Şefii Agenţiei Moldsilva au respins criticile din ultimul timp precum că s-ar defrișa ilegal în mai multe păduri din ţară. Ceea ce activişti de mediu şi unii politicieni susţin că ar fi „tăieri ilegale” ar fi de fapt, potrivit managementului Moldsilva, „tratament silvic permis legal” sau „lucrări de regenerare”. Pe de altă parte, deputatul PAS, Radu Marian, susţine că parlamentarii au recepţionat mai multe denunţuri precum că şefii de ocoale ar comercializa lemn tăiat din surplusul ce nu apare oficial în actele contabile, iar pe aceste cazuri au fost sesizate instituţiile de drept.
De ani de zile pădurarii în Republica Moldova au cele mai mici salarii, fiind puşi în situația să completeze bugetele din activități cotidiene, ceea ce se reduce de cele mai multe ori la comercializarea masei lemnoase din pădurea pe care au obligaţia să o protejeze. Este un fapt invocat tot mai des de activişti de mediu sau politicieni care se arată îngrijorați de starea pădurilor. Nu este o noutate că deseori accederea în post este răsplătită cu mită de mii de euro, în funcţie de poziția în ierarhia administrativă. Iar cei care trebuie să lupte cu rău-făcători, fie care taie copaci sau vânează nepermis animale, de fapt recurg la aceleaşi acte ilegale pentru a achita datoriile şi a acoperi fărădelegile subalternilor. Este o situaţie invocată inclusiv astăzi, la şedinţa Agenţiei Moldsilva, de Anatolie Prohniţchi, reprezentând Partidul Verde Ecologist. Materialul probator se transmite în instanţe, dar nu se schimbă nimic, înseamnă ce ceva nu e bine, a rezumat Prohniţchi realităţile din silvicultură.
Directorul general Moldsilva, Dumitru Cojocaru, a declarat că au fost demarate mai multe controale, urmare a scandalurilor apărute recent în jurul presupuselor cazuri de defrişări ilegale, în unele dintre aceste pădurarii au fost sancţionaţi disciplinar, în altele, ca de exemplu în rezervaţia Plaiul Fagului, ancheta e în derulare. Totuşi, directorul Moldsilva a insistat că e mare diferenţa dintre tăiere ilegală de copaci, despre care vorbesc superficial necunoscătorii, şi tratament silvic aplicat legal, planificat şi fără a urmări scop economic de către cei care activează în domeniu. Cojocaru s-a mai scuzat din numele pădurarilor că întârzie cu reacţia invocând lipsa instrumentelor legale.
„Dacă noi nu efectuăm anumite tratamente silvice, noi primul ce facem, nu din punctul de vedere că Moldsilva nu are cu ce trăi, noi, în primul rând, îmbătrânim pădurile noastre şi le degradăm. Este o activitate în ultima vreme, da şi noi vedem s-au creat deja două partide politice pe baza pădurilor. O să se mai creeze. Noi cunoaştem situaţia asta şi noi vrem să reacţionăm în mod constructiv. Pe noi, pădurarii, nu ne socoate nimeni… Eu, ca director general, opresc o maşină cu lemne, eu nu am voie nimic să-i spun, numai trebuie să-i spun La revedere, plecaţi mai departe! Ori să sun la 112, să aştept când a veni poliţistul ori ecologiştii. Ecologişti sunt doi în raion”.
Deputatul Partidului Acţiune şi Solidaritate Radu Marian crede că problemele din cadrul întreprinderilor de silvicultură ar fi legate de faptul că pădurarii în loc păzească pădurile, fiind la autogestiune, se ocupă mai ales de comercializarea lemnului. Impunitatea din anii precedenţi şi protecţia politică a celor desemnaţi să gestioneze întreprinderea le-a perpetuat ideea silvicultorilor că ei nu vor fi pedepsiţi, se arată convins deputatul PAS.
Noi avem informaţii despre surplusuri de 300-400 de procente...R.Marian
„Într-adevăr există tăieri legale în limitele aprobate, aşa cum se numesc ele tratamente silvice, şi lemnul tăiat ilegal peste limite, acel surplus, aşa cum este numit. Vă dau un exemplu. Am făcut o solicitare de control la întreprinderea de stat Edineţ, în anumite ocoale silvice. În doar un singur canton de la Ocniţa s-au descoperit surplusuri de 80%, 88%, 72%. Asta ce înseamnă? Înseamnă că dincolo de limita asta de 100 de procente s-a tăiat încă pe atât. Asta şi este problema şi ei trebuie să înţeleagă că oamenii ştiu a face diferenţa între lemn tăiat ilegal şi lemn tăiat în anumite limite. Aşteptăm rezultatele finale ale acestui control pe care l-am solicitat la Edineţ, Donduşeni şi Ocniţa, să vedem, acolo trebuie să fie dosare penale. Noi avem informaţii despre surplusuri de 300-400 de procente”.
De ce anchetele pe numele angajaţilor din silvicultură nu avansează în procuratură şi instanţele de judecată? Atât Radu Marian, cât şi Dumitru Cojocaru dau de înţeles că asta se întâmplă din cauza că ar exista conexiuni între cele două bresle ce se bazează pe acte de corupţie. Directorul Moldsilva a şi exemplificat – „armata arendatorilor de pădure, care e foarte puternică”, potrivit lui, a dus la faptul că în câţiva ani a dispărut ocolul silvic Durleşti din coasta Chişinăului. Cu acoperire politică, pădurea a fost arendată pe bucăţi pe 50 de ani şi între timp acolo au apărut vile. De vină ar fi însă cei din silvicultură, este de părere deputatul PAS, care de fiecare dată au căutat şi au reuşit perfect să se acomodeze sub orice guvernare, drept urmare pădurile cu anii rămân din ce în ce mai mutilate.
