Vorbind în cea mai recentă ediție a podcastului „În esență...”, dedicată și inițiativei legislative a șase deputați comuniști cu privire la „agenții străini”, Cristina Durnea spune că „proiectul în sine reprezintă un pericol direct asupra libertății de exprimare”, fiind inspirat „din legislații de sorginte autoritară [Rusia].”
O lege... pentru a comite abuzuri
Invitata podcastului observă că proiectul conține mai multe „ambiguități” și „termeni vagi”, ceea ce face ca, practic, orice persoană fizică sau juridică cu activități comerciale sau necomerciale să cadă sub incidența prevederilor legii și să fie etichetat ca „agent străin.”
„Mecanismul oferă o pârghie pentru comiterea abuzurilor din partea politicului și poate să ducă și la limitarea asistenței internaționale pentru anumite categorii de persoane [...]”, afirmă Cristina Durnea.
Inițiativa celor șase parlamentari comuniști a fost depusă în Legislativ la finele lunii martie a.c. Aceasta prevede că orice persoană juridică sau fizică beneficiară de finanțare externă de cel puțin 50% din totalul veniturilor anuale și care desfășoară activități ce „influențează viața politică, economică, socială sau educațională” din R. Moldova va trebui să se înregistreze, în 30 de zile de la primirea finanțării străine, într-un Registru ținut de un Comitet pentru controlul influenței străine - structură ce ar urma să fie sub control parlamentar. Proiectul propune instituirea unor amenzi cuprinse între 50 de mii de lei și 200 de mii de lei în cazul eludării de la înregistrarea în Registrul agenților străini. La fel, nedeclararea finanțărilor externe riscă să fie sancționată cu blocarea conturilor bancare și confiscarea sumelor nedeclarate.
Proiectul de lege a fost criticat de autorități, organizații neguvernamentale, experți, unii diplomați străini și formatori de opinie.
O pârghie pentru comiterea abuzurilor din partea politicului...Cristina Durnea, jurista CJI
Jurista CJI spune, pe de altă parte, că proiectul de lege conține prevederea, similară celei din Rusia, de introducere a obligativității ca înainte sau odată cu răspândirea oricărui tip de informații respectivii subiecți să-și anunțe calitatea de „agent străin.”
„În Federația Rusă, din câte vedem, acest calificativ reprezintă mai degrabă un standard de calitate și independență decât inversul”, observă jurista.
Invitata podcastului mai spune că, dacă ipotetic va fi adoptată, inițiativa comuniștilor ar putea descuraja organizațiile societății civile sau cu alt statut să acceseze fonduri externe pentru derularea proiectelor în R. Moldova.
Alte chestiuni discutate în podcast
- Prevederile proiectului legii „agenților străini.”
- Ce ar însemna prezența unei entități în „Registrul agenților străini”?
- Cât de asemănător e proiectul moldovean cu legile similare din Rusia și Georgia?
- De ce-ar trezi îngrijorări proiectul de lege, de vreme ce autorii lui spun că ar fi și o măsură de transparență pe exemplul SUA, Israelului, Franței sau Germaniei?
- Cum ar putea afecta proiectul de lege a „agenților străini” cele în jur de 4000 de ONG-uri și cele circa 70 de instituții de presă active?
- Care sunt șansele ca proiectul să fie aprobat de Parlament?
- Tiraspolul vrea să adopte o serie de reglementări ce ar face și mai sever accesul jurnaliștilor străini în regiune, inclusiv al celor de pe malul drept. Ce ar putea schimba inițiativă discutată la Tiraspol?
- Ce au dat Chișinăului „suspendările temporare” ale licențelor de emisie a 16 posturi TV în ultimii mai bine de trei ani?
- Cât de motivate au fost deciziile de a „suspenda temporar” licențele de emisie?
- Chișinăul intenționează să fortifice cadrul legal pentru protecția jurnaliștilor. Ce propuneri există? Când ar putea fi adoptată o nouă lege a presei?
Podcastul „În esență...” poate fi ascultat pe Apple Podcasts și pe YouTube. Ca și celelalte podcasturi ale Europei Libere – Laboratorul Social; Reporterii; Pe agendă și Dincolo de știri.
