La o conferință de presă, la Moscova, Dmitri Peskov, a spus, potrivit Interfax, că R. Moldova și-a „distrus” limba, redenumind-o, și își limitează singură suveranitatea, „alunecând” spre România, într-un proces care nu reflectă adevăratele sentimente din societate.
Peskov a apreciat că politicile Chișinăului îi nemulțumesc pe mulți moldoveni, dovadă că ies la proteste, și ar confirma că actuala conducere moldoveană este mânată de sentimente „rusofobe”, inclusiv ca să fie pe placul partenerilor occidentali.
„Oricum, este limpede că (Moldova) este o țară care încearcă să devină rapid o țară ostilă (Rusiei)”, a conchis Peskov.
Remarcile sale au fost de fapt un comentariu, solicitat de reporteri, asupra unor declarații făcute mai devreme de Dmitri Medvedev, fost președinte rus, actual vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Federației Ruse.
Reacționând la remarca premierului Dorin Recean privind o interdicție de intrare în Moldova pentru președintele rus Vladimir Putin, Medvedev a spus vineri că oricum nimeni nu avea de gând să meargă în Moldova, iar „asemenea țară nici nu mai există”, fiindcă liderii de la Chișinău, niște „trădători”, au vândut-o României.
Ministerul de Externe de la Chișinău a declarat vineri că nu va comenta „limbajul absolut inacceptabil al declarațiilor unor oficiali ruși”, dar îl va convoca pe ambasadorul rus, Oleg Vasnețov, pentru a-i cere explicații.
Ping-pong verbal accelerat
Cel mai recent duel verbal dintre Moscova și Chișinău a luat avânt după ce moldovenii au refuzat recent să permită intrarea în țară președintelui republicii ruse Tatarstan, pornit la acțiuni electorale în Găgăuzia, înaintea scrutinului pentru postul de bașcan din 30 aprilie.
Chișinăul a considerat nepotrivită reacția ambasadei ruse la incident, expulzând un diplomat. Moscova a răspuns cu aceeași monedă, trimițându-l acasă pe consulul de la ambasada moldoveană, dar a „plusat” interzicând și intrarea în Rusia a câtorva oficiali guvernamentali moldoveni, inclusiv ministra de interne, Ala Revenco.
Un motiv suplimentar de supărare pentru Moscova a fost alinierea Moldovei la unele sancțiuni europene aplicate Rusiei pentru invadarea Ucrainei.
Ultimele evoluții ale cooperării Moldovei cu UE au fost comentate sceptic vineri de purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus. Maria Zaharova a spus că nou-înființata Misiune civilă UE pentru Moldova ar fi un instrument de „control extern” asupra țării. Ea a observat că UE a mai avut misiuni civile, de pildă în Balcani sau Caucazul de Sud, dar ele nu au avut rezultate concrete, așa că în această privință UE „nu are cu ce se lăuda”.
Misiunea de Parteneriat a UE în Moldova (EUPM Moldova), lansată la 24 aprilie, are printre scopurile declarate să ajute Moldova să se protejeze de încercările de destabilizare și „influența malignă” a Rusiei.
În februarie, președinta Maia Sandu a confirmat existența unui plan rusesc de a subminare a conducerii pro-occidentale de la Chișinău, inclusiv prin organizarea de proteste de stradă, iar de atunci Moldova și-a întețit apelurile de asistență pentru respingerea unor asemenea tentative de destabilizare, inclusiv prin cererea ca UE să sancționeze oligarhii moldoveni care lucrează din străinătate împotriva intereselor țării.
Medvedev, noul Rogozin?
Fostul președinte rus Medvedev a fost în ultima vreme ținta mai multor proteste și critici pentru remarcile sale geo-politice agresive.
La 26 aprilie, ministrul român de externe, Bodgan Aurescu, a numit „penibile” și „incorecte” remarcile lui Medvedev despre presupuse pretenții teritoriale ale românilor și altor națiuni vecine la adresa Ucrainei.
„Atât de penibil și incorect! România susține pe deplin integritatea teritorială a Ucrainei și eforturile acesteia de a câștiga abominabilul război de agresiune al Rusiei împotriva sa!”, a reacționat Aurescu, citat de Europa Liberă România.
Declarația oficialului român a venit după ce Dmitri Medvedev a declarat pe 25 aprilie că alternativa la intrarea Ucrainei în NATO sau la un război mondial ar fi „împărțirea liniștită” a acestei țări.
„Lăcomia şi răutatea, ura, ambiţiile sunt mai puternice decât raţiunea şi gândirea sănătoasă. Polonia să-şi ia regiunile vestice ale Ucrainei, dar să spunem direct, şi Ungaria, şi România visează de mai multe decenii”, a afirmat fostul președinte rus.
Medvedev devine astfel primul oficial rus de înalt nivel care intră în polemică directă cu autoritățile române de la Dmitri Rogozin. În 2014, la puțin timp după anexarea Crimeii de către ruși, Rogozin, pe atunci vicepremierul F. Ruse, s-a supărat că românii i-au închis spațiul aerian în baza unor sancțiuni internaționale și a promis că revină, dar la bordul unui bombardier.
În replică, Bucureștiul a cerut Moscovei să precizeze dacă remarcile lui Rogozin reprezintă poziția ei oficială față de România „ca țară membră în UE și NATO”.
Tot în acele zile de după ocuparea Crimeii, Rogozin i-a mulțumit președintelui SUA Barack Obama, numit „tovarăș”, pentru „onoarea” de a-l trece pe lista de sancțiuni, adăugând „dar ce vă faceți cu cei care nu au conturi și avuții în străinătate?”
În ultima vreme, campionul declarațiilor externe sarcastice ale Moscovei a devenit Dmitri Medvedev, pe vremuri considerat un lider liberal și pro-occidental, mai ales în comparație cu Putin. Un singur exemplu: în august 2022, când Estonia a propus UE să nu mai elibereze vize rușilor, Medvedev i-a transmis premierului Kaja Kallas: „Faptul că tu ești în libertate nu este meritul tău, ci greșeala noastră”.
