Pe 31 octombrie 2024, ministerul român de finanțe expedia un document „strict confidențial” către trei dintre cei mai importanți oameni din statul român – președintele, premierul și președintele Senatului de la acea vreme, se arată în articolul semnat de Ionuț Benea și Anca Grădinaru.
Intitulat „Riscuri bugetare pe anul 2024, luând în calcul execuția bugetului general consolidat pe primele 9 luni”, documentul semnat de ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, secretarii de stat Alin Andrieș și Dana Pescaru, precum și de șefa ANAF, Nicoleta Mioara Cârciumaru, atrăgea atenția că finanțele României sunt în picaj.
Cei patru oficiali ai statului român avertizau:
„În lipsa unor măsuri bugetare adoptate de urgență, care să conducă la limitarea și diminuarea cheltuielilor bugetare pe perioada rămasă până la finalul anului, există riscuri majore ca ținta asumată de deficit să fie depășită, cu consecința creșterii costului finanțării deficitului bugetar.”
Nu era primul document de acest fel pe care Klaus Iohannis, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă îl primeau pe acest subiect. Și nu avea să fie nici ultimul.
Europa Liberă România mai scrie că a intrat în posesia a șase documente oficiale – toate etichetate „strict confidențial” – prin care cei enumerați mai sus au fost informați, între august și decembrie 2024, cu privire la riscul iminent ca România să încheie anul cu un deficit bugetar mult mai mare decât cel asumat la începutul anului.
Întrucât documentele conțin informații de larg interes public, confirmă temeri grave și arată că oficiali ai statului român știau că țara se poate confrunta cu dificultăți economice – contracarate astăzi prin măsurile drastice pe care actualul guvern se pregătește să le adopte – Europa Liberă România a decis să publice documentele integral (doar cu anonimizarea semnăturilor celor implicați).
Le puteți consulta în linkurile de mai jos:
Cei de la Finanțe avertizau despre riscurile ca România să nu mai găsească suficienți bani de împrumut pentru plata pensiilor și salariilor majorate substanțial de guvernul Ciolacu, se spune în articolul citat, dar și asupra riscului ca țara să fie retrogradată în ceea ce privește atractivitatea pentru investitori.
Contactat de Europa Liberă România, fostul ministru de Finanțe, Marcel Boloș, a confirmat existența documentelor. Potrivit lui, informările au fost trimise către Președinție, Guvern și Senat în regim confidențial pentru că apariția lor în spațiul public putea genera o criză de neîncredere în capacitatea României de a-și plăti datoriile.
Marcel Boloș mai spune că la plecarea sa de la Ministerul Finanțelor (pe 24 decembrie), deficitul bugetar al țării era de 8,43%, adică 148 de miliarde de lei. România avea să încheie anul cu un deficit de 9,3%, adică aproape 153 de miliarde de lei.
Opt miliarde au fost cheltuite doar în ultima săptămână din an. Aici intră și sumele din fondul de rezervă decontate partidelor politice pentru cheltuielile făcute în campania electorală, în urma unei ordonanțe de urgență, semnate de premierul Marcel Ciolacu.
Înalții demnitari știau din decembrie că austeritatea e inevitabilă
Ultimul dintre documentele trimise către Iohannis, Ciolacu și Ciucă prefața o serie de măsuri pe care Guvernul României trebuie să le ia în așa fel încât țara să nu intre în incapacitate de plată.
De pildă, una din propuneri era ca salariile și pensiile publice să fie înghețate la nivelul anului 2024, și nu actualizate cu rata inflației.
Măsura a fost adoptată în cele din urmă de cabinetul Ciolacu pe 20 decembrie. Noul ministru de Finanțe de după alegerile parlamentare din decembrie 2024, Tanczos Barna, explica ulterior că ordonanța tocmai adoptată prevedea tăieri de cheltuieli bugetare de peste 120 de miliarde de lei.
Așa-zisa „ordonanță trenuleț” de atunci nu a fost, însă, suficientă. Noul Executiv, condus de Ilie Bolojan, susține acum că e nevoie de noi măsuri de austeritate pentru ca România să nu intre, anul acesta, în incapacitate de plată.
