnipro, care a rănit 25 de persoane.
În Krivoi Rog, pe 29 martie, cel puțin șapte persoane au fost rănite într-un atac cu rachete, a transmis serviciul de urgență de stat al Ucrainei.
Între timp, Rusia a susținut că a capturat încă două sate din estul și sudul Ucrainei.
Ministerul Apărării de la Moscova susține că forțele sale au cucerit sate din sudul regiunii Zaporojie și din estul regiunii Donețk. Rapoartele nu au putut fi confirmate imediat.
Armata ucraineană a declarat că un atac realizat pe 27 martie în regiunea Briansk din Rusia a distrus infrastructura militară a unui punct de control.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Rețeaua reprezentanțelor diplomatice ale R. Moldova se extinde în SUA cu noi consulate în Sacramento și Chicago
R. Moldova a deschis, pe 29 martie, două consulate în Sacramento și Chicago, SUA. Vicepremierul Mihai Popșoi a declarat la inaugurare că extinderea rețelei consulare este necesară datorită numărului mare de cetățeni moldoveni care trăiesc în SUA.
Viceprim-ministrul și ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a spus că oficiul consular din Sacramento va deservi diaspora din vestul SUA, oferind servicii rapide moldovenilor stabiliți în zonă, fără ca aceștia să fie nevoiți să călătorească la distanțe mari.
Printre serviciile oferite se numără: eliberarea și reînnoirea pașapoartelor moldovenești, servicii notariale, acte de stare civilă și asistență pentru cetățenii moldoveni aflați în situații de urgență. De asemenea, consulatul va promova relațiile economice și culturale dintre Moldova și SUA. Consulatul va fi condus de Maxim Arghir, care anterior a fost consul al Republicii Moldova la Padova, Italia.
În aceeași zi, la Chicago, a avut loc deschiderea celui de-al doilea Consulat General al Republicii Moldova în SUA. La acest eveniment a participat președintele Parlamentului, Igor Grosu, care, la fel, se află într-o vizită în SUA.
„Este un pas înainte pentru comunitatea moldovenilor de aici și cred cu tărie că acest consulat va deveni o a doua casă pentru ei. M-am bucurat să văd că, la mii de kilometri distanță de țară, moldovenii demonstrează că pot reuși oriunde, fără să-și uite rădăcinile”, a declarat Igor Grosu.
- Te-ar putea interesa și: SUA și-au dat acordul: Moldova va deschide un consulat în California
Potrivit Ambasadei R. Moldova la Washington D.C., în SUA locuiesc oficial aproximativ 60 de mii de cetățeni moldoveni.
Șeful diplomației moldovenești, Mihai Popșoi, se va afla în SUA până pe 6 aprilie. El va avea întrevederi cu oficiali ai Departamentului de Stat, Congresului SUA și Consiliului Național de Securitate.
De asemenea, Popșoi va participa la o dezbatere publică organizată de centrul analitic Atlantic Council, unde va vorbi despre parcursul Republicii Moldova către aderarea la UE și aprofundarea relațiilor bilaterale cu SUA. Viceprim-ministrul se va întâlni și cu membrii comunității moldovenești din Orlando, Florida.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Cutremur devastator în Myanmar: Peste 1.000 de morți, iar bilanțul victimelor e în creștere
Numărul victimelor cutremurului din Myanmar, din 28 martie, a ajuns la 1.644 de morți și peste 3.400 răniți. O declarație a regimului militar al țării arată, că cel puțin 139 de persoane sunt dispărute. Serviciului Geologic al SUA estimează că numărul morților ar putea depăși 10.000 în Myanmar.
Totodată, mii de persoane au fost rănite în urma cutremurului care a lovit Myanmarul, Thailanda și China. Iar sute de oameni sunt prinși sub dărâmăturile clădirilor prăbușite.
Cel puțin 50 de muncitori în construcții sunt dispăruți după ce un bloc turn în construcție a fost distrus de cutremur în Bangkok, capitala Thailandei.
China, Rusia și India au trimis echipe de salvare în Myanmar, o țară deja devastată de un război civil după lovitura de stat militară din 2021.
Guvernul militar din Myanmar este angajat într-o luptă cu insurgenții anti-junta, o situație care ar putea împiedica operațiunile de salvare și ajutorul umanitar.
Un purtător de cuvânt al Guvernului Unității Naționale, opoziția din Myanmar, a spus anterior că luptătorii din milițiile anti-junta, cunoscute sub numele de Forțele de Apărare ale Poporului, vor oferi ajutor umanitar.
De asemenea, autoritățile din Coreea de Sud au declarat că vor oferi un ajutor umanitar inițial de 2 milioane de dolari Myanmarului prin intermediul organizațiilor internaționale.
Potrivit Institutului American de Geologie (USGS), cutremurul a avut loc vineri, 28 martie în jurul orei 13:30, ora locală, la o adâncime de 10 kilometri, lângă Mandalay, al doilea cel mai mare oraș din Myanmar. La 11 minute după aceasta, a urmat o replică cu magnitudinea de 6,4 grade.
