„Este o decizie așteptată de mulți ani”, a declarat Comisarul ucrainean pentru protecția limbii de stat, Olena Ivanovska, salutând decizia din 3 decembrie a parlamentului de la Kiev.
În sprijinul inițiativei guvernului au votat 264 de din cei 450 de deputați în Rada Supremă care au ajustat la noua traducere și alte două legi - cu privire la mass-media și cea referitoare la minorități.
„Parlamentul a adoptat traducerea corectă a Cartei europene: limbile rusă și inexistenta „moldovenească” nu mai figurează în legea de ratificare ca limbi ce necesită protecție specială”, a explicat ombudsmana, într-o postare pe rețele.
„Am eliminat „moldoveneasca”, deoarece Republica Moldova a recunoscut limba română ca limbă oficială”, a declarat și ministrul ucrainean al Culturii, Tetiana Berejna, într-o postare pe rețele.
Referitor la excluderea limbii ruse, autorii inițiativei au menționat că nu există motive să se considere că limba rusă este „amenințată” în Ucraina.
„Nivelul real de utilizare a limbii ruse în Ucraina este, conform multor indicatori, egal sau superior nivelului de utilizare a limbii oficiale, ceea ce poate determina marginalizarea limbii ucrainene”, se spune într-o notă explicativă a guvernului.
Guvernul a cerut și eliminarea limbii bieloruse, însă Rada a respins propunerea.
Lista actualizată conține 18 limbi ale minorităților naționale din Ucraina, printre care bulgara, găgăuza, ebraica, germana, polona, româna, slovaca și maghiara.
La acestea au mai fost adăugate, printre altele, limba cehă și ebraica.
„Astăzi am restabilit în sfârșit dreptatea istorică și am întors pagina multor ani de distorsiuni, care au fost folosite pentru a exercita presiuni politice și a legitima rusificarea, demonstrând maturitatea noastră ca stat european”, a declarat ombudsmana Olena Ivanovska.
„O invenție a Rusiei” (Marcel Ciolacu)
Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare enunță principiile după care un stat ar urma să le promoveze și asigure protecție la nivel cotidian. Țările ce au ratificat Carta se angajează astfel să asigure învățământ și servicii media, inclusiv radioul și televiziunea, în limbile respective, precum și în administrația publică.
Ucraina era ultimul stat în care mai exista oficial așa-zisa limbă „moldovenească”, după ce Moldova însăși o eliminase.
În toamna anului 2023, guvernul de la Kiev a decis să introducă limba română în locul celei „moldovenești” în sistemul de învățământ, măsură ce urma să fie pusă în aplicare în mod gradat, inclusiv prin introducerea și editarea unor noi manuale pentru elevi.
Decizia de a renunța la educația în așa-numita „limbă moldovenească” a urmat unei ședințe comune a guvernelor de la București și Kiev, pe 18 septembrie, când premierii celor două țări au spus că Ucraina va renunța oficial la sintagma limba moldovenească - o „invenție a Federației Ruse”, după cum s-a exprimat premierul de atunci al României, Marcel Ciolacu.
În acel moment, autoritățile au spus că peste 5.000 de copii din Ucraina vor învăța la școală limba română în loc de „moldovenească”.
Dispariția limbii „moldovenești” urma să fie resimțită, teoretic, mai ales în școlile din regiunea Odesa, unde, la ultimul recensământ din 2001, s-au declarat etnici moldoveni peste 120.000 de persoane.
În 2021, Curtea Constituțională a Ucrainei a obligat organele de stat să elimine „incertitudinile” din traducerea oficială a Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare. Însă, Rada de la Kiev a ezitat până acum să adopte o nouă traducere a legii și să actualizeze lista limbilor minorităților protejate de stat.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
