După loviturile americane, din noaptea de 21 spre 22 iunie (sâmbătă spre duminică) asupra unor elemente esențiale ale complexului nuclear iranian, Teheranul s-a și îndreptat după sprijin spre Moscova. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, se află în Rusia, luni, pentru consultări cu Putin.
Vorbind la o conferință de presă organizată la Istanbul, în marja reuniunii Organizației Cooperării Islamice, Araqchi a declarat că va avea „consultări serioase cu președintele rus” în legătură cu escaladarea unui conflict în care Statele Unite sunt acum implicate direct.
Nu este deloc surprinzător. Relațiile dintre Iran și Rusia s-au întărit în ultimii ani și luni, cele două țări semnând în ianuarie un acord de parteneriat strategic în timpul vizitei președintelui iranian Masud Pezeshkian la Moscova. De altfel, vizita lui Araqchi la Moscova părea deja pregătită și ea: Andrea Mitchell, de la NBC News, relata vineri că șeful diplomației iraniene i-a spus că urma să plece spre Rusia.
Paiul din ochiul altuia
Reacția oficială a ministerului rus de Externe față de atacurile SUA a fost să le condamne categoric. Într-un comunicat publicat duminică, MAE rus a transmis că Moscova „condamnă cu fermitate” atacurile americane asupra instalațiilor nucleare iraniene, considerând decizia „iresponsabilă” drept „o încălcare gravă a dreptului internațional, a Cartei ONU și a rezoluțiilor Consiliului de Securitate”.
Declarații aspre, deși nu lipsite de ironie, având în vedere că unul dintre elementele-cheie ale parteneriatului Moscova-Teheran a fost tocmai folosirea de către Rusia a dronelor iraniene pentru a bombarda orașele din Ucraina.
Totuși, parteneriatul strategic dintre Iran și Rusia nu este un pact de apărare reciprocă, fapt pe care Putin l-a și subliniat într-o apariție publică, vineri.
Vorbind vineri, la sesiunea plenară a unui forum economic la Sankt Petersburg, Putin a reiterat „dreptul legitim” al Teheranului de a îmbogăți uraniu pentru energie nucleară civilă, dar a făcut și un gest diplomatic spre Israel. Liderul rus a sugerat, într-o formulare ambiguă, că Moscova ar putea juca un rol de intermediar în aplanarea conflictului.
„După cum știți, avem contacte atât cu Israelul, cât și cu prietenii noștri din Iran. Avem anumite propuneri din partea Rusiei”, a spus Putin, grăbindu-se să precizeze: „Trebuie să subliniez că nu ne poziționăm nicidecum ca mediatori. Doar avansăm unele idei”.
Chiar înainte ca Israelul să lanseze, pe 13 iunie, campania aeriană-surpriză asupra Iranului, diplomații ruși puseseră deja pe masă o propunere concretă: ca Rusia să preia custodia materialelor nucleare iraniene pentru a le transforma în combustibil pentru reactoare.
Rusia nu a putut împiedica un atac asupra unui partener strategic
Influența diplomatică a Rusiei asupra Iranului a reprezentat un atu important pentru Putin. Rusia a fost unul dintre semnatarii Acordului nuclear din 2015 (JCPOA), menit să limiteze capacitățile nucleare iraniene. Deși tot mai izolată de Occident de la anexarea Crimeii (2014) și invadarea Ucrainei (2022), influența Moscovei la Teheran continuă să fie considerată un element-cheie în orice eventual acord negociat.
Contextul a evoluat semnificativ de-a lungul anilor. În 2018, Trump a retras SUA din acordul nuclear cu Iranul. Drept răspuns, Teheranul și-a extins programul de îmbogățire a uraniului. Căderea regimului Assad în Siria (client al Rusiei și Iranului), împreună cu decimarea de către Israel a Hezbollah (un proxy al Iranului) au reprezentat o lovitură grea pentru „axa rezistenței” promovată de Iran.
Odată cu intervenția militară directă a SUA în Iran de partea Israelului, conflictul din Orientul Mijlociu evoluează acum cu o și mai mare repeziciune.
Ce poate face Rusia? Într-o analiză publicată înainte de atacurile SUA, Andrei Kortunov, de la Consiliul Rus pentru Afaceri Internaționale (organism apropiat Kremlinului), scria că parteneriatul strategic cu Iranul ar putea permite Rusiei să joace rolul unui „intermediar imparțial” în detensionarea conflictului.
„Dar escaladarea actuală comportă riscuri și costuri serioase pentru Moscova”, nota Kortunov, adăugând: „Rămâne un fapt: Rusia nu a reușit să prevină atacul masiv al Israelului asupra unui stat cu care tocmai semnase un acord de parteneriat strategic, cu numai cinci luni în urmă. În mod evident, Moscova nu este pregătită să ofere un sprijin militar Iranului, dincolo de declarații politice”.
Când Iranul are probleme, crește prețul petrolului
Dar Rusia poate să profite de situație. Din punct de vedere economic, Rusia se află pe nisipuri mișcătoare - ministrul rus al dezvoltării economice, Maksim Reșetnikov, tocmai a declarat că economia rusă este „la un pas de recesiune”. Pe de altă parte, o criză majoră în Orientul Mijlociu ar putea determina creșterea prețului petrolului, unul dintre pilonii economiei ruse.
Întrebat săptămâna trecută, la Sankt Petersburg, despre efectele războiului din Ucraina asupra economiei ruse, Putin a citat celebrul aforism al lui Mark Twain: „Zvonurile despre moartea mea sunt mult exagerate”.
Dar războiul din Ucraina continuă, cu un cost uman și economic tot mai ridicat pentru Rusia. Iar odată cu implicarea militară directă a SUA în Iran, rămâne de văzut dacă Putin își va mai putea menține la Teheran și prin el în Orientul Mijlociu influența geopolitică de altădată.
A contribuit Mike Eckel
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
