La câteva luni după ce a respins o lege care a dus la greva avocaților, cerând însă o „reformă serioasă” a breslei, președinta Maia Sandu a declarat într-un interviu că avocații ar trebui să fie supuși vettingului ca să-și demonstreze sursa veniturilor.
Șefa statului a argumentat că „avocații trebuie să fie oameni onești”, dar „unii dintre ei” participă la comiterea abuzurilor. Ea a precizat, totuși, că „nu este mare specialist” și a promis că se va consulta cu mai mulți experți.
Vorbind despre reforma justiției, în general, Maia Sandu a spus că dosarele de rezonanță ar trebui să fie finalizate cât mai curând, astfel încât cetățenii să aibă mai multă încredere în sistem.
„Ei trebuie să vadă că cei mai mari corupți sunt sancționați. Putem noi să reformăm justiția, ea să funcționeze bine, dar dacă în dosarele de corupție mare nu se vor da sancțiuni după lege, atunci oamenii nu o să-și recâștige încrederea”, a explicat președinta.
În plus, susține Sandu, trebuie să fie dusă la bun sfârșit evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor, demarată încă în 2022. În opinia ei, aceasta este prima etapă de curățare a sistemului de influențele „clanurilor mafiote”, după care „oamenii competenți și integri au răsuflat ușurat”. Ea a recunoscut, totodată, că au plecat din funcții și oameni cumsecade, „căror li s-a părut că procesul de vetting este prea complicat sau umilitor”.
Potrivit președintei, următoarea etapă a reformei va fi instruirea celor care rămân în sistem, dar nu au suficientă experiență.
Cum răspund avocații
Avocata Oxana Eșanu a scris pe pagina sa de Facebook că avocații nu pot fi supuși vettingului deoarece nu sunt funcționari publici și nu fac parte din sistemul de stat.
„Evaluarea morală, disciplinară sau profesională a avocaților este de competența exclusivă a organelor Uniunii Avocaților”, a explicat Eșanu, amintind că, potrivit Legii cu privire avocatură, apărătorii își exercită profesia „fără ingerința autorităților publice”.
Doctor în drept și avocat, Ion Cojocari a comentat că „statul nu contribuie la activitatea avocaților nici financiar, nici logistic, nici instituțional”, aceasta fiind o profesie liberă. În opinia lui, vettingul va fi „o ingerință gravă în independența breslei și va submina dreptul la apărare al fiecărui cetățean”.
Ion Cojocari a atras atenția că statele care au introdus mecanisme similare s-au confruntat cu proteste ale barourilor, blocaje în instanțe, retragerea avocaților din dosare sensibile și pierderea încrederii publice în independența sistemului juridic.
„Astfel de crize nu afectează doar profesia, ci întreaga societate, pentru că un cetățean fără avocat este un cetățean fără apărare”, a scris Cojocari pe rețele.
Greva breslei și reforma promisă
În iulie 2025, la ultima ședință a Parlamentului precedent, deputații PAS au modificat Legea cu privire la avocatură, fără a consulta breasla, introducând reprezentanți ai Ministerului Justiției în comisiile de profil ale Uniunii Avocaților din Moldova.
De asemenea, modificările interziceau avocaților să ocupe funcții de conducere în cadrul uniunii pentru două mandate consecutive și îi obligau să respecte o pauză de 3 ani înainte de a candida din nou.
Avocații au calificat decizia deputaților drept un amestec în independența profesiei și o tentativă de a instaura un control politic asupra breslei. Ei au explicat că legea practic îi va elimina din funcții pe toți membrii actuali ai organelor de autoadministrare a avocaturii.
În semn de protest, avocații au ținut o grevă de două săptămâni, timp în care nu au participat decât la procese urgente, cum ar fi cele ce țin de arestul persoanelor sau emiterea ordonanțelor de protecție pentru victimele violenței domestice.
Pe 29 iulie, ei au decis să nu mai participe nici la astfel de ședințe de judecată, dar au renunțat la greva generală în aceeași zi, după ce Maia Sandu a refuzat să promulge legea. Chiar dacă nu a acceptat modificările făcute de deputații din partidul ei, președinta a spus atunci că Uniunea Avocaților din Moldova are nevoie de „o reformă serioasă”, deoarece nu reacționează în raport cu avocații care „influențează în mod ilegal deciziile judecătorești, fac trafic de influență sau chiar sunt parte a grupărilor criminale”.
Totodată, ea a menționat că așteaptă ca noul Parlament să revadă proiectul, în dialog cu profesioniștii din domeniu, cu societatea civilă și cu partenerii europeni.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