Din primul pachet al acestor măsuri se numără creșterea TVA de la 19 la 21%, a unor impozite pentru mediul de afaceri sau excluderea unor categorii sociale necontributoare din calitatea de asigurat la Casa Națională de Sănătate.
Ce s-a întâmplat cu finanțele României după avertismentele ignorate în 2024:
❗ 18 decembrie 2024 - agenția de rating Fitch a retrogradat România de la ratingul de țară BBB- stabil la BBB- negativ;
❗ începutul anului 2025 - Ministerul de Finanțe a fost obligat să accepte dobânzi enorme, de peste 8% la împrumuturi;
❗ 8% din cheltuielile României în primele patru luni ale lui 2025 au reprezentat dobânzi, adică 20 de miliarde de euro din cele 255 de miliarde de euro cheltuite;
❗ 4 iunie 2025 – Comisia Europeană a constatat că România nu și-a îndeplinit obligațiile legale de disciplinare financiară și a început demersurile de potențială înghețare a finanțării europene pentru România; pierderile potențiale sunt de zeci de miliarde de euro;
❗ 20 iunie 2025 - Consiliului miniștrilor de Finanțe – ECOFIN a cerut României să adopte o reformă fiscală care să aducă venituri suplimentare la buget „semnificativ peste 1,7% din PIB”, adică în jur de 30 de miliarde de lei (șase miliarde de euro).
❗ iulie 2025 - guvernul Bolojan a propus, printre altele, creșterea TVA și a unor taxe, reduceri de sporuri și facilități pentru diferite categorii sociale, pentru a reduce deficitul și a diminua riscul ca România să intre în incapacitate de plată, adică în faliment.
Marcel Ciolacu spune că banii au mers la investiții
Premierului Ciolacu, care a fost reînvestit în funcție după alegerile parlamentare din decembrie anul trecut, și-a asumat de fiecare dată deficitul bugetar al României din 2024 – 9,3% din produsul intern brut al țării (PIB), cel mai mare din Uniunea Europeană.
Explicația sa a fost mereu că pensionarii României nu puteau să rămână cu pensii foarte mici și a afirmat cu mândrie că în cele două mandate ale sale ca premier investițiile publice au atins un prag record.
„Aud tot mai des în ultima perioadă acuzații dure și teorii alarmiste despre așa-zisul «dezastru economic» în care am lăsat România. Unii văd că îmi fac și plângeri penale de un ridicol fără margini, fără să știe că execuțiile bugetare sunt publice și oricine poate verifica foarte simplu cum au fost cheltuiți banii publici”, afirmă Ciolacu.
„Dar dacă trebuie să fac și pușcărie ca să avem, după 30 de ani, Autostrada Moldovei, atunci accept fără regrete”, a scris el, pe Facebook.
Într-un răspuns anterior pentru Europa Liberă, Marcel Ciolacu a declarat că deficitul mare se datorează investițiilor pe care guvernul pe care l-a condus le-a făcut în România.
„Dacă prin absurd am tăia acest buget, atunci deficitul României ar fi sub 3%. Însă nu am mai avea autostrăzi, școli, spitale sau rețele de apă și canalizare. Acest model a făcut să nu avem recesiune economică, așa cum s-a întâmplat deja în Germania, Austria sau Ungaria și să atingem un record în ceea ce privește numărul de salariați (peste 5,2 milioane)”, a spus Marcel Ciolacu, pentru Europa Liberă.
Joi, 3 iulie, fostul eurodeputat român Vlad Gheorghe a depus plângere penală împotriva fostului prim-ministru Marcel Ciolacu. El a scris procurorilor că Marcel Ciolacu ar fi prezentat cu bună știință date false despre execuția bugetară și sustenabilitatea fiscală. Procurorii sunt obligați să facă cercetări și să audieze persoanele implicate în faptele reclamate.
Europa Liberă a încercat să obțină puncte de vedere și de la Klaus Iohannis, însă acesta nu a putut fi contactat. De altfel, fostul președinte s-a retras din viața publică după demisia din 10 februarie 2025.
