La 15 ani de la Unire, reprezentanții provinciei dintre Prut și Nistru din toate partidele politice au propus să se transfere la Chișinău Secțiunea de agronomie a Facultății de științe a Universității din Iași. La Chișinău, Secțiunea trebuia să ia forma unei Facultăți.
În plină criză economică mondială, atât profesorii Secțiunii de Științe Agricole, cât și Senatul Universității au susținut propunerea reprezentanților Basarabiei, iar Parlamentul României a votat la 9 aprilie 1933 legea cu privirea la transferul Facultății de Științe Agricole a Universității din Iași la Chișinău.
Din toamna anului 1933 la Chișinău au fost transferați studenții anilor III și IV, iar din 1935 - cei din cursul I și II. La dispoziția Facultății au fost puse 2 mii de ha pentru practica viitorilor specialiști în diverse ramuri ale agriculturii. Veniturile de pe urma exploatării acestor terenuri erau investite în îmbunătățirea procesului didactic, iar Guvernul a alocat și unele subvenții.
Fostul Palat al Sfatului Țării, cu 60 de camere, a fost reparat și reamenajat pentru desfășurarea studiilor. Au fost deschise laboratoarele de chimie agricolă, fitotehnie, pomi-viticultură, geniu rural, economie rurală, de arheologie, zoologie aplicată și de fizică. A fost amenajată o sală spațioasă pentru bibliotecă.
În localul fostei Zemstve guberniale, cu 30 de săli de studiu, a fost amenajat un amfiteatru mare, s-au instalat laboratoarele de zootehnie, de medicină veterinară și bacteriologie, de anatomie și fiziologie a animalelor domestice.
Pe terenul de 7 ha din jurul Palatului Sfatului Țării, precum și pe cel cumpărat de alături de 8 ha s-au construit o casă de vegetație și sere, s-au pus temeliile unei grădini botanice, de arboret, unui parc și unor pepiniere, s-au format câmpuri demonstrative, se cultivau zarzavaturi, s-a plantat viță de vie etc.
Într-un local închiriat, a fost deschis un cămin pentru 130 de studenți și 30 de studente. În 1935 la Facultatea de Științe Agricole din Chișinău erau înscriși 520 studenți și 50 de studente.
