Guvernul a aprobat, pe 9 iulie, avizul său la un proiect de modificare a Legii amnistiei și a Codului Penal, votat în prima lectură de Parlament la începutul lunii aprilie.
Deputații din partidul de guvernământ „Acțiune și solidaritate” (PAS), care au înaintat inițiativa, au propus, printre altele, ca amnistia (adică absolvirea de pedeapsă) să nu fie permisă pentru cei condamnați la detenție pe viață.
În avizul său, Ministerul Justiției a menționat că este de competența exclusivă a Parlamentului să dea astfel de acte de clemență. În același timp, instituția nu este de acord ca noile prevederi să fie aplicate și celor care se află deja în procedura de amnistie, așa cum au scris în proiect deputații PAS.
Ministerul atenționează că legea nu poate fi aplicată retroactiv și amintește o decizie CEDO, care spune că, în cazul unor modificări legislative, instanțele naționale trebuie să aplice legea ale cărei dispoziții sunt cele mai favorabile inculpatului.
„Drept urmare, se recomandă excluderea acestui aliniat din proiect, întrucât există riscul major ca textul prevederii să nu treacă de controlul constituționalității”, se arată în avizul Ministerului Justiției.
Actuala Lege a amnistiei prevede că solicitările de eliberare sunt examinate de o comisie specială, compusă din angajați ai Administrației Naționale a Penitenciarelor și Inspectoratului Național de Probațiune. Dacă această comisie dă un aviz pozitiv, penitenciarul trebuie să trimită decizia în instanța de judecată.
Ministerul Justiției propune ca în comisiile care examinează cererile persoanelor condamnate pentru fapte excepțional de grave să fie incluși și câte un reprezentant de la minister, de la Inspectoratul General al Poliției și de la Procuratura Generală. Procurorul nu va avea drept de vot, dar va putea să conteste deciziile comisiei.
Eliberare condiționată după 25 de ani și termen de probă
De asemenea, Ministerul Justiției insistă ca persoanele condamnate pe viață să poată solicita eliberarea anticipată după ce execută 25 de ani din pedeapsă, așa cum prevede legislația în vigoare. După scandalul generat de amnistierea unor comandați pe viață, Parlamentul vrea să majoreze acest termen până la 30 de ani.
În aviz, Ministerul Justiției a explicat că un termen mai mare ar înrăutăți situația deținuților, ceea ce contravine Constituției și Codului Penal, care stipulează că o lege ce prevede o pedeapsă mai dură nu poate fi aplicată retroactiv.
Ministerul a precizat că țări europene precum Letonia, Polonia și Cehia oferă posibilitatea de eliberare după 25 de ani, iar alte state, chiar mai devreme: Grecia – după 20 de ani, Germania – după 15 ani, Danemarca și Finlanda – după 12 ani.
În același timp, ministerul recomandă ca în lege să fie trecute niște condiții clare pentru eliberarea înainte de termen. Judecătorul ar trebui să analizeze ce comportament a avut persoana pe durata detenției, dacă și-a îndeplinit planul individual de executare a pedepsei, dacă a reparat prejudiciul cauzat victimei și ce risc de recidivă există.
În plus, ministerul propune ca, după eliberarea condiționată, persoana să treacă printr-o perioadă de probă de 3 ani, care „va asigura faptul că s-a resocializat și reeducat”. Autorii avizului au adus drept exemplu Romania, care are pentru astfel de cazuri un termen de monitorizare de 10 ani.
Poate fi înlocuită o parte din pedeapsă pentru deținuții pe viață?
Ministerul nu este de acord să fie interzisă stabilirea unei pedepse mai blânde pentru partea din pedeapsă rămasă după 25 de ani de închisoare în cazul condamnaților pe viață.
Autorii avizului au explicat că eliberarea condiționată și înlocuirea pedepsei cu una mai blândă sunt două mecanisme distincte, care stimulează „condamnații să manifeste pe durata detențiunii un comportament ireproșabil”. Potrivit lor, dacă deputații acceptă ideea eliberării anticipate, atunci trebuie să păstreze și cel de-al doilea mecanism.
Ei anticipează că anularea acestei prevederi va duce la condamnarea Moldovei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) și va cauza daune bugetului de stat. Și în acest caz, ei cred că ar trebui să fie stabilite niște condiții, similare cu cele pe care le propun pentru eliberarea condiționată.
De unde a pornit scandalul privind amnistia?
În primăvara lui 2025, s-a aflat că nouă persoane condamnate la detenție pe viață pentru crime deosebit de grave au fost eliberate datorită unor modificări operate la Legea amnistiei în 2023.
La scurt timp, PAS a acuzat-o pe fosta șefa a comisiei juridice, Olesea Stamate, că ar fi creat lacune în legislație, abuzând de încrederea colegilor. În aceeași zi, deputata a fost exclusă din partid.
La rândul său, Stamate susține că amendamentele au fost „pur tehnice”, iar responsabilitatea pentru eliberarea deținuților ar reveni Administrației Naționale a Penitenciarelor și instanțelor de judecată care au aplicat acele prevederi.
Pe 11 iunie, ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a prezentat rezultatele anchetei interne privind amnistierea deținuților condamnați pe viață. Potrivit ei, trei din cei nouă s-au întors după gratii, după ce judecătorii au anulat hotărârile de eliberare. Al patrulea urmează să fie extrădat în Moldova. Încă un caz este examinat de instanța de judecată.
De asemenea, 16 persoane care activează sau au activat în sistemul penitenciar ar putea fi sancționate disciplinar pentru rolul lor în eliberarea deținuților.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
