Portalul israelian Ynet a scris că finanțarea aprobată de guvernul Israelului este destinată pentru servicii de securitate, transport și alte facilități pe Aeroport, pentru a asigura un tranzit fluid și fără dificultăți a pelerinilor evrei.
Sărbătoarea Rosh Hashanah, care prilejuiește pelerinajul anual, va fi pe 22-24 septembrie, dată care pică în acest an, chiar înaintea „parlamentarelor” moldovene.
În total se estimează că circa 50 de mii de pelerini evrei vor veni la Uman în acest an, dar nu este limpede câți dintre ei vor trece prin R. Moldova. În 2023, a existat un fel de pod aerian, cu zeci de zboruri charter Tel Aviv-Chișinău și retur.
Problema repetării lui anul acesta a fost discutată în iulie de ministrul israelian de externe, Gideon Saar, care, aflat într-o vizită la Chișinău, a recunoscut că deocamdată nu s-a ajuns la un acord oficial.
Luni, 25 august, cu o lună înaintea pelerinajului, premierul Dorin Recean a avut o discuție la telefon cu omologul său israelian Benjamin Netanyahu. Guvernul de la Chișinău a dat un comunicat în care se spune că Israelul ar umra să-și asume anumite costuri legate de pelerinaj, fără alte precizări.
„Oficialii au mai vorbit despre organizarea anuală a pelerinajului evreilor hasidici, inclusiv aspecte legate de securitate și logistică, care urmează a fi achitate de către partea israeliană”, se spune în comunicatul citat.
Negocieri în privința sumei finale
Suma de circa trei milioane de dolari (10 milioane de șekeli) nu este însă finală, iar jurnaliștii notează că miniștrii israelieni au constituit o echipă de negocieri pentru a obține o sumă mai mică, din moment ce un acord la acest subiect este privint ca unul „neobișnuit”.
Un alt portal de știri în ebraică, Yeshiva World News, a scris pe 21 august că există chiar un „acord informal” între premierii Netanyahu și Recean, care ar fi discutat la telefon chestiunea tranzitului pelerinilor evrei.
Întrebat de Europa Liberă despre discuțiile la acest subiect, la o conferință de presă susținută pe 22 august, ministrul moldovean de Externe, Mihai Popșoi, a refuzat să ofere detalii, menționând doar că „se discută” și că desigur va informa presa dacă se ajunge la un acord.
Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău nu a răspuns solicitărilor scrise ale Europei Libere de informații pe această temă. Ambasada Israelului la Chișinău, care funcționează deocamdată în regim limitat, nu a vrut nici ea să comenteze.
După podul aerian din 2023, care a avut loc fără incidente, Chișinăul a refuzat să deschidă calea pelerinilor evrei anul trecut invocând o datorie neplătită de Israel cu un an înainte, de aproape 200.000 de dolari - anume, cheltuieli făcute de Moldova cu mărirea capacității aeroportului și cu asigurarea securității pelerinilor, pe teritoriul ei.
Decizia guvernului israelian, criticată
Decizia guvernului condus de Netanyahu, care se bazează și pe forțe politice religios-conservatoare, de a pune deoparte „bani pentru Moldova” a fost criticată de opoziția seculară israeliană. Yair Lapid, liderul acesteia, a obiectat față de folosirea banilor din bugetul statului pentru a finanțarea de „zboruri private spre Uman” și „excursie în străinătate”.
„De ce ar trebui banii noștri din impozite să finanțeze zboruri către Uman? De când finanțează guvernul zboruri în străinătate pentru cetățeni privați? Și de ce naiba cere Deri (șeful partidului religios Shas, n. red.) un plan care să le permită celor care se sustrag de la serviciul militar să zboare? Singurul loc unde ar trebui să zboare este închisoarea”, a scris el pe X/Twitter.
Critici similare a formulat și Avigdor Liberman, politician naționalist israelian originar din Chișinău.
În ultimii doi ani, guvernul Netanyahu a fost criticat și pentru că a cheltuit bani pentru a aduce acasă evrei hasidici „pierduți” prin Europa de Est, în loc să salveze israelienii luați ostatici de Hamas în octombrie 2023.
Un alt aspect criticat al pelerinajului, anul acesta, este și încercarea organizațiilor evreilor hasidici de a negocia cu guvernul israelian un acord care să permită plecarea la Uman, inclusiv a tinerilor care au refuzat să se înroleze în armata israeliană și care sunt catalogați drept „dezertori”.
Ynet scrie că armata israeliană se pregătește, de aceea, să întărească controalele pe Aeroportul Ben Gurion înainte de sărbătoarea Rosh Hashanah. Din 2024, în urma unei decizii a Curții Supreme din Israel, toți tinerii din comunitățile de ultra-ortodocși, care anterior erau scutiți de serviciul militar, trebuie să se înroleze în armată.
În jur de 10.000 de tineri care merg de obicei în pelerinaj spre Uman ar fi vizați de măsurile de înrolare în armată, potrivit unui comunicat al partidului Shas.
De obicei, guvernul israelian, ca și cel din SUA și alte țări cu comunități hasidice, nu încurajează călătoriile la Uman, în Ucraina invadată de ruși. Dar ca și în anii trecuți, autoritățile israeliene se implică, totuși, în menținerea unui nivel de siguranță pentru cei care se hotărăsc, totuși, să meargă.
Oficialii israelieni au negociat recent la Kiev probleme de securitate pentru pelerinajul de anul acesta. Ucraina a declarat mai devreme mormântul venerat al Rabinului Nachmann de la Uman monument de interes național, angajându-se să-l protejeze mai bine.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
