Premierul Bayrou a pierdut pe 8 septembrie, cu 364 la 194, votul pe chiar el îl ceruse. A plătit prețul pentru ceea ce AP numește o eroare politică majoră, după ce a mizat pe faptul că parlamentarii îi vor susține poziția că Franța trebuie să reducă drastic cheltuielile pentru a-și ține în frâu datoria publică.
Centristul în vârstă de 74 de ani a pierdut după numai nouă luni funcția în care fusese desemnat de președintele Macron numai în decembrie trecut. Căderea guvernului său minoritar anunță o nouă perioadă de incertitudine și riscul unui blocaj legislativ prelungit în Franța, pe care Macron încearcă să-l evite.
Palatul Elysee a transmis într-un comunicat după votul din Adunarea Națională, luni seara, că Macron „a luat act” de rezultat și a precizat că va desemna un nou premier „în zilele următoare”.
Deocamdată nu este clar când va fi nominalizat noul premier, dar o sursă apropiată lui Macron citată de AFP a declarat că o numire chiar de marți este posibilă.
Bayrou și-a surprins inclusiv aliații când a convocat votul de încredere, în încercarea de a depăși un blocaj legat de bugetul său de austeritate, care prevedea economii de aproape 44 de miliarde de euro pentru reducerea datoriei Franței.
Bayrou a fost al șaselea premier al lui Macron de la alegerea acestuia în 2017, dar al cincilea din 2022 încoace. Guvernul a căzut așadar într-un moment în care Franța se confruntă cu dificultăți bugetare, dar și cu provocări pe plan extern - războaiele din Ucraina și Gaza, precum și schimbările de pe scena internațională cauzate de președintele american Donald Trump.
Ce opțiuni are Macron
Aflat în fruntea efortului european de a ajuta Kievul și a opri războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei, Macron, în vârstă de 47 de ani, s-a pomenit acum în fața uneia dintre cele mai importante decizii de politică internă ale mandatului său, notează AFP, care trece în revistă opțiunile președintelui de centru-dreapta.
Partidul Socialist s-a declarat deja pregătit să formeze un nou guvern, dar rămâne neclar dacă un executiv condus de liderul socialist, Olivier Faure, ar putea rezista.
„Cred că a venit timpul ca stânga să guverneze din nou această țară și să ne asigurăm că punem capăt politicilor din ultimii opt ani”, a spus la televiziunea TF1.
Miniștri de dreapta cu greutate, precum cel al Justiției, Gérald Darmanin, se bucură de încrederea lui Macron, dar riscă să fie respinși prin vot de parlamentarii de stânga.
Alte opțiuni, mai puțin vizibile, dar cu șanse de a obține un consens de centru-stânga, o includ pe ministra Sănătății, Catherine Vautrin, sau pe ministrul Finanțelor, Eric Lombard.
Potrivit unui sondaj Odoxa-Backbone pentru cotidianul Le Figaro, 64% dintre francezi ar prefera ca Macron să demisioneze în loc să numească un nou premier. Macron care se află la al doilea său mandat și care nu mai poate candida când și-l încheie, în 2027, a exclus posibilitatea demisiei sale.
La orizont, din nou Le Pen
Lidera de extremă dreapta, Marine Le Pen, a cerut ca Macron să dizolve din nou Adunarea Națională, așa cum a făcut anul trecut, părând convinsă că partidul său și aliații acestuia ar obține majoritatea într-un nou scrutin anticipat, ceea ce i-ar permite să formeze guvernul.
Macron dizolvase parlamentul anul trecut, după ce partidul său, Renaissance, a obținut un scor slab la europarlamentare.
„O țară mare ca Franța nu poate trăi cu un guvern de hârtie, mai ales într-o lume frământată și periculoasă”, a declarat lidera de extremă dreapta într-un discurs în parlament, înainte de votul privind soarta guvernului Bayrou.
Dar Le Pen, care a candidat de trei ori până acum la președinția Franței, a suferit o lovitură în luna martie, când un tribunal francez a condamnat-o, alături de alți oficiali ai partidului său, Rassemblement National, într-un dosar privind locuri de muncă fictive la Parlamentul European.
Le Pen a fost condamnată la patru ani de închisoare, dintre care doi cu suspendare, și a primit interdicția de a candida timp de cinci ani, fapt care i-ar putea compromite ambițiile de a participa la scrutinul din 2027, cu excepția cazului în care verdictul va fi anulat în urma apelului pe care l-a depus.
Un tribunal din Paris a anunțat luni că apelul va fi judecat între 13 ianuarie și 12 februarie 2026, cu mult înainte de alegeri, fapt ce i-ar putea relansa șansele la președinție.
Până la prezidențiale, Macron va continua să dețină pârghii importante, ca președinte, în politica externă, în afacerile europene și va rămâne comandantul suprem al armatei înarmate nuclear a Franței.
Dar cine va fi responsabil ca premier de politica internă poate determina rezultatul alegerilor prezidențiale din 2027, analiștii francezi estimând că extrema dreaptă franceză are șansele cele mai mari din istorie de a câștiga.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
