Cei mai mulți bani – peste 17 milioane de lei – vor merge către satul Plop, din raionul Dondușeni. Contribuind cu alte 2 milioane de lei din bugetul local, primăria urmează să reabiliteze 4 km, în perimetrul monumentului natural hidrologic „24 de izvoare” care alimentează râul Cubolta.
Mai exact, autoritățile locale planifică să decolmateze și să adâncească râul, să consolideze 500 de metri de maluri prin betonare, să planteze perdelele forestiere de protecție a râului și în zona izvoarelor, să populeze râul cu pește.
Alte 16,6 milioane de lei urmează să primească Agenția Apele Moldovei pentru curățarea și adâncirea cu 2 metri a râului Lăpușna, de la lacul de acumulare din satul Mingir și până la revărsarea în Prut. Râul va fi curățat pe o lungime de 15 km, în perimetrul a patru localități. De asemenea, ar urma să fie plantate perdelele forestiere de protecție a râului pe o suprafață de 27 hectare.
Peste 13 milioane de lei au fost alocate primăriei Sărata Galbenă, din Hâncești, pentru reconstrucția lacului din sat și prevenirea inundațiilor. Autoritățile locale vor să curețe iazul pe o suprafață de 9 hectare și canalul de desecare a iazului. De asemenea, urmează să fie reconstruit barajul și să fie amenajat teritoriul adiacent.
Asemenea măsuri ar fi necesare și pentru lacul din satul Drăsliceni, din Criuleni, unde, din cauza înnămolirii și lipsei oxigenului, au murit tone de pești. S-a întâmplat de mai multe ori pe parcursul ultimilor ani, numai anul acesta – de două ori.
În schimb, primăria Drăsliceni a câștigat un proiect de 700.000 de lei pentru lucrări de curățare a canalului râului Tișova. Primarul comunei, Petru Buzu, spune că râul ar avea cel puțin 10 km lungime, luând naștere în apropierea satului Micăuți, Strășeni, și revărsându-se în Ichel.
Canalul va fi curățat în preajma satului Ratuș, care face parte din comuna Drăsliceni, pe o distanță de jumătate de kilometru, iar zona va fi înverzită. Primarul comunei, Petru Buzu, spune că încearcă de 10 ani să curețe această porțiune, care a ajuns la nivelul solului.
„Primăvara și toamna, când sunt ploi puternice, acesta inundă grădinile, beciurile și depozitele din apropiere”, spune primarul. Potrivit lui, decolmatarea canalului „nu ajută cu nimic” la problema iazului din Drăsliceni.
În R. Moldova sunt peste 3.500 de râuri. Majoritatea sunt râuri mici, care sunt în pericol de secare practic în fiecare vară. Serviciul Hidrometeorologic de stat a anunțat cod roșu până pe 15 august pentru patru râuri: Lopatnic, Draghiște, Cubolta și Botna, ceea ce înseamnă că au o scurgere de la zero până la 15%. În râurile mari, Nistru și Prut, se menține scurgerea redusă a apei.
Directorul adjunct al Agenției Apele Moldovei, Radu Cazacu, a declarat în podcastul Europei Libere „În esență...” că, în următorii 20-30 de ani, schimbările climatice vor avea un impact și mai puternic asupra sistemului hidrografic al țării. Dacă nu se vor lua măsuri, R. Moldova riscă să-și piardă treptat resursele de apă interne, a spus Cazacu.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