Seismele au distrus clădiri, poduri și drumuri, dar și orașul antic Mandalay, cu aproximativ 1,5 milioane de locuitori. Potrivit Reuters, întregul oraș a rămas fără electricitate și cu liniile telefonice întrerupte.
Capitala Thailandei, Bangkok, situată la circa 1.000 de kilometri de epicentru, a fost declarată zonă de dezastru, după ce cutremurul a făcut clădirile înalte să se legene.
Viceprim-ministrul Thailandei, Anutin Charnvirakul, a declarat că autoritățile au mobilizat toate resursele posibile în căutarea supraviețuitorilor și pentru recuperarea celor decedați.
„Avem întotdeauna speranță”, a declarat Charnvirakul reporterilor. „Continuăm să lucrăm non-stop.”
Operatorul național de aeroporturi din Thailanda a menționat într-un comunicat de presă emis pe 29 martie că operațiunile la șase aeroporturi, inclusiv la Bangkok și Phuket, au revenit la normal, iar inspecțiile de siguranță au fost efectuate.
Știre din relatările Europa Liberă România și rferl.org.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
35 de milioane de lei pentru inovație: Moldova investește în știință și tehnologie
Circa 35 de milioane de lei vor fi investiți în următorii ani în implementarea inovațiilor științifice în economia națională, utilizarea tehnologiilor avansate în industrie și, implicit, creșterea competitivității țării pe piețele internaționale.
Banii vor fi alocați prin Fondul Național pentru Inovare și Transfer Tehnologic, lansat recent la Chișinău. Inițiativa aparține Ministerului Educației și Cercetării. Potrivit ministrului Dan Perciun, acest fond va facilita colaborarea dintre sectorul științific și cel economic.
„Investiția în cercetare și inovare este o investiție în viitorul Republicii Moldova. Prin acest fond, ne propunem să apropiem mediul academic de sectorul privat și să creăm oportunități concrete pentru implementarea tehnologiilor avansate în economie. Este un pas important spre consolidarea unei economii bazate pe cunoaștere și competitivitate”, a declarat Dan Perciun.
La eveniment au participat și ministra Dezvoltării Economice și Digitalizării, Doina Nistor, precum și prim-ministrul Dorin Recean, care a menționat că acest proiect este destinat în primul rând tinerilor cercetători, care au idei, dar nu și resurse financiare.
„Vrem să-i ajutăm să cerceteze, să testeze, să creeze și să lanseze produse care să ajungă în lume. Fondul pe care îl lansăm astăzi este despre curaj, creativitate și cooperare. Pentru că Moldova poate. Iar prin inovație, vom construi o economie mai puternică, o societate mai bună și un viitor mai sigur pentru toți”, a declarat Dorin Recean.
Fondul Național pentru Inovare și Transfer Tehnologic va sprijini proiecte în domenii strategice, stipulate în documentele de politici publice elaborate de Ministerul Educației și Cercetării, precum Programul Național în Domeniile Cercetării și Inovării pentru anii 2024-2027 și Programul Național de Specializare Inteligentă al Republicii Moldova pentru anii 2024-2027 „Smart Moldova”.
În prima etapă, fondul va susține colaborarea dintre mediul științific și cel de afaceri prin proiecte de inovare, proiecte de transfer tehnologic și vouchere pentru inovație. Banii vor fi investiți, de asemenea, în proiecte ce țin de tehnologia informației și comunicațiilor, energie regenerabilă, biomedicină și biofarmaceutică.
Proiectele vor fi susținute financiar atât de mediul de afaceri local și internațional, cât și de partenerii externi de dezvoltare.
Recent, Europa Liberă a publicat un articol despre o echipă de cercetători de la Universitatea Tehnică din Moldova care lucrează, împreună cu centrul spațial din Dubai și o universitate din Japonia, la doi sateliți care urmează să fie lansați în spațiu anul viitor.
- Vezi și: Cercetătorii moldoveni participă la construcția a doi sateliți care vor fi lansați în spațiu în 2026
Rectorul UTM, Viorel Bostan, a declarat că proiectul este unul costisitor și că instituția mizează pe susținerea Ministerului Educației, întrucât costurile de lansare a satelitului, doar pentru proiectul cu Japonia, sunt de 65.000 de dolari.
În 2022, Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM) a lansat primul satelit moldovenesc, TUMnanoSAT, în cadrul programului internațional KiboCUBE, susținut de Agenția Aerospațială Japoneză (JAXA) și Oficiul Națiunilor Unite pentru Afaceri Spațiale (UNOOSA). Acest program a acoperit costurile de lansare.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Guvernul critică decizia Rusiei de a interzice intrarea transportatorilor moldoveni pe teritoriul său
Autoritățile de la Chișinău au criticat decizia Rusiei de a interzice intrarea și tranzitul transportatorilor moldoveni pe teritoriul său. Guvernul moldovean afirmă că decizia este unilaterală și duce inclusiv la blocarea transportatorilor moldoveni la vamă.
