Pe 16 mai 2024 a intrat în vigoare o prevedere a legii privind deșeurile care interzice importul a șase produse supuse Responsabilității Extinse a Producătorului (REP), dacă agentul economic nu este înregistrat într-o listă oficială.
REP presupune ca agenții economici care produc sau importă baterii și acumulatori, echipamente electrice și electronice, uleiuri, ambalaje și vehicule trebuie să recupereze, să valorifice sau să recicleze aceste produse.
Astfel, importatorii de bunuri de diferite tipuri, dar care conțin și cele șase produse sunt opriți în vamă și li se cere să demonstreze că acestea vor fi reciclate atunci când vor fi scoase din uz. „Agentul economic este responsabil de ceea se întâmplă, de exemplu, cu ambalajul unui produs, după ce acesta a fost consumat”, spune directoarea executivă a asociației obștești „Reciclare”, Vlada Vutcărău.
„N-a avut timp” să se înregistreze
Cinci camioane ale unei companii agricole au ajuns în vamă pe 3 iunie. Două aduceau nutrețuri, iar celelalte trei – utilaje. Împachetate în saci de hârtie, aceste produse erau transportate pe paleți de lemn și erau acoperite cu folie de plastic, pentru a fi protejate de umezeală și eventuale deteriorări. Toate acestea reprezintă ambalaje care ar trebui să fie reciclate.
Administratorul companiei, Sergiu Alexei, susține că a auzit de noile reguli, dar nu s-a informat și nu s-a înregistrat la Ministerul Mediului pentru că... nu a avut timp. El crede că legislația este modificată conform cerințelor europene „peste noapte” și nu toată lumea poate ține pasul cu schimbările.
„Avem puțini angajați și un volum mare de muncă. Fiecare deține cam câte o funcție și jumătate. Eu, ca administrator, sunt foarte încărcat și nu le reușesc pe toate”, explică administratorul. Potrivit lui, compania produce anual cel mult cinci tone de carton și plastic.
În ziua respectivă, bărbatul a intrat pe site-ul Agenției de Mediu, a studiat prevederile, a contactat asociația obștească „Reciclare”, s-a înțeles să fie primit în sistemul colectiv de gestionare a deșeurilor, a depus actele online și în jumătate de zi „a deblocat camioanele”.
Până pe 4 iunie, la Agenția de Mediu erau înregistrați 14 operatori economici care importă/produc anvelope; 118 – baterii și acumulatori; 261 – echipamente electrice și electronice; 575 – ambalaje.
REPORTAJ VIDEO Un atelier din Chișinău transformă gunoiul din plastic în bijuterii și mobilă
Ce opțiuni au agenții economici?
Pentru a se conforma legislației, o companie are trei opțiuni: să demonstreze că a dezvoltat un sistem individual de reciclare a deșeurilor; să intre într-un sistem colectiv, așa cum este cel administrat de asociația „Reciclare”; să se asocieze cu alte companii și să creeze un nou sistem colectiv.
Potrivit Vladei Vutcărău, un sistem colectiv de gestionare a deșeurilor este mai avantajos decât unul individual: „Pentru un sistem individual, ai nevoie de o echipă, de infrastructură. Practic, e un alt business, un alt domeniu, în care nu ai cunoștințe”.
Odată ce aderă la un sistem colectiv, importatorul declară cantitățile de deșeuri pe care le pune pe piață și achită anumite taxe, iar administratorul sistemului face restul muncii: găsește operatori de colectare a deșeurilor, de salubrizare, sortatori, reciclatori. „În loc ca importatorul sau producătorul să facă asta, o facem noi pentru el. El ne predă responsabilitatea lui pentru deșeurile produse”, explică directoarea executivă a asociației „Reciclare”.
În urma acestor înțelegeri, în responsabilitatea sistemelor colective mai revine atingerea obiectivelor minime de reciclare a ambalajelor. Acum, un agent economic este obligat să recicleze până la 15% din deșeurile de ambalaje: hârtie și carton – 15%, plastic – 10%, sticlă – 15%, metale – 10%, lemn –5%.
La nivel național, autoritățile își propun să ajungă treptat, până în anul 2029, la reciclarea a minimum 45% din toate deșeurile de ambalaje.
REPORTAJ VIDEO: Drumul spre reciclare al bateriilor și electrocasnicelor uzate
Membrii sistemului colectiv plătesc o cotizație anuală, care acoperă cheltuielile administrative. În afară de asta, agentul economic achită lunar o taxă de gestionare a deșeurilor, în funcție de cantitatea pe care o pune pe piață.
De exemplu, dacă agentul economic importă sau produce lunar o tonă de ambalaj din plastic, nu va plăti pentru gestionarea întregii cantități, ci doar pentru 10% din această cantitate, atât cât reprezintă obiectivul de valorificare. Asociația „Reciclare” percepe 4 lei pentru gestionarea unui kg de plastic, ceea ce înseamnă că respectiva companie va plăti 400 de lei. Tarifele diferă pentru sticlă, lemn, hârtie și metal.
În afară de aceste plăți către sistemul colectiv, mai există și o taxă pentru poluare.
Ce este taxa pentru poluare?
Nadejda Bogdan este contabilă-șefă la unul dintre cei mai mari importatori și distribuitori de piscine gonflabile și cu carcasă. De asemenea, compania importă cantități mari de jucării, deșeurile rezultate din ambalaje ajungând la 13 tone de carton și aproape o tonă de plastic lunar.
Compania achită lunar o taxă pentru poluarea mediului. Până în octombrie 2023, „se achita doar marfa care poluează mediul. Apoi au introdus POLMED-ul (taxa pentru produsele care cauzează poluarea mediului – n. red.) și pentru ambalaje”, spune Nadejda Bogdan.
- Te-ar putea interesa și: Agenții economici vor fi scutiți de taxa pentru poluare dacă vor recicla ambalajele
Odată ce firma a intrat într-un sistem colectiv, achită mult mai puțin pentru poluarea mediului, după ce Guvernul a decis să reducă taxele pentru agenții economici care aplică REP, proporțional cu cantitatea deșeurilor colectate și reciclate. Cei care ating țintele pot fi chiar scutiți de această taxă.
„Când nu eram membri, plăteam chiar și 7.000 de lei pe lună pentru deșeurile din ambalaje. Acum, plătim cel mult 1.000 de lei”, susține contabila.
„Statul a încasat taxe, dar nu a făcut nimic”
Vlada Vutcărău de la asociația „Reciclare” povestește că acest concept de „REP” a apărut în Moldova în urma discuțiilor din 2013, când s-a pus întrebarea: „Lăsăm statul să se ocupe de gestionarea deșeurilor sau trecem la responsabilitatea producătorilor?”.
Potrivit activistei, „timp de 30 de ani, statul doar încasa taxe pentru poluarea mediului, dar nu făcea nimic pentru gestionarea deșeurilor”. Astăzi, spune ea, plățile achitate de producători sau importatori sunt folosite concret pentru managementul deșeurilor.
Cercetătoarea Rodica Perciun, doctoră în științe economice și conferențiară la Academia de Studii Economice din Moldova, afirmă că sistemul REP stimulează agenții economici să-și regândească procesele de producție, astfel încât să obțină cât mai puține deșeuri, iar asta va duce, pe termen lung, la diminuarea cantității de deșeuri din depozite și va reduce costurile de gestionare a acestora.
În prezent, în R. Moldova sunt 14 sisteme colective și individuale care pot prelua responsabilitățile agenților economici pentru managementul deșeurilor.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
