Sondajele de opinie sugerau înainte de votul din 23 februarie că alegătorii îi vor readuce în fruntea guvernului pe creștin-democrați, conduși acum de Friedrich Merz, în timp ce partidul de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD) va ieși pe locul doi, cu cel mai bun rezultat al său din cei 12 ani de existență.
Blocul CDU/CSU al lui Merz a condus constant în sondaje, dar este puțin probabil să obțină o majoritate având în vedere peisajul politic tot mai fragmentat al Germaniei, ceea ce îl va obliga să caute parteneri de coaliție.
Cea mai importantă întrebare este câte partide vor intra în coaliție, după ce vechea alianță de guvernare condusă de social-democrații cancelarului Olaf Scholz, din care mai făceau parte verzii și liber-democrații, s-a destrămat în noiembrie din cauza neînțelegerilor, ducând la anticipatele de acum, cu șapte luni înainte de termen.
Puse împreună, rezultatele așteptate ale creștin-democraților lui Merz și ale reprezentanților extremei drepte din AfD ar da probabil o majoritate considerabilă.
Însă având în vedere asocierile dinte AfD și neo-naziști, Merz și toți ceilalți lideri de partide mainstream au spus că nu vor forma guvernul împreună cu acest partid.
În schimb, se vor uni între ei pentru a forma un „firewall” (zid de protecție) cu scopul menținerii extremiștilor în afara guvernării.
Opțiuni de coalizare
Sondajele spun că social-democrații lui Scholz, care au învins în 2021, vor ieși acum pe locul trei, aproape la egalitate cu verzii. Având cel mai vechi partid din Germania, social-democrații vor înregistra probabil cel mai slab rezultat al lor de când au fost scoși în afara legii de naziști, în perioada interbelică.
Cu toate acestea, ei ar putea fi principala opțiune de coalizare pentru creștin-democrații lui Merz. Alta, ar fi o coaliție a creștin-democraților cu verzii, dar este mai puțin plauzibilă: deși împărtășesc unele poziții de politică externă, ca nevoia de a sprijini Ucraina, creștin-democrații și verzii nu se înțeleg în privința politicii interne, și mai ales a migrației.
Dar dacă două partide mari nu vor lua suficiente voturi pentru a forma majoritatea, vor avea nevoie de colaborarea cu un al treilea partid mai mic. Aici, posibilitățile sunt mai multe, dar experiența de până acum a arătat cât de dificilă poate fi guvernarea în trei.
Sondajele sugerează că o nouă coaliție tripartită ar putea fi necesară, dacă mai multe partide mici ating pragul de 5% pentru a intra în parlament.
Partidele mici pot deveni în felul acesta „kingmakeri”, adică vor avea o poziție decisivă în formarea coalițiilor.
Unul poate fi micul partid de pe extrema stângă, Die Linke. Celălalt - liber-democrații pro-business ai lui Christian Lindner, cel care i-a forțat mâna cancelarului Scholz, ieșind de la guvernare în noiembrie, și cauzând anticipatele de acum.
Pentru Lindner, votul va arăta dacă pariul pe care l-a făcut pentru a-și salva partidul la anticipate a fost sau nu corect.
Temele de campanie și provocările în fața viitorului guvern
Negocieri prelungite pentru o coaliție pot face ca nepopularul cancelar social-democrat Scholz să rămână în fruntea guvernului ca interimar timp de luni de zile.
Reuters comentează că acest lucru poate întârzia politici stringente pentru a revigora principala economie europeană, după doi ani consecutiv de scădere.
Ar crea, de asemenea, un vid de putere în UE, într-un moment în care Europa se confruntă cu amenințări ale președintelui american Donald Trump privind un război comercial și încercări ale sale de a grăbi un acord de încetare a focului în Ucraina, fără implicare europeană.
Cu o economie orientată spre export, Germania și-a încredințat Statelor Unite securitatea și este acum deosebit de vulnerabilă, având nevoie de investiții mai mari în apărare.
Și atitudinile față de migrație s-au înăsprit, într-o schimbare profundă a opiniei publice germane, care și-au schimbat vechea atitudine, că refugiații sunt bineveniți, din timpul crizei migranților din Europa, din 2015.
Campania electorală a fost dominată de dezbateri aspre în legătură cu percepția că imigrația ilegală ar fi scăpată de sub control, alimentată și de o serie de atacuri în care suspecții sunt imigranți.
Noua administrație Trump, inclusiv vicepreședintele JD Vance și miliardarul Elon Musk, a intervenit în campania germană, pronunțându-se în favoarea taberei anti-imigranți, reprezentată de AfD.
Scumpirea vieții îi îngrijorează, de asemenea, pe mulți germani, cu numai 27% considerând că viața lor se îmbunătățește, arată un recent sondaj Gallup.
Mulți văd soluția în AfD, care se pronunță și pentru oprirea sprijinului pentru Ucraina, spre deosebire de toate celelalte partide mari. O altă promisiune făcută de extrema dreaptă alegătorilor care se simt marginalizați este ieșirea Germaniei din UE.
Dar dacă previziunile din sondaje se mențin, iar AfD obține în jur de 20%, intrarea extremei drepte la guvernare în Germania este foarte puțin probabilă și de data aceasta.
Când vom ști rezultatele
Aproximativ 60 de milioane de oameni din Germania sunt eligibili să voteze.
Secțiile de votare s-au deschis la ora 08:00 (ora locală) și se vor închide la 18:00, moment în care va începe numărarea voturilor și vor fi publicate primele sondaje la ieșirea de la urne.
Acestea sunt de regulă foarte precise, în Germania - la alegerile trecute au anticipat rezultatele corecte cu o marjă de eroare de doar 1 procent.
Dar anul acesta sondajele pot fi mai puțin exacte din cauza numărului mare de indeciși. Cu câteva zile înaintea alegerilor, unul din cinci nemți se declarau „unentschieden” - nu știe cu cine va vota - iar dintre indeciși, 7% spuneau că vor lua hotărârea cu cine votează abia în ziua alegerilor.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