Într-un comunicat de presă din 28 martie, purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Chișinău, Daniel Vodă, a spus că decizia Moscovei a fost luată în condițiile în care reprezentanții părții ruse au refuzat constant să participe la discuțiile tehnice „sau să respecte înțelegerile anterioare”.
Vodă spune că autoritățile moldovene au încercat pe mai multe căi să organizeze discuții cu autoritățile ruse, pentru a proteja interesele transportatorilor moldoveni, afectați de decizia din 25 martie a guvernului rus, care le interzice intrarea, inclusiv pentru tranzit, pe teritoriul Federației Ruse.
„Federația Rusă, cu părere de rău, nu respectă angajamentele și continuă să folosească relațiile comerciale ca instrumente de presiune politică, care sunt contrare declarațiilor publice de simpatie față de poporul Republicii Moldova”, a spus Daniel Vodă.
115 transportatori care dețin autorizații emise de autoritățile ruse, sunt afectați de această decizie a guvernului rus. Sunt afectați inclusiv exportatorii care au contractat servicii de transport, a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului.
„Aceasta va determina agenții economici din Republica Moldova să se orienteze către alte piețe, unde există predictibilitate și respectarea regulilor”, a declarat Daniel Vodă.
Potrivit portalului Zona de Securitate, noile interdicții vor afecta inclusiv companiile din regiunea transnistreană, deoarece exporturile acestora trec prin vama R. Moldova și sunt marcate cu eticheta „Fabricat în Moldova”.
Daniel Vodă a mai precizat că pentru a asigura creșterea și diversificarea exporturilor, R. Moldova a intensificat cooperarea cu alte piețe și a consolidat rutele alternative prin UE, Caucaz și Asia Centrală „pentru ca firmele noastre să nu depindă de decizii politice arbitrare”. Oficialul a mai precizat că autoritățile de la Chișinău sunt în căutare de „soluții alternative” pentru agenții economici.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Zelenski: Rusia se pregătește de o nouă ofensivă de primăvară
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, avertizează că Rusia se pregătește pentru o nouă ofensivă de primăvară împotriva Ucrainei. Atacurile ar urma să vizeze regiunile Sumî și Harkov din nord-estul Ucrainei, la granița cu Rusia.
Într-un interviu pentru publicația franceză Le Figaro, președintele ucrainean Volodimir Zelenski afirmă că Rusia se pregătește pentru o nouă ofensivă, iar din acest motiv, președintele rus Vladimir Putin trage de timp în discuțiile privind încetarea focului.
„Trebuie să privim situația cu ochii larg deschiși. Putin pregătește o nouă ofensivă, în special în regiunile Sumî și Harkov”, a spus Zelenski, în interviul publicat miercuri, potrivit The Kyiv Independent.
Zelenski adaugă că Putin a planificat inițial să lanseze această nouă operațiune militară în urmă cu opt luni, dar a fost forțat să o amâne din cauza incursiunii armatei ucrainene în regiunea rusă Kursk.
În august 2024, forțele ucrainene au trecut granița în regiunea Kursk, cucerind inițial aproape 1.300 de kilometri pătrați de teritoriu rusesc.
La începutul lunii martie, trupele ruse, alături de unități nord-coreene, au lansat o contraofensivă și au recucerit mare parte din teritoriul pe care Ucraina spera să îl folosească drept avantaj în eventualele negocieri de pace.
Avertismentul lui Zelenski vine după ce președintele ucrainean a afirmat, pe 15 martie, că forțele Rusiei se adună de-a lungul frontierei de nord-est a Ucrainei.
Vineri, forțele ruse au continuat să atace Ucraina în timpul nopții. Kievul a anunțat că armata rusă a lansat 160 de drone asupra Ucrainei. Atacurile ar fi vizat infrastructura civilă și clădiri administrative în regiuni precum Poltava și Odesa.
De cealaltă parte, ministerul rus al Apărării a acuzat vineri Ucraina că a atacat instalațiile energetice rusești în ultimele 24 de ore, transmite Reuters. Atacurile ar fi venit, spune ministerul, în ciuda moratoriului care interzice atacurile reciproce asupra infrastructurii.
Oficialii de la Moscova au declarat că Ucraina a atacat o stație de contorizare a gazului din regiunea Kursk și unități de energie electrică din Belgorod. De asemenea, Ucraina ar fi încercat să lovească o rafinărie de petrol din regiunea Saratov.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Din aprilie, cetățenii vor putea investi lunar în valori mobiliare de stat
Ministerul Finanțelor a anunțat vineri, 28 martie, că începând din aprilie, va emite lunar valori mobiliare de stat (VMS) pe platforma electronică destinată vânzării acestora direct persoanelor fizice. Până acum, emisiunile de VMS-uri aveau loc trimestrial.
Într-un comunicat de presă din 28 martie, în care a anunțat această schimbare, Ministerul susține că modificarea va oferi cetățenilor care investesc „acces continuu” la oportunitățile de investiții” și „mai multă flexibilitate” în gestionarea resurselor financiare.