Fostul premier și președinte al Senatului, Nicolae Ciucă, informat ca și președintele Iohannis și premierul Ciolacu despre riscul incapacității de plată, întrebat de Europa Liberă dacă se consideră vinovat de deficitul bugetar al țării, a răspuns:
„Tot ce vă pot spune este că atunci când am condus Guvernul, România a avut creștere economică – 4,7%, cea mai mare sumă la investiții străine directe – 10,4 miliarde de euro, cea mai mare sumă absorbită din fonduri europene – 11,3 miliarde €, iar valoarea nominală a PIB-ului a fost cu peste 40 miliarde de euro peste valoarea planificată.”
Ce mai scria în avertismentele Ministerului Finanțelor către premier, președinte și șeful Senatului
În nota de avertizare din august 2024, de pildă, adresată premierului Marcel Ciolacu, Ministerul de Finanțe reamintea că bugetul întocmit la începutul anului trecut fusese făcut cu o țintă a coborârii deficitului bugetar până la 5% din PIB, adică minusul din trezoreria țării să nu depășească 86,6 miliarde de lei.
În realitate – a depășit 153 de miliarde de lei, adică a fost aproape dublu decât se angajase guvernul Marcel Ciolacu 1.
Ministerul de Finanțe îl mai avertiza pe prim-ministru că alte 15 miliarde de lei vor fi necesare până la finalul lui 2024 pentru asigurarea cofinanțărilor la investițiile europene și la cele naționale, din bani publici, prin programele locale de dezvoltare – Anghel Saligny, Compania Națională de Investiții și PNDL (Programul Național de Dezvoltare Locală).
„Având în vedere aceste sume, în condițiile în care veniturile bugetare se încasează la nivelul programat, deficitul bugetar cash ar putea ajunge la 9,02% din PIB, respectiv 159,410 milioane lei cu impact direct asupra creşterii datoriei publice în anul 2024”, anticipa Ministerul de Finanțe în august 2024.
Deficitul a crescut chiar și mai mult, pentru că guvernul Ciolacu a prevăzut ulterior alte aproape 42 de miliarde de lei alocări pentru organizarea alegerilor prezidențiale și parlamentare din noiembrie și decembrie 2024, dar și unor structuri militare.
După nota din august trimisă premierului, Ministerul de Finanțe a revenit către prim-ministru, dar și i-a scris și președintelui Klaus Iohannis, și președintelui Senatului, Nicolae Ciucă, despre iminenta criză bugetară.
Niciunul dintre aceștia nu au vorbit public despre aceste lucruri.
Ministerul de Finanțe atrăgea atenția că disciplinarea financiară este obligatorie pentru România, ca țară membră a Uniunii Europene.
Până pe 15 octombrie, Guvernul de la București trebuia să trimită Comisiei Europene planuri în acest sens, însă Executivul fie a întârziat, fie a trimis un plan nerealist, fără soluții reale.
În consecință, pe 20 decembrie, Finanțele au trimis președintelui, premierului și liderului Senatului o nouă scrisoare cu măsurile necesare pentru reducerea deficitului excesiv. A fost ultima înainte de demisia lui Klaus Iohannis din februarie 2025, după intrarea sa în prelungire de mandat având în vedere măsura fără precedent a anulării alegerilor prezidențiale din noiembrie.
„Neaprobarea acestor măsuri va determina un impact bugetar de peste 121,2 miliarde lei (6,33% din PIB) ceea ce va conduce la un deficit bugetar de aproximativ 14,3% din PIB pe anul 2025”, atrăgea atenția ferm Ministerul Finanțelor.
Era cea mai gravă prognoză elaborată de Ministerul de Finanțe pentru 2025, mai gravă decât cea a forurilor internaționale referitoare la situația României în acest an.
Miniștrii guvernului Ciolacu știau că nu sunt bani, dar au golit Fondul de rezervă
În ciuda acestor avertismente, șefii unor ministere au cerut majorarea substanțială a alocațiilor.
Peste 50 de miliarde de lei au fost cheltuite în baza unor semnături pe proprie răspundere ale miniștrilor doar în 2024, se arată într-un alt articol de pe Europa Liberă România.
