Recensământul din 2024 arată că, pentru o treime din populație, limba maternă este româna, cu 9% mai mulți decât la numărătoarea precedentă, din 2014. Totuși, jumătate din populație continuă să-și numească limba maternă „moldovenească” – o sintagmă creată în perioada sovietică și recunoscută ca fiind greșită de comunitatea academică.
Pentru unii participanți la recensământ, a fost o chestiune de principiu ca limba pe care o vorbesc să fie consemnată drept „română”. Pentru alții, denumirea limbii nu este un subiect care să-i preocupe în mod special. Iar o altă categorie insistă ca limba oficială a R. Moldova să fie numită în continuare „moldovenească”.
De la principii la indiferență
Doina Babcinschi lucrează în comunicare și publicitate. A crescut într-o familie în care se vorbea rusa, însă a învățat la o școală cu predare în limba română din orașul Bălți. Deși vorbește cu părinții rusește, în mod obișnuit (cu partenerul, la muncă sau cu prietenii) comunică în română.
La recensământul din vară a vrut, inițial, să aleagă limba rusă ca maternă. Formularul electronic îi oferea, însă, pentru a doua limbă vorbită, doar opțiunea „moldovenească”, nu și „română”.
„Am revenit cu recenzorul cu un pas înapoi și am schimbat limba maternă la română, iar la a doua limbă am ales rusa”. Pentru Doina a fost o chestiune „de principiu” să aleagă anume limba română la recensământ.
„Era un moment de alegere: schimb cu locul limbile pe care le vorbesc la fel de bine ori scriu «moldovenească», deși nu sunt de acord? [...] Nu judec oamenii care au ales limba moldovenească, dar pentru mine era foarte ciudat, după 25 de ani de când vorbesc limba română, să o numesc altfel în recensământ. A fost important să păstrez formula pe care o consider corectă”, explică Doina.
- Te-ar putea interesa și: 35 de ani de la revenirea la grafia latină: „Așteptam ore-n șir la ghișeu să apară ziarele în care era publicat alfabetul”
Referitor la situația descrisă de Doina Babcinschi, despre imposibilitatea de a alege limba română ca a doua vorbită, șefa-adjunctă a direcției recensăminte de la Biroul Național de Statistică, Snigalitea Nașco, a declarat Europei Libere că „a fost, probabil, o confuzie”. „Nu-mi pot explica de ce s-a întâmplat, dar este exclus să nu fi fost în formular opțiunea de limba română”, a spus funcționara.
Dumitru Colesnicov e agent imobiliar, iar în timpul liber scrie și interpretează piese în trei limbi: română, rusă și engleză. Și el a crescut într-un mediu bilingv, alternând româna cu rusa. Uneori, integrează în cântecele sale cuvinte din graiul moldovenesc. La recensământ a ales româna ca limbă maternă, însă recunoaște că, în general, nu este foarte preocupat de această chestiune.
„Nu sunt specialist ca să pot face diferența între limbă, dialect sau grai, așa că eu nu numesc în niciun fel limba în care vorbesc. Acesta e un conflict de care eu nu am nevoie. Pentru mine, e important să mă înțeleg cu oamenii”, explică Dumitru.
„E nevoie de foarte mult timp pentru a reveni la normalitate”
Moldova (încă sovietică pe atunci) a trecut de la scrierea cu alfabetul rusesc la cel latin pe 31 august 1989, cu 2 ani înainte de proclamarea independenței. În școli se predă de atunci limba română, dar denumirea limbii de stat a fost un constant subiect de dezbateri în societate, alimentat de politicieni.
Vezi ce cred locuitorii Chișinăului și Bucureștiului despre limba română vorbită în R. Moldova.
În 2023, sintagma „limba moldovenească” a fost, într-un final, înlocuită cu „limba română” în Constituție și în toate actele normative ale Republicii Moldova. Printre eforturile actualei guvernări de a înrădăcina termenul de „limba română” se numără și Programul național de învățare a limbii române de către minoritățile naționale, lansat tot în 2023.
Creșterea numărului persoanelor care declară că vorbesc limba română este, totuși, una „lentă”, e de părere filologa Nina Corcinschi. „Modificarea Constituției ar fi putut schimba percepția anumitor cetățeni, dar foarte mulți văd doar niște jocuri ale puterii”, crede specialista.
Ea spune că unii dintre respondenți o numesc „moldovenească” în baza argumentelor de tipul „statul Republica Moldova – limba moldovenească”, alții, urmând intenționat o agendă pro-Kremlin.
În același timp, remarcă filologa, o categorie largă de cetățeni numesc limba „moldovenească” pentru că, pur și simplu, nu fac diferența dintre idiomul „română” și „moldovenească”.
„Pentru ei, graiul moldovenesc e totuna cu limba română. Ei nu declară că vorbesc o limbă moldovenească diferită de română, ci că limba moldovenească e totuna cu limba română”, precizează Corcinschi.
„Schimbarea percepției nu se rezolvă printr-o decizie legislativă. E nevoie de foarte mult timp pentru a reveni la normalitate în ceea ce privește conștiința lingvistică”, conchide filologa.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