Pentru următoarele trei luni, Ministerul Finanțelor a anunțat că au fost programate trei sesiuni de plasare a VMS-urilor pe platforma eVMS.md: 21-30 aprilie, 19-28 mai și 16-25 iunie.
„Toate opțiunile de scadență ale VMS vor fi diversificate. În premieră, se vor introduce obligațiuni de stat cu dobândă fixă pe 3 ani, alături de cele existente cu dobândă fixă pe 2 ani”, spun reprezentanții Ministerului Finanțelor.
Pe 26 martie, Ministerul a anunțat că a efectuat prima plată a cuponului pentru investitorii care au procurat prima emisiune de valori mobiliare de stat prin eVMS.md în septembrie anul trecut. În total, statul a achitat către investitori 2,3 milioane de lei.
Platforma eVMS.md permite cetățenilor moldoveni, care au un cont de plăți deschis la una din băncile din R. Moldova și semnătură electronică, să procure direct valori mobiliare de stat, a fost lansată pe 31 iulie.
La prima emisie de VMS-uri din septembrie 2024, cetățenii au investit circa 78,7 milioane de lei. La cea de-a doua, din decembrie anul trecut, valoarea investițiilor a depășit 150 de milioane de lei.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Cutremur masiv în Myanmar, resimțit puternic în Thailanda și China. Zeci de persoane dispărute în Bangkok
Un cutremur puternic a lovit Myanmarul. Replicile s-au extins până în Thailanda și sud-vestul Chinei. Potrivit presei, mai multe clădiri s-au prăbușit în Mandalay, al doilea oraș al țării. Zeci de persoane au fost date dispărute în capitala Thailandei, după prăbușirea unei clădiri în construcție.
Serviciul Geologic al Statelor Unite (USGS) a declarat că cutremurul a avut o magnitudine de 7,7 și o adâncime de 10 km. Seismul a fost urmat de o replică puternică, scrie Reuters.
Epicentrul seismului se află la aproximativ 17,2 km de orașul Mandalay, cu o populație de aproximativ 1,5 milioane de locuitori.
Nu există informații imediate din partea autorităților din Myanmar cu privire la pagube.
Myanmar este condus de o juntă militară după o lovitură de stat din 2021, ceea ce îngreunează accesul la informații. Statul controlează aproape toate posturile de radio locale, televiziunea, presa scrisă și online. Utilizarea internetului este limitată.
Cu toate acestea, guvernul controlat de junta militară a declarat stare de urgență în țară și a cerut ajutor internațional pentru gestionarea situației create de urmările cutremurului.
Fotografii transmise de agențiile de știri din Mandalay și alte locuri din țară arată însă numeroase persoane rănite sau aflate sub îngrijirea medicilor din echipele de urgență.
Postările de pe rețelele de socializare din Mandalay, vechea capitală regală a Myanmarului, arată clădiri prăbușite și moloz împrăștiat pe străzile orașului.
Agenția de știri chineză Xinhua a transmis că replici puternice au fost simțite în provincia sud-vestică Yunnan, care se învecinează cu Myanmar, dar nu există informații despre posibile victime.
Clădirile s-au zguduit și în capitala Thailandei, Bangkok, la aproximativ 1.000 km spre sud, iar sute de oameni s-au grăbit să le părăsească, după ce orașul a fost lovit de o replică a cutremurului din Myanmar.
Filmări verificate, publicare pe rețeaua X, arată prăbușirea unui bloc turn în construcție din Bangkok, în timpul cutremurului de astăzi cu magnitudinea de 7,7 la granița dintre Thailanda și Myanmar.
43 de muncitori în construcții sunt dispăruți după ce cutremurul a provocat prăbușirea unei clădiri neterminate de 30 de etaje din Bangkok, spun autoritățile thailandeze.
Cincizeci de persoane se aflau în clădirea de lângă parcul Chatuchak, care se află la sute de kilometri distanță de epicentrul cutremurului din Myanmar.
Șapte au scăpat, în timp ce alți 43 rămân blocați, a declarat Institutul Național de Medicină de Urgență.
Cutremurele sunt relativ mai frecvente în Myanmar, comparativ cu Thailanda.
Între 1930 și 1956, au avut loc șase cutremure puternice cu magnitudinea de 7,0, relatează agenția de știri AFP.
Thailanda nu este o zonă de cutremure și aproape toate seismele care sunt resimțite acolo sunt efecte ale cutremurelor din Myanmar. Deoarece clădirile din Bangkok nu sunt proiectate pentru seisme puternice, daunele structurale ar putea fi semnificative.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Guvernatoarea Găgăuziei, Evghenia Guțul, în arest pentru 20 de zile
Bașcana Evghenia Guțul a fost plasată în arest preventiv pentru 20 de zile. Decizia a fost luată pe 28 martie de Judecătoria Ciocana, după o ședință care a durat aproape 9 ore, cu ușile închise. Procurorii care o cercetează pentru gestionarea frauduloasă a fondurilor electorale ceruseră 30 de zile.
