„Burnoutul este o stare de epuizare fizică, emoțională și mintală cauzată de o suprasolicitare în mediul profesional stresant și cu expunere permanentă, care depășește tot ce înseamnă resursele personale”, spune psihoterapeutul Lidia Sanduleac.
Cum recunoști burnoutul?
- Epuizare emoțională
- Oboseală constantă
- Lipsă de energie
- Sentiment de neputință
- Scăderea performanței profesionale
- Detașare emoțională
- Relații tensionate cu colegii
- Lipsă de empatie în relația cu beneficiarii profesiei
- Dureri de cap
- Insomnii
- Izolare socială
- Lipsă de încredere în sine
- Sentimente de gol interior
Burnoutul nu este același lucru cu stresul, care este temporar, ci este o stare cronică ce poate duce la probleme grave de sănătate, dacă nu este tratată.
„Burnoutul există dintotdeauna, dar oamenii nu i-au atras atenția. Mulți înțeleg asta numai atunci când ajung într-o stare fizică precară, când au deja un diagnostic cardiovascular, imunitar sau infecții”, afirmă psihoterapeutul Lidia Sanduleac
În anul 2019, Organizația Mondială a Sănătății a introdus în noul Nomenclator al Tulburărilor de sănătate mentală (ICD 11) burnoutul ca diagnostic.
Persoane expuse riscului de burnout:
Profesioniști din domenii solicitante emoțional: medici, asistente, profesori, psihologi, polițiști, asistenți sociali etc.
Angajați cu volum mare de muncă sau termene restrânse: programatori, avocați, manageri de proiect, lucrători din corporații.
Cei care lucrează în medii toxice: unde există presiune constantă, lipsă de recunoaștere, competiție exagerată sau comunicare slabă.
Părinți sau îngrijitori suprasolicitați: părinții singuri, persoanele care îngrijesc rude bolnave etc.
Studenți și elevi: mai ales în perioade de examene, când se combină stresul academic cu presiunea de performanță.
Primii pași spre prevenție
Conștientizarea
Prima etapă este să îți monitorizezi stările, să înțelegi cât de des te confrunți cu ele și să cauți soluții.
Învață să spui „nu”
„Nu” este cuvântul magic al sănătății mintale. Refuzarea unor sarcini suplimentare sau amânarea unor proiecte nu înseamnă lipsă de ambiție, ci protejarea propriilor resurse.
Căutarea de sprijin
Discuțiile cu un specialist în sănătate mintală (psiholog/psihiatru) sau cu prietenii/familia pot fi de ajutor.
Echilibrul dintre muncă și viață personală
Munca de acasă a diminuat granițele dintre viața profesională și cea personală. Telefonul, e-mailul, mesajele – toate te țin conectat continuu.
Experții recomandă „igiena digitală” - stabilirea unor ore clare de lucru, renunțarea la notificări după program și respectarea timpului liber ca pe o obligație față de tine însuți.
Odihna nu e un lux, e o necesitate
Somnul, pauzele și timpul liber nu sunt semne de slăbiciune. Sunt rezervele de energie care te mențin în viață. Chiar și scurte momente de respiro – o plimbare, o cafea fără telefon, cinci minute de respirație conștientă – pot preveni acumularea stresului cronic.
Redescoperă plăcerea lucrurilor simple
O carte bună, un prânz în liniște, o discuție sinceră cu un prieten, o drumeție sau chiar o minivacanță te poate reconecta la prezent.
Psihoterapeutul Lidia Sanduleac spune că un rol important în prevenirea burnoutului îl au angajatorii.
„La nivel organizațional, ar trebui să se vorbească despre sănătatea mintală la locul de muncă. Vedem o tendință în domeniul IT, unde angajatorii aduc specialiști care să le vorbească angajaților despre acest subiect”, menționează Sanduleac.
Specialista mai spune că angajatorii ar trebui să revizuiască volumul de muncă, pentru a face un program mai flexibil și echitabil, pentru a preveni colapsul profesional sau măcar „să facă o scală de depistare a burnoutului profesional validată la nivel internațional”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
