Vira Hirici a lucrat ca producător pentru Serviciul ucrainean al RFE/RL până la 28 aprilie 2022, când o rachetă rusească i-a lovit casa din Kiev, omorând-o pe loc.
Ea este unul dintre zecile de jurnaliști uciși în Ucraina de când Rusia și-a lansat invazia la scară largă în 2022.
Ucraina a înregistrat zeci de mii de victime civile în ultimii trei ani de lupte.
Printre aceștia, cel puțin 117 jurnaliști și-au pierdut viața în timpul atacurilor continue ale Moscovei asupra țării, potrivit Federației Internaționale a Jurnaliștilor (FIJ).
Una dintre ele a fost Viktoria Roșcina, o fostă freelancer pentru serviciul ucrainean al RFE/RL, care a murit în captivitate în Rusia în 2024. Conform rapoartelor, atunci când trupul tinerei de 27 de ani a fost returnat Ucrainei în acest an, acesta prezenta numeroase semne de tortură și îi lipseau organele interne.
Alți jurnaliști au fost victime ale atacurilor și violențelor din timpul conflictului.
Potrivit Institutului de informare în masă (IMI), o organizație neguvernamentală cu sediul la Kiev care are ca scop protejarea drepturilor jurnaliștilor, Moscova a comis aproximativ 830 de infracțiuni împotriva jurnaliștilor și organizațiilor media din Ucraina. Acest lucru se adaugă la cel puțin 30 de colaboratori media ucraineni care se află în prezent în custodia Rusiei.
Mulți jurnaliști se confruntă cu riscuri grave atunci când relatează din zonele de pe linia frontului.
Corespondentul RFE/RL Evhenia Kitaiva-Rusetska filma un interviu cu un soldat ucrainean când o rachetă rusească a explodat în apropiere, rănind grav luptătorul.
Kitaiva-Rusetska a evitat la limită să fie rănită și s-a grăbit să ajute soldatul căzut la pământ. „Te agăți de orice îți amintești de la cursurile tale de prim ajutor și faci orice, absolut orice, pentru a-l ține în viață”, își amintește jurnalista.
Impactul emoțional
Războiul a avut, de asemenea, un impact emoțional puternic asupra celor care au fost martori la amploarea suferinței umane.
Marian Kușnir, un corespondent RFE/RL care a reflectat lupte violente, spune că „războiul este ca și cum ți-ai vedea casa arzând și nu poți face nimic în privința asta. După trei ani, m-am săturat de acest război, iar acum nu mai vreau să îl filmez”.
Supraviețuirea financiară este, de asemenea, o provocare majoră pentru mass-media ucraineană în timpul războiului.
Rusia a bombardat turnuri TV, a lansat atacuri cibernetice și a distrus infrastructura media și clădiri de birouri.
Conform IMI, acest lucru a dus la închiderea a 332 de publicații din februarie 2022, făcând și mai dificil pentru jurnaliștii din Ucraina să asigure o acoperire esențială a războiului.
Alte organizații media au fost nevoite să aleagă între supraviețuirea financiară și independența editorială. Din 2022, multe instituții media ucrainene s-au bazat tot mai mult pe finanțări din granturi pentru a rămâne în viață, deoarece subvențiile și sursele tradiționale de venituri au scăzut.
În ciuda acestor obstacole copleșitoare, jurnaliștii ucraineni, precum Marian Kușnir, continuă să arate reziliență, dar mulți dintre ei spun că sunt epuizați fizic și emoțional.
„Înainte de invazia pe scară largă, credeam că întreaga mea viață va fi dedicată relatării războiului,” spune Kușnir. „Acum, nu mai vreau nici să mă gândesc, nici să vorbesc despre asta. Dar nu putem să tăcem.”
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