La 9:00, Guțul a fost adusă sub escortă din izolatorul Centrului Național Anticorupție (CNA) la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana. Ședința a avut loc cu ușile închise, pentru a nu prejudicia ancheta în curs de desfășurare. Hotărârea a fost pronunțată la ora 17:45.
Judecătorul Sergiu Ciobanu a admis parțial solicitarea procurorilor, care și-au motivat demersul prin faptul că Guțul ar putea să se eschiveze de la anchetă și să influențeze martorii și probele.
Potrivit procurorului Adrian Scutaru, guvernatoarei i se incriminează că a comis în complicitate patru infracțiuni: finanțarea ilegală a campaniei electorale la funcția de bașcan al Găgăuziei din anul 2023, falsificarea documentelor oficiale, depunerea declarațiilor false și falsificarea rapoartelor privind finanțarea campaniei.
Pe de altă parte, avocatul ei, Sergiu Moraru, spune că astfel de învinuiri pot fi aduse oricărui concurent electoral, deoarece acesta nu știe cine și ce donații face și nu se ocupă de rapoarte. El a anunța că va contesta la Curtea de Apel decizia privind arestul preventiv al clientei sale.
Însăși Guțul pledează nevinovată și consideră că reținerea ei a fost ilegală și abuzivă. Într-o pauză, fiind escortată de ofițerii CNA pe hol, ea le-a spus jurnaliștilor că „dosarul este politic și fabricat”, fără a intra în detalii.
În fața instanței, susținătorii guvernatoarei au protestat împotriva a ceea ce numesc „persecutarea opoziției”, în timp ce câțiva contra-manifestanți strigau: „Hoții, la pușcărie!”.
Printre cei care au venit să o susțină au fost deputații din fostul Partid Șor Reghina Apostolova și Vadim Fotescu, adjunctul ei, Victor Petrov, și lidera Partidului „Renaștere”, Natalia Parasca.
În aceeași zi, la ora 14:00, la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, urma să aibă loc o altă ședință, care a fost însă amânată. Este vorba de un alt dosar penal, în care Evghenia Guțul este deja judecată. Procurorii anticorupție au cerut, la fel, 30 de zile de arest preventiv, motivând că ea ar putea să se eschiveze de la justiție.
Două dosare - unul în cercetare, altul în instanță
Pe 25 martie, bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, a fost reținută, pe Aeroportul Internațional Chișinău, de unde intenționa să zboare la Istanbul. Ea a fost dusă în izolatorul Centrului Național Anticorupție (CNA).
Reținerea ei pentru 72 de ore a avut loc într-un dosar instrumentat de Procuratura Chișinău. În această cauză penală, încă în proces de cercetare, Guțul este bănuită că ar fi „instigat și organizat” falsificarea mai multor documente privind donațiile de la persoane fizice și juridice pentru campania sa electorală la alegerile din mai 2023, pentru a camufla transferuri în sumă de 370.000 de lei din „surse interzise”.
CNA a precizat, pe 26 martie, că bașcana este cercetată în dosarul în care este vizată o viceprimară a orașului Orhei, bănuită că, în calitate de trezorier al candidatei Evghenia Guțul, a fost implicată în finanțarea ilegală a campaniei acesteia, de la alegerile din mai 2023 pentru funcția de guvernator al autonomiei găgăuze.
În ziua în care Guțul a fost reținută pe aeroport, ofițerii anticorupție au făcut percheziții la viceprimara de Orhei.
Bașcana consideră că reținerea ei a fost „ilegală și abuzivă”. Joi, 27 martie, ea a transmis scrisori președintelui rus, Vladimir Putin, și președintelui turc, Recep Tayip Erdogan, prin care le-a solicitat intervenția pentru a o elibera din izolatorul CNA.
- Te-ar putea interesa și: Guțul îi roagă pe Putin și Erdogan să o elibereze din izolatorul CNA
Din mai 2024, Evghenia Guțul este judecată într-un alt dosar penal, alături de o fostă colegă din fostul Partid Șor, pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii din partea grupului criminal organizat condus de oligarhul fugar Ilan Șor.
Potrivit acuzării, fiind secretară în Partidul Șor, ea, împreună cu câteva colege, zbura regulat la Moscova pentru a aduce bani cash în Moldova, în sume de până la 8.000 de dolari, care nu trebuie declarați în vamă. Ulterior, acești bani erau utilizați pentru activitatea partidului.
De asemenea, Guțul este acuzată că ar fi fost printre organizatorii și coordonatorii protestelor antiguvernamentale din 2022 și a acceptat cu bună știință finanțarea partidului cu 42,4 milioane de lei.
Guvernatoarea riscă o amendă în mărime de la 57.500 până la 92.500 de lei sau închisoare de la 2 la 7 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii pe un termen de la 2 la 5 ani. Ea pledează nevinovată și spune că este persecutată politic de guvernarea PAS, care neagă acest lucru.
