Grosu a precizat că prioritate vor avea, la început, bisericile situate pe traseele turistice naționale, pentru că guvernarea vrea „să le promoveze și să ajute la valorificarea lor”.
În adresarea filmată pe fundalul mănăstirii rupestre de la Orheiul Vechi, Grosu a amintit mai multe monumente istorice restaurate în ultimii ani, inclusiv cu susținerea Uniunii Europene, ca dovadă că actualei guvernări îi „pasă” de patrimoniul cultural.
R. Moldova este un stat laic. Potrivit Constituției, cultele religioase sunt autonome și separate de stat. Majoritatea populației este creștin-ortodoxă, iar cele două mitropolii care activează pe teritoriul R. Moldova (una subordonată Patriarhiei Moscovei și cealaltă, Patriarhiei Române) își dispută nu doar statutul canonic, dar și patrimoniul. Litigiul pentru dreptul de a folosi 21 de mănăstiri cu statut de monument istoric ocrotit de stat se află în instanță de 14 ani. Recent, Curtea Supremă de Justiție a dispus ca procesul să fie grăbit.
Guvernările precedente au fost criticate că au susținut deschis Mitropolia Moldovei, care, la rândul său, s-a implicat în campaniile electorale. Partidul Comuniștilor, de exemplu, se laudă că în timpul guvernării sale au fost construite sau renovate peste 600 de biserici și 20 de mănăstiri.
După venirea la putere a partidului pro-european „Acțiune și Solidaritate” (PAS), condus de Igor Grosu, și începutul invaziei rusești la scară largă a Ucrainei, Mitropolia Moldovei (sub oblăduirea Moscovei) a început să piardă din clerici și din popularitate, iar guvernarea – să susțină tot mai mult Mitropolia Basarabiei (parte a Bisericii Ortodoxe Române).
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
