Protestele, inițiate de un grup de stânga și amplificate pe rețelele sociale, au dus la blocarea drumurilor, incendierea coșurilor de gunoi și ciocniri cu forțele de ordine.
La Paris, pompierii au intervenit pentru a îndepărta baricadele ridicate de studenți, iar poliția a anunțat 200 de arestări la nivel național până la prânz.
La Nantes, manifestanții au blocat o autostradă cu anvelope și coșuri de gunoi arse, iar la Montpellier, poliția a folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa protestatarii care au blocat un sens giratoriu.
Ministrul de Interne, Bruno Retailleau, a avertizat că va exista „toleranță zero” pentru acțiuni violente sau blocaje ale unor puncte strategice, cum ar fi rafinăriile de petrol.
Aproximativ 80.000 de polițiști au fost mobilizați în toată țara, dintre care 6.000 în Paris, pentru a preveni escaladarea protestelor.
În ciuda acestor măsuri, traficul a fost perturbat pe autostrăzi în orașe precum Marsilia, Montpellier, Nantes și Lyon, iar aeroporturile Charles-de-Gaulle și Orly din Paris, precum și transportul feroviar regional, au fost afectate.
La Rennes, un autobuz a fost incendiat, iar în sud-vestul țării, o linie electrică avariată a blocat traficul feroviar. Situații similare au fost semnalate la Bordeaux și Toulouse.
Ziua în care un nou premier își preia mandatul
Protestele au loc în ziua în care Sebastien Lecornu, fost ministru al Apărării și aliat al lui Macron, preia mandatul de premier, după ce fostul prim-ministru, François Bayrou a fost demis de parlament.
Bayrou, care a ocupat funcția doar nouă luni, a fost criticat pentru încercarea de a aplica un pachet de măsuri de austeritate menite să reducă datoria Franței, în valoare de 44 de miliarde de euro.
Lecornu este al șaptelea prim-ministru al lui Macron din 2017 și al cincilea din al doilea mandat al acestuia (2022) și are misiunea de a stabiliza scena politică și de a găsi un compromis pentru adoptarea bugetului.
„Președintele este convins că un acord între forțele politice este posibil, respectând convingerile fiecăruia”, a declarat purtătorul de cuvânt al președinției franceze. Lecornu a promis pe platforma X că guvernul său va lucra pentru „stabilitate politică și instituțională pentru unitatea țării”.
Lecornu se confruntă cu o provocare majoră: construirea unui consens în parlament pentru a evita soarta predecesorului său.
În timp ce sindicatele pregătesc o zi națională de greve pe 18 septembrie, observatorii spun că protestele actuale indică o nemulțumire profundă față de elita politică și politicile de austeritate.
Lecornu are experiențe moldovenești
Noul premier francez, Sebastien Lecornu, a vizitat R. Moldova în urmă cu doi ani, ca ministru al apărării, având pe agendă mai ales sprijinirea eforturilor Chișinăului de a-și consolida apărarea antiaeriană pe fondul războiului din Ucraina.
Mai concret, Lecornu a „mijlocit” Chișinăului cumpărarea unui sistem radar GM200 de la firma franceză Thales, cu un preț orientativ de cam 14 milioane de euro.
El a fost livrat în decembrie 2023, când ministrul moldovean al apărării, Anatolie Nosatîi, a mulțumit Franței pentru „susținerea oferită în realizarea acestui deziderat”, pe fondul deselor incidente în care drone implicate în războiul din Ucraina vecină cădeau pe teritoriul R. Moldova.
R. Moldova nu a fost singura țară est-europeană unde Lecornu a facilitat afacerile companiei Thales, ca ministrul al apărării. La fel a procedat în Armenia, Albania, dar chiar și în Ucraina invadată de Rusia.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