Evghenia Guțul a câștigat alegerile pentru funcția de guvernator al autonomiei găgăuze cu sprijinul oligarhului fugar Ilan Șor. Puterea de la Chișinău a acuzat-o de coruperea alegătorilor, iar CNA a pornit o cauză penală. Din acest motiv, președinta Maia Sandu a refuzat să o confirme, în calitate de bașcan, ca membră din oficiu a Guvernului.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
La Chișinău a fost inaugurat monumentul Reginei Maria
Monumentul Reginei Maria a fost inaugurat joi, 27 martie, în scuarul Liceului „Gheorghe Asachi”, care anterior i-a purtat numele în perioada interbelică. Evenimentul a avut loc în contextul împlinirii a 107 ani de la Unirea Basarabiei cu România.
La ceremonie au participat atât oficiali din R. Moldova, cât și din România, precum și oameni simpli veniți din mai multe raioane.
Statuia, care are o înălțime de peste 6 metri și o reprezintă pe Regina Maria a României în ziua încoronării de la Alba Iulia, a fost realizată în bronz de sculptorul Veaceslav Jiglițchi, în baza unui proiect realizat de arhitectul Mihail Andrieș.
Ținuta artistică a fost supravegheată de o comisie internațională de experți. Postamentul este realizat din piatră de Cosăuți, de către meșterul Marin Lozan. Crearea monumentului a costat circa 60 de mii de euro.
„Majestate, bine ați revenit la Chișinău”, cu acest mesaj a fost dezvelit monumentul de către rectorul Universității de Stat din Moldova, Igor Șarov, alături de academicianul Grigore Tinică și doctorul în științe juridice Iulian Rusanovschi, căruia îi aparține inițiativa de inaugurare.
Propunerea a fost lansată încă în 2018, cu prilejul centenarului unirii.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Egipt: Șase morți în naufragiul unui submarin turistic în Marea Roșie
Șase oameni au murit și alți nouă au fost răniți după ce un submarin turistic s-a scufundat în apele din largul stațiunii Hurghada din Egipt, pe coastele Mării Roșii, au relatat presa egipteană și surse din serviciile medicale și de securitate, citate de agențiile de presă internaționale.
Submarinul turistic Sindbad, care avea la bord 45 de persoane, făcea o călătorie în jurul recifelor de corali din Marea Roșie, precizează agenția de presă DPA. 38 de persoane au fost salvate nevătămate.
Mai multe ambulanțe au ajuns la fața locului, iar motivele naufragiului nu au fost deocamdată clarificate. Turiștii de la bordul submarinului scufundat ar fi toți cetățeni ruși, relatează Reuters, care citează Consulatul Rusiei din Hurghada.
Consulul rus, Viktor Voropaev, a declarat pentru TASS că majoritatea pasagerilor au fost salvați și viața lor nu este în pericol.
Potrivit portalului egiptean de știri Al Youm as-Sabia, pe lângă cele șase persoane care au murit în accident, cel puțin alte nouă au primit îngrijiri medicale. Consulatul General al Rusiei nu a comentat încă aceste informații, menționează TASS.
Consulatul General al Rusiei a precizat că accidentul batiscafului de agrement Sindbad a avut loc la o distanță de 1 kilometru de țărm, la ora locală 10:00 (11:00, ora Moscovei, 10:00, ora R. Moldova).
Potrivit datelor preliminare, incidentul a avut loc în timpul unei excursii obișnuite.
Hurghada este o destinație importantă pentru scafandri, amatori de snorkelling și alți turiști atrași de recifurile de corali spectaculoase din Marea Roșie. Mai multe companii oferă tururi cu submarine dotate cu ferestre mari în partea de jos, permițând grupurilor de turiști să admire recifurile și viața marină, navigând de obicei la o adâncime de aproximativ 20 de metri, scrie AP.
- Te-ar putea interesa și: Turism sub sancțiuni. Rușii călătoresc mai ales în Turcia, Thailanda, Abhazia...
În noiembrie, un iaht turistic s-a scufundat în Marea Roșie, după ce autoritățile egiptene au emis avertismente privind condițiile de mare agitată. Cel puțin patru persoane s-au înecat, iar 33 au fost salvate.
Turismul reprezintă un sector important pentru economia egipteană, însă multe companii din acest sector au oprit sau limitat activitățile de călătorie în Marea Roșie din cauza pericolelor generate de conflictele din regiune.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
România prelungește plafonarea prețului la electricitatea livrată Republicii Moldova
Senatul României a adoptat joi, 27 martie, un amendament prin care prelungește plafonarea prețurilor la electricitatea exportată în R. Moldova. Proiectul de lege urmează să fie dezbătut și aprobat în lectură finală de Camera Deputaților.
Potrivit amendamentului adoptat de senatorii români, în situația în care R. Moldova nu va putea să-și asigure necesarul de energie electrică prin producție proprie, producătorii din România vor fi obligați să încheie contracte bilaterale cu furnizorii desemnați de guvernul moldovean, la un preț reglementat, la care se vor adăuga și costul certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, potrivit Agerpres.
Energia electrică vândută în aceste condiții va acoperi exclusiv necesarul de consum al consumatorilor finali din R. Moldova, potrivit proiectului de lege.
