După o misiune la Chișinău, FMI a anunțat că poate suplimenta cu 267 de milioane de dolari asistența financiară pentru R. Moldova, pentru a o ajuta să facă față impactului războiului din Ucraina și creșterii rapide a prețurilor la materii prime și alte bunuri. Anunțul vine pe fondul unor critici întețite ale opoziției politice din Moldova, care avertizează asupra îndatorării excesive și absenței unor politici economice solide ale guvernării PAS. Cât de importantă este noua finanțare externă, cât de îndreptățite sunt criticile – a încercat să afle Valentina Basiul.
Din cauza reducerii veniturilor și creșterii cheltuielilor de ordin umanitar și pentru suport economic, se anticipează că deficitul prognozat pentru 2022 și așa mare, de 15 miliarde de lei, va crește până aproape de 20 de miliarde, se spune în comunicatul difuzat de Fondul Monetar Internațional. Experții Fondului și-au încheiat misiunea extraordinară la Chișinău pe data de 11 aprilie cu decizia de a propune Consiliul de directori executivi suplimentarea programului încheiat la sfârșitul anului trecut de la aproape 600 milioane de dolari până la 815 de milioane de dolari.
Deficitul urmează a fi acoperit și prin mobilizarea altor finanțări externe decât FMI, se mai spune în comunicat. În total, în anii 2022-2023 ar fi necesare pentru atenuarea șocurilor externe circa 1,7 miliarde de dolari, potrivit aceleași surse. La capitolul șocurilor externe sunt trecute: prețurile la resursele energetice și produse alimentare, pandemia persistentă, războiul din Ucraina și sancțiunile internaționale impuse Federației Ruse și Belarus.
Cea mai mare parte din tranșa suplimentară solicitată de autorități de la FMI ar urma să intre pe conturile Ministerului Finanțelor în luna mai, imediat după aprobarea boardului.
Partidul Socialiștilor, de opoziție, a criticat tendința de îndatorare a guvernării. Deputatul Grigore Novac a spus într-o declarație pentru Europa Liberă că nu vede progres la niciun capitol economic, mai mult că puterea nu ar sprijini mediul de afaceri să se dezvolte, în ciuda dificultăților din acest an. Socialiștii au venit cu mai multe propuneri, afirmă Novac, de susținere a agricultorilor, de exemplu, pe care autoritățile le-ar vedea „ostile bugetului statului”.
„Asta din cauza managementului defectuos în administrarea treburilor țării. S-a ales calea mâinii întinse, să-i zicem așa metaforic. Autoritățile nu au politici foarte clare în domeniul economiei și noi nu că facem un pas înapoi, dar zece pași înapoi și nici nu se vede măcar ziua în care am putea face un pas înainte în domeniul economiei”, a declarat Grigore Novac.
Expertul economic Veaceslav Ioniță, în trecut deputat, spune că tendința statului moldovean de a se împrumuta nu este nouă: ea persistă de cel puțin trei ani, sub diferite guvernări, inclusiv cea socialistă. Pentru Ioniță este evident că necesitățile de cheltuieli urgente au crescut enorm urmare nu doar a războiului din Ucraina, iar în același timp se anticipează că veniturile la buget vor scădea drastic.
„Toate guvernele începând cu 2020 s-au împrumutat și pe intern, și pe extern de cinci ori mai mult decât media din precedenții 20 de ani. Și asta este legat de crize. Evident trebuie să găsim resurse interne, să stimulăm economia, toate aceste lucruri sunt valabile, dar, în opinia mea, fără finanțare externă, R. Moldova în acest an, ca și în acest an, ca și anul trecut și doi ani în urmă nu are nicio șansă să execute bugetul”, este de părere Veaceslav Ioniță.
Pe lângă finanțarea oferită de FMI, autoritățile mai mizează pe ajutorul macrofinanciar de 150 de milioane de euro promis de Uniunea Europeană, precum și de alte ajutoare la nivel bilateral, de la guvernele unor țări, ne-a mai spus Veaceslav Ioniță.
