Statele Unite și Iranul sunt pregătite să revină la masa negocierilor într-un moment în care tensiunile dintre cele două țări sunt mari, iar încrederea este scăzută.
Potrivit surselor RFE/RL, discuțiile au fost programate inițial pentru 10 iulie, la Oslo, dar acum se pare că întâlnirea a fost amânată - probabil pentru săptămâna viitoare.
Însă, oricând ar avea loc, discuțiile vor marca o posibilă reluare a diplomației nucleare între vechii adversari, la doar câteva săptămâni după ce loviturile aeriene comune ale Israelului și SUA au vizat siturile nucleare iraniene.
Israelul a lansat un atac asupra Iranului la 13 iunie, cu doar două zile înainte ca Teheranul și Washingtonul să desfășoare a șasea rundă de negocieri privind programul nuclear iranian.
Președintele SUA, Donald Trump, a autorizat apoi Israelul să lovească instalațiile nucleare iraniene. Ulterior, Washingtonul a intermediat un acord de încetare a focului pentru a pune capăt ostilităților.
Într-un articol de opinie din 8 iulie pentru Financial Times, ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, s-a întrebat cum ar putea Teheranul să „aibă încredere în continuarea dialogului” după ce „buna noastră voință a fost răsplătită cu un atac din partea a două armate dotate cu arme nucleare”.
Deși Trump a vorbit despre încheierea unui „acord permanent” cu Iranul, el nu a precizat ce ar implica un astfel de acord.
Însă ultimele sale mișcări sugerează o trecere de la gestionarea crizelor pe termen scurt la o strategie mai amplă, menită să asigure un acord care să abordeze programul nuclear al Iranului, influența regională și arhitectura de securitate mai largă a Orientului Mijlociu.
Iranul a insistat, chiar și după războiul de 12 zile cu Israelul, că rămâne angajat pe calea diplomației, deși a cerut garanții că orice acord va împiedica Israelul să lanseze noi atacuri.
De la intrarea în vigoare a încetării focului, pe 24 iunie, Trump a transmis semnale contradictorii cu privire la oportunitatea continuării negocierilor cu Iranul, având în vedere starea actuală a programului său nuclear.
Președintele SUA susține că atacurile au „distrus” instalațiile nucleare iraniene. Teheranul a recunoscut că aceste instalații au suferit daune importante, dar a promis că va continua programul său nuclear și, mai ales, îmbogățirea uraniului.
Iranul și-a pierdut poate influența după atacuri, dar mai are totuși câteva atuuri.
Înainte de atacuri, Iranul acumulase peste 400 kg de uraniu îmbogățit până la 60% – la doar un pas de nivelul necesar pentru producerea de arme – și, potrivit unor informații, o parte din acesta a fost mutat în locații secrete.
Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) afirmă că nu știe unde se află toate aceste materiale.
Între timp, Iranul a suspendat cooperarea cu inspectorii și a sugerat că informațiile furnizate de agenția de supraveghere nucleară a ONU ar fi putut facilita atacurile, ceea ce a stârnit îngrijorări că ar putea fi pe cale să se retragă complet din Tratatul de neproliferare.
Trump a avertizat însă că va ordona o nouă campanie de bombardamente dacă Iranul va relua îmbogățirea uraniului la un nivel ridicat.
Cu toate acestea, Teheranul și Washingtonul insistă că doresc o abordare diplomatică, dar Iranul are probabil mai multă nevoie de un acord decât Statele Unite. În absența unui acord, nu numai că va continua să persiste amenințarea unor noi acțiuni militare, dar Iranul va risca să fie lovit de sancțiunile ONU pe care puterile europene au avertizat că le vor reimpune.
Indiferent dacă viitoarele negocieri de la Oslo vor conduce la progrese reale sau vor fi doar o modalitate de a câștiga timp, un lucru este clar: drumul spre diplomație trece printr-un câmp minat de neîncredere, șanse ratate și amenințări reciproce. Ambele părți continuă să discute, dar fereastra de oportunitate pentru un acord, care se micșorează tot mai mult, s-ar putea închide definitiv.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
