Emilian Galaicu-Păun: Se știe – iar istoria literaturii a transformat întâmplarea într-un soi de mit – că, la capătul unei întâlniri providențiale cu idolul său, poetul Stéphane Mallarmé, tânărul Paul Valéry a avut un fel de „șoc existențial”, care avea să-i schimbe destinul: n-a mai publicat poezie vreme de aproape două decenii, iar atunci când a făcut-o, în 1917, dând la tipar La Jeune Parque (într-un „fabulos” tiraj de... 40 de exemplare), devenea el însuși un maestru. Ați trăit și Dvs. o astfel de întâmplare ? Cine a fost „Mallarmé”-ul Dvs. ? Vă rog s-o istorisiți.
Ghenadie Postolache: Prima pornire a fost să pomenesc aici trei lucrări – şi anume, Pădurea spânzuraţilor de Liviu Rebreanu, nuvelele lui Gabriel Garcia Marquez, romanele lui Anatole France –, care s-au constituit într-un ferment formativ de bază.
Şi totuşi… mitologia greacă. Miturile Eladei, citite, recitite, răscitite la vârsta – vorba acatistului – când cu mintea întreagă cei curaţi cu fecioria. Lucrurile se iau pe bune atunci, ochiul critic, abia lăstărit, taxează prudent fantasmele, curajul şi pasiunea însă-s nemincinoase, putinţa de a muri – când, de fapt, acoperit de glorie n-ai cum să mori –, dorinţa de a sfârşi eroic, de a reveni – indiferent, pe scut sau cu – încheagă operaţia eroic-dramatică a vieţii, implicit, a destinului.
Dramatismele, iată, persistă, patosul eroic, în cel mai bun caz, se sălăşluieşte pe nivele freatice, deloc posibile a fi ignorate.
Caracterele, tramele, deznodământul ţintind per ansamblu paradigma, fertilizează, atunci, la vârsta primelor iubiri, zona unde îţi va da – atunci când îţi va da – întâlnire daimonul.
Din doi care se caută, unul trebuie să stea pe loc, spune o înţelepciune.
Fără o vibraţie – la limita unui difuz extaz, e adevărat –, abia de se întâmplă ceva. Aparţin, presupun, de tagma celor care fandează primii. Unii mai spun: războiul îţi va dicta strategia. Dar trebuie să-l porneşti.
Maestrul Aureliu Busuioc, regretatul, narator elegant şi sarcastic, mi-a dat un sfat de mult tare. Ideea era să acord o şansă fiecărui personaj.
Curios, dilematic, profund profesional şi mai mult de-atât.
Ceea ce – am înţeles eu – nu înseamnă a-i spoi pe toţi în semitonuri.
Şi încă ceva, s-ar putea, concludent. Pentru mine unul. Normal că nu doar pentru mine.
Nu scrii dacă nu te edifici. Pe tine însuţi. Dacă nu te zideşti (întrucâtva), ar spune Sfinţii Părinţi.
Atunci ai şansa să fii auzit, chiar dacă strigi în pustie.
Emilian Galaicu-Păun: Acum, că sunteți unul dintre cei mai apreciați scriitori români contemporani, rogu-Vă să-mi spuneți dacă ați avut șansa să Vă caute un tânăr autor pentru a „face ucenicie” la Dvs., iar dacă (încă) nu – totul e înainte –, pe cine dintre autori ați fi vrut să-l vedeți pe post de „tânărul Paul Valéry” ?
Ghenadie Postolache: Undeva, în taină, a şi crescut acela care într-o zi va dori – la figurat – să-şi omoare tatăl. Precum Cronos l-a jugănit pe Uranus, va veni să te depună dintr-un anume jilţ.
Oricum va fi altul. Şi dacă va fi altul şi altfel, te vei bucura…
Şi dacă va fi altfel, categoric altfel, se va trezi că ţi-a devenit maestru.
Atunci cine pe cine vânează?!
* * * * * * * * * *
Ghenadie Postolache (n. 2 aprilie 1964, Teleneşti) – poet, prozator şi scenarist. Absolvent al Facultăţii de Jurnalism a Universităţii de Stat din Chişinău (1986). După debutul cu volumul de versuri Nike, Editura Literatura Artistică, 1989, publică alte două cărţi de poezie: Isaia, Editura Axul Z, 1992, şi Rafail, Editura Universul, 1995.Ulterior, se consacră prozei, publicând într-un ritm susţinut: Sezonul cerşetorilor, nuvele, Editura Cartier, 1998 (Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova); Rondul, roman, Editura Cartier, 2000; Cavaleri şi paharnici, roman, Editura Dacia, 2003; Coffee-house, nuvele, Editura Periscop, 2006; Şapte mii, roman, Editura Periscop, 2007 (Premiul Filialei Chişinău a Uniunii Scriitorilor din România; Premiul Consiliului USM); Foc grecesc, roman, Grafema Libris, 2009 (Premiul cotidianului naţional „Timpul”); Ore particulare de fotosinteză, roman, Profesional Service, 2011; Elegia unui picaj, roman, 2013 (Premiul Consiliului USM); Pastorala, roman, Editura Elan Poligraf, 2017 (Premiul „Constantin Stere” al Ministerului Culturii din Republica Moldova); Canon, roman, Editura Cartier, 2020 (Premiul Consiliului USM); Alt continent, Editura Cartier, 2022.
