Invitat în podcastul Europei Libere „În esență...”, Mihai Șleahtițchi spune că reducerea sentimentului de fericire la moldoveni și creșterea gradului de frustrare sunt legate direct de condiția acestora.
„Antipodul fericirii este starea de frustrare, și atunci când omul este frustrat – el ușor devine agresiv și, din contră, dacă el este mulțumit [...], atunci el va fi fericit”, explică Mihai Șleahtițchi.
Oamenii trebuie „pregătiți pentru fericire”
Mihai Șleahtițchi afirmă că, în esență, oamenii sunt născuți pentru a fi fericiți, asta însemnând că ei trebuie educați în acest spirit, să fie „pregătiți pentru fericire”. Guvernările „au datoria” de a crea condiții pentru a-i face fericiți pe oameni, remarcă invitatul podcastului audio.
Explicând sentimentul fericirii, Mihai Șleahtițchi spune că acesta reprezintă „o stare mentală de bine care se regăsește în emoții plăcute, pozitive”.
Raportul World Happiness Report 2025 (Raportul global al fericirii) al ONU arată că R. Moldova a coborât până pe locul 80 printre cele 147 de state analizate. Este cea mai joasă poziție pe care a avut-o țara în anii de monitorizare. În 2012, R. Moldova se plasa pe locul 53 – cea mai bună poziție pe care a avut-o în acest top.
Cât despre eclipsarea emoțiilor pozitive de către cele negative, invitatul podcastului spune că răspunsul trebuie căutat și „în cum este organizată viața în R. Moldova”, în „sfera existențială.”
Au fost și mai sunt o serie de factori care au influențat mentalul colectiv – pandemia de coronavirus, războiul din Ucraina și alte evenimente care au indus „stări mai mult decât negative.”
Doctorul în psihologie susține că omenirea a trecut din postmodernitate în metamodernitate – epocă marcată de hibridizare, inclusiv pe dimensiunea influențelor pe care anumiți factori externi le aplică și în cazul R. Moldova. Presiunile, cărora oamenii trebuie să le facă față, au crescut foarte mult în ultimii ani, iar toate acestea își pun amprenta pe condiția umană, pe starea psihosocială a unei țări.
O Moldovă dedublată, cu două... suflete?
Invitatul podcastului susține că R. Moldova – ca un corp societal complex – are practic... două suflete. Cele „două suflete” contradictorii ale „masei psihologice” a țării reprezintă, de fapt, scindarea oamenilor după principiul pro-Est vs. pro-Vest. „Deocamdată, lucrurile sunt aproximativ de la egal, la egal”, observă invitatul podcastului.
Cuvântul-cheie în portretul psihosocial al R. Moldova ar fi „dedublare”.
Mihai Șleahtițchi opinează că o radiografie a celor „două suflete” ale R. Moldova ar arată că există „germeni pentru o deschidere enormă”, în interior fiind un conflict, iar contradicțiile, menționează invitatul, asigură „mișcarea înainte și dezvoltarea.”
Alte chestiuni discutate în podcast
- De ce moldovenii devin tot mai triști, mai nefericiți, mai nemulțumiți de condiția lor?
- Piramida Maslow vs. sentimentul de fericire la moldoveni
- România, pe locul 35 în clasamentul mondial al fericiri; R. Moldova – pe 80. Cum se explică faptul că, practic, o națiune, dar divizată în două țări, percepe diferit factorii care generează fericirea?
- Ce alimentează și cultivă în moldoveni sentimentele și emoțiile negativiste?
- Cum influențează crizele sociale? Cum pot fi depășite cu mai puțină „durere socială”?
- Cum bătăliile geopolitice au amplificat în R. Moldova anxietatea colectivă?
- Instabilitatea și crizele politice vs. echilibrul social-emoțional al R. Moldova?
- Cine sau ce polarizează societatea moldoveană?
- Balanța fericii înclină mai mult spre oraș sau spre spațiul rural?
- Sentimentul redus de fericire e dovada că omul nu prea știe să aprecieze ce are?
- Portretul psihosocial al R. Moldova. Ce am descoperi în sufletul R. Moldova?
Podcastul „În esență...” poate fi ascultat pe Apple Podcasts și pe YouTube. Ca și celelalte podcasturi ale Europei Libere – Laboratorul Social; Reporterii; Pe agendă și Dincolo de știri.
