După săptămâni de consultări cu partidele politice de pe întreg spectrul politic, Lecornu, un aliat apropiat al președintelui Emmanuel Macron, și-a numit miniștrii duminică, iar aceștia urmau să-și țină prima ședință luni după-amiază.
Însă noua componență a cabinetului i-a nemulțumit atât pe oponenți, cât și pe aliați, care au considerat-o fie prea de dreapta, fie insuficient de dreapta, ridicând semne de întrebare cu privire la cât timp ar putea dura, în condițiile în care niciun grup nu deține majoritatea într-un parlament fragmentat.
Lecornu și-a înaintat demisia lui Macron luni dimineață. El a fost premier 27 de zile, iar guvernul său a existat 14 ore.
Demisia sa agravează criza care afectează Franța de peste un an, adică de când Macron a convocat alegeri legislative în vara anului 2024, iar ele s-au soldat cu un parlament fără majoritate - ba chiar mai fragmentat decât cel dinainte.
Nu era imediat clar cum va proceda Macron. Până în prezent, el a rezistat apelurilor de a convoca din nou alegeri legislative anticipate și a exclus, de asemenea, posibilitatea de a demisiona el însuși înaintea sfârșitului mandatului său, în 2027.
Extrema dreaptă vede acum o nouă ocazie de a forța o schimbare radicală.
„În următoarele săptămâni vor avea loc noi alegeri (legislative)”, a prezis liderul partidului de extremă dreapta Alianța Națională (RN) al Marinei Le Pen, Jordan Bardella. „RN va fi, evident, pregătit să guverneze”, a adăugat el.
Privind mai departe, alegerile prezidențiale din 2027 ar putea constitui un moment istoric în politica franceză, extrema dreaptă condusă de Marine Le Pen simțind că are cea mai bună șansă de a prelua puterea.
La rândul ei, extrema stângă din parlamentului francez a cerut luni declanșarea procedurii de suspendare a președintelui Macron.
Buturuga „mică”: banul public
Cei doi predecesori imediați ai lui Lecornu, Francois Bayrou și Michel Barnier, au fost demiși de legislativul de la Paris în urma disputelor privind planul de cheltuieli.
Datoria publică a Franței a atins un nivel record, potrivit datelor oficiale publicate săptămâna trecută.
Raportul dintre datoria Franței și PIB este acum al treilea cel mai mare din Uniunea Europeană, după Grecia și Italia, și este aproape de două ori mai mare decât limita de 60% permisă de normele UE.
Guvernele anterioare au impus ultimele trei bugete anuale în parlament fără vot, o metodă permisă de constituție, dar profund criticată de opoziție.
Însă Lecornu a promis săptămâna trecută că va asigura posibilitatea deputaților de a vota proiectul de lege.
Acțiunile europene au scăzut luni, după demisia lui.
„Cad guverne unul după altul... aceasta este problema majoră pentru activele franceze, dar are un efect de propagare și asupra restului Europei”, a declarat Chris Beauchamp, analistul șef de piață al IG Group.
Scris cu informații de la AFP și Reuters.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