În România, plafonarea prețurilor la energia electrică va fi menținută până la 30 iunie 2025, iar la gazele naturale - până la 31 martie 2026.
R. Moldova își asigură peste 50% din consumul intern prin importuri din România, care au devenit principala sursă de compensare a deficitului apărut după ce centrala de la Cuciurgan, de pe malul stâng al Nistrului, a încetat să mai exporte energie electrică.
Acest lucru s-a întâmplat după ce din 1 ianuarie, regiunea transnistreană nu mai primește gaze naturale de la Gazprom, pe ruta din Ucraina, după ce Kievul a refuzat să prelungească acordul de tranzit al gazelor naturale.
Din ianuarie și până în prezent, R. Moldova a procurat energie electrică din România parțial pe baza unor contracte la prețul plafonat de guvernul român (400 roni/MWh). O altă parte a importurilor de electricitate au venit de pe bursa de energie OPCOM, unde tarifele sunt și de trei ori mai mari.
Această situație a dus la majorarea tarifelor la energia electrică, la începutul acestui an. Consumatorii casnici din centrul și sudul R. Moldova plătesc în prezent 4,10 lei/kWh, iar cei din nord - 4,68 lei/kWh.
- Vezi și: Compensații la energie electrică pentru toată populația. Premierul Recean, despre sprijinul UE
Cu sprijinul Uniunii Europene, care a oferit guvernului moldovean un pachet de asistență în sumă de 250 de milioane de euro, autoritățile de la Chișinău au anunțat că din luna februarie, primii 110 kWh consumați vor fi facturați la tarifele vechi, de circa 2,3 lei/kWh.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Cel puțin 23 de răniți în orașele ucrainene Harkov și Dnipro, după un atac rusesc cu drone
Cel puțin 23 de persoane au fost rănite și numeroase case distruse, în urma unui atac masiv cu drone al Rusiei asupra Ucrainei în noaptea de 26 spre 27 martie. Forțele aeriene ucrainene au spus că au doborât doar 42 dintre cele 86 de drone de luptă rusești detectate.
Alte 26 de drone false, care nu transportau explozibili, s-au prăbușit fără a provoca pagube, a precizat armata ucraineană, adăugând că au fost raportate lovituri în regiunile Harkov, Sumî, Cernihiv și Dnipropetrovsk, scrie dpa.
Totodată, forțele ucrainene nu au reușit să intercepteze o rachetă balistică Iskander-M, lansată de Rusia, potrivit armatei ucrainene. Informația nu a putut fi verificată din surse independente.
Atacurile rusești asupra orașului Harkov au rănit peste 20 de persoane, a anunțat guvernatorul militar Oleh Sinehubov pe Telegram.
Alte trei persoane au fost rănite în orașul Dnipro, iar zece blocuri de locuințe, o școală și zeci de vehicule au fost avariate în atacul nocturn, a transmis guvernatorul regiunii Dnipropetrovsk, Serhii Lisak.
Atacurile Rusiei asupra Ucrainei continuă neîntrerupt, după ce Moscova a refuzat să accepte o propunere a SUA de încetare generală a focului pentru 30 de zile, făcută pe 11 martie.
Deși Rusia susține că respectă un armistițiu limitat, propus pe 18 martie, care prevede oprirea reciprocă a atacurilor asupra infrastructurii energetice, atacurile cu drone asupra clădirilor rezidențiale și a altor obiective civile s-au intensificat de atunci.
Vorbind miercuri la Paris, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a spus că, deși acordul dintre Moscova și Kiev privind evitarea loviturilor asupra infrastructurii energetice progresează, mai sunt necesare „clarificări tehnice”, cum ar fi modul de monitorizare a înțelegerii.
Casa Albă a transmis marți, într-o declarație referitoare la discuțiile dintre SUA și Rusia desfășurate în Arabia Saudită, că cele două țări au „convenit să dezvolte măsuri de implementare” a unui acord privind interzicerea atacurilor asupra infrastructurii energetice din Rusia și Ucraina.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Funcționarii moldoveni vor putea fi detașați în instituțiile Uniunii Europene
Funcționarii moldoveni vor putea fi detașați în instituțiile Uniunii Europene, printre care și Comisia Europeană, pentru a acumula experiență și competențe relevante pentru procesul de aderare la blocul comunitar. Un acord în acest sens a fost ratificat joi, 27 martie, de Parlament.
Potrivit Acordului administrativ între guvernul moldovean și Comisia Europeană, funcționarii moldoveni vor putea participa la programele Experți Naționali Detașați (END) și Experți Naționali în Formare Profesională (ENFP), pentru a obține experiență în politicile de lucru și modul de activitate al Comisiei Europene.
Pentru programul ENFP, termenul de detașare este de la trei la cinci luni, iar în cazul END, termenul este de până la doi ani. Republica Moldova va putea detașa funcționari publici care au activat cel puțin un an într-o instituție a statului și care, la revenire, vor urma să contribuie la procesul de integrare a țării în UE.