Miniștri ai guvernului Ciolacu și-au asumat în scris, „cu toate consecințele legale de rigoare”, că au nevoie „urgentă” de bani din Fondul de rezervă, chiar dacă asta afectează deficitul bugetar al țării.
Europa Liberă România publică trei note justificative, asumate de trei miniștri din 2024, în care apare un pasaj neobișnuit: asumarea prin semnătură că aceștia au cunoștință de deficitul uriaș, dar că au nevoie de bani urgent.
Printre „evenimentele neprevăzute” cu care s-a confruntat Guvernul României anul trecut s-au numărat și alegerile prezidențiale și parlamentare – despre care se știa din 2019, respectiv 2020 că vor avea loc.
Tot „urgente” și „neprevăzute” au fost și pensiile – acordate lunar de altfel – pe luna decembrie.
De ce a fost administrată România prin Fondul de rezervă? E legal?
Acum câteva zile, fostul premier Marcel Ciolacu spunea că anul trecut - un an electoral - nu a făcut nicio rectificare bugetară, și că acesta ar fi motivul pentru care s-a folosit Fondul de rezervă.
Însă, potrivit unor surse politice, decizia de a acorda bani pe semnătură a apărut în interiorul Guvernului după ce, în august 2024, bugetul României începuse să deraieze de la ținta de deficit asumată la începutul anului.
Geneza legislativă care avea să permită alocarea, în 2024, a aproximativ 53 de miliarde de lei prin Fondul de rezervă bugetară la dispoziția guvernului este OUG 73/2023, adoptată de Guvernul Ciolacu pe 14 septembrie 2023.
Ordonanța a fost inițiată de Ministerul Finanțelor, condus pe atunci de Marcel Boloș, și a fost gândită ca o alternativă la rectificarea bugetară.
Diferența? Prin Fondul de rezervă, banii se alocă prin hotărâre de guvern, adică sunt la discreția Executivului, pe când rectificarea bugetară se aprobă în ședință comună a celor două camere ale Parlamentului. Guvernul Ciolacu a vrut să evite a doua variantă.
Ordonanța a fost din capul locului controversată pentru că dădea dreptul Guvernului de a aloca sume în mod discreționar.
Uniunea Salvați România și Forța Dreptei au contestat-o la Curtea Constituțională în toamna anului 2023, acuzând că „a fost introdus un tertip prin care Guvernul ocolește necesitatea adoptării rectificării bugetare”, rectificarea bugetară fiind un demers transparent.
„Utilizarea nerezonabilă a rezervei bugetare poate avea consecințe negative pe termen lung, inclusiv deteriorarea ratingului de credit al țării și creșterea costurilor de împrumut”, reclamau cele două partide.
Ceea ce, un an și jumătate mai târziu, știm că s-a și întâmplat.
Însă, pe 31 ianuarie 2024, Curtea Constituțională a României a respins, cu majoritate de voturi, excepția de neconstituționalitate invocată de partidele de opoziție.
Totuși, CCR a precizat în ce condiții poate fi folosit Fondul de rezervă.
Iată un citat relevant:
„Curtea observă că Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului se repartizează pentru finanțarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în timpul exercițiului bugetar”.
„Urgente și neprevăzute”, în această logică constituțională, au fost însă și alegerile din 2024, pentru care Guvernul a alocat din Fondul de rezervă bugetară 3,5 miliarde de lei.
Cea mai mare sumă, peste 2,5 miliarde de lei, a fost primită de Ministerul Afacerilor Interne. MAI nu a răspuns imediat la o solicitare a Europei Libere privind folosirea de către Interne MAI banilor din fondul de rezervă pentru alegerile „neprevăzute și urgente”.
De menționat că decizia CCR 56/2024 nu a fost votată în unanimitate.
Într-o opinie separată, judecătoarea Elena Simina Tănăsescu scrie că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 73/2023 a fost adoptată fără respectarea prevederilor art. 115 alin.(4) din Constituție – respectiv în absența unei situații extraordinare a cărei reglementare să nu poată fi amânată.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