Funcționarii care vor pleca în UE își vor păstra salariile și alte plăți din R. Moldova, dar vor activa în interesul organismului UE care îi va găzdui. Totodată, ei pot obține diurne pentru călătorie și indemnizații pentru subzistență lunară și pentru concediu anual.
- Te-ar putea interesa și: Funcționarii moldoveni vor putea fi trimiși la stagii în Uniunea Europeană
Tot în ședința de joi, deputații au votat în prima lectură și proiectul de lege privind detașarea experților naționali la instituțiile sau organismele Uniunii Europene, precum și modificarea cadrului normativ conex.
Documentul reglementează detașarea personalului contractual din cadrul instituțiilor sau autorităților publice, sau de la angajatorii din Moldova.
În noiembrie anul trecut, Guvernul a hotărât că peste 1.000 de funcționari publici din 44 de instituții publice din Republica Moldova vor primi sporuri salariale de până la 50% pentru punerea în aplicare a cerințelor de aderare la Uniunea Europeană.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Guțul îi roagă pe Putin și Erdogan să o elibereze din izolatorul CNA
Bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, a transmis scrisori președintelui rus, Vladimir Putin, și președintelui turc, Recep Tayip Erdogan, prin care le-a solicitat intervenția pentru a o elibera din izolatorul Centrului Național Anticorupție (CNA).
Scrisorile au fost publicate pe pagina de Facebook a Evgheniei Guțul de către avocații acesteia. Bașcana se află în izolatorul CNA din 25 martie, fiind bănuită de de gestionarea frauduloasă a fondurilor electorale în alegerile din 2023.
Adresându-se lui Putin, guvernatoarea Găgăuziei a scris că reținerea sa este parte din „campania pentru diminuarea statutului juridic special” al autonomiei găgăuze. Guțul a acuzat oficialii moldoveni de provocarea unui „război civil în regiune” și persecutarea opoziției.
Ea și-a motivat adresarea către Putin prin faptul că Rusia „mereu a fost garantul apărării drepturilor și intereselor poporului găgăuz”.
„Vă rog, ca pe un lider unui stat măreț și apărătorul istoric al drepturilor poporului (găgăuz - n.r.) să utilizați toate mecanismele posibile pentru presiune diplomatică și politică asupra Chișinăului ca să fiu eliberată imediat”, se arată în scrisoarea bașcanei.
Guțul a mai scris că doar „poziția fermă a Rusiei” poate opri „abuzurile” autorităților de la Chișinău. La sfârșitul textului ea a menționat că se află în izolator și că „poporul găgăuz privește cu speranță spre Rusia”.
Peste o oră, pe pagina Evgheniei Guțul a mai fost publicată o scrisoare către președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan. Ea a repetat parțial conținutul scrisorii către Putin, dar a menționat că 30 de ani în urmă anume Turcia a intermediat semnarea unui acord între „poporul găgăuz și Republica Moldova”.
Guvernatoarea Găgăuziei a menționat că oficialii de la Chișinău persecută pe cei care „sunt pentru prietenia cu Turcia și Rusia”. Bașcana l-a rugat pe Erdogan să condamne public „presiunile politice asupra poporului găgăuz” și să solicite autorităților moldovene să o elibereze. Ea a mai menționat că Găgăuzia mereu a privit Turcia drept „fratele mai mare”.
Gestul lui Guțul a fost criticat de speakerul Igor Grosu, care a spus jurnaliștilor înainte de ședința Parlamentului din 27 martie, că toate procesele, inclusiv cele judiciare „sunt treburi interne ale statului R. Moldova și ale instituțiilor de drept al R. Moldova”.
Autoritățile de la Chișinău au respins însă acuzațiile că dosarul intentat pe numele bașcanei ar fi unul politic. Ministra Afacerilor Interne, Daniela Misail-Nichitin, a declarat miercuri, 26 martie, că instituțiile moldovene au procedat conform procedurile legale și a cerut partidelor să nu „politizeze” cazul Evgheniei Guțul.
- Te-ar putea interesa și: De ce a fost reținută bașcana Evghenia Guțul și ce urmează
Ministra a mai spus că autoritățile examinează inclusiv versiunea conform căreia Guțul urma să zboare la Istanbul, inclusiv cu scopul de a părăsi R. Moldova fără a mai reveni.
Avocatul Evgheniei Guțul, Sergiu Moraru, susține că reținerea a fost una „ilegală și abuzivă”. El a mai spus că Guțul avea un bilet de întoarcere pentru 30 martie.
Reținerea lui Guțul, pe larg reflectată în presa controlată de Kremlin, a fost comentată și de către oficialii de la Moscova. Într-o declarație de presă, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a numit cazul „o fărădelege”, în vreme ce purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a calificat reținerea drept ilegală.
În replică, ministrul moldovean al Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a spus că Rusia încearcă „să apere deschis grupările criminale”.
„Reținerea membrei rețelei criminale Șor, Evghenia Guțul, este în competența procurorilor și instituțiilor moldovenești, care se vor expune pe acest caz”, a afirmat Mihai Popșoi.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
