A studiat la Facultatea de Arte Decorative și Design a Academiei de Arte Vizuale „Ioan Andreescu” din Cluj-Napoca și la Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași. De asemenea, și-a pregătit doctoratul la Universitatea Națională de Arte din București, susținând teza cu titlul „Arta abstractă în contextul fenomenului artistic din Republica Moldovaˮ.
A avut expoziții personale în Moldova, România și în Europa Occidentală. Creația ei a fost recompensată cu premii naționale și internaționale.
Am invitat-o pe Florina Breazu în studioul podcastului „Cultura la frontieră” pentru un dialog mai amplu.
Am întrebat-o pentru început ce șanse au oamenii fără studii speciale să perceapă întreaga complexitate a unui tablou? Răspuns: „Contează foarte mult formarea personală pentru descifrarea simbolurilor artei. Frecventarea asiduă a sălilor de expoziții, dialogul cu oamenii de artă va conduce la aprofundarea cunoștințelor publicului. De aceea, în acțiunile pe care le desfășurăm la Centrul Expozițional „Constantin Brâncuși” mizăm pe lărgirea sferei de influență a culturii și artei, în așa fel ca oameni din diverse domenii să-și intersecteze căile aici.”
...orice limite blochează imaginația
Discutăm despre tendința înnăscută a copiilor de a desena: „Am creat atâtea reguli, încât ne-am împotmolit în ele, spune Florina Breazu. Artiștii au înțeles că orice limite blochează imaginația, blochează aspectul creativ. Copiii care desenează nu cunosc asemenea restricții. Primele desene ale copiilor exprimă aspecte ale existenței, dar totodată descifrăm în ele și anumite traume, lipsuri sau idealuri ale lor.”
Una din expozițiile de succes ale Florinei Breazu s-a numit MultiVERS, deschisă în toamna anului 2023 la Muzeul Național de Artă din Chișinău și avându-și etapa finală în 2024, la Centrul de Cultură „George Apostu” din Bacău. Florina Breazu ne ajută să înțelegem geneza și mesajele artei sale: „Orice gând al nostru, orice cuvânt poartă o rezonanță care se reflectă în aspectul fizic. Eu am mers spre o zonă în care lucrurile aproape că nu pot fi repetate, e ca un ritual șamanic, care trezește inconștientul, eliberând omul de anumite reguli și rigori. O lume în care nu există constrângeri și forme finite, ci energii, vibrații.”
O mare problema este starea criticii de artă din Moldova. Florina Breazu: „Nu se scrie despre arta contemporană, pentru că este dificil, și de aceea cei mai mulți critici de la noi scriu despre arta medievală, arta epocii sovietice ori din alte perioade în care nu au un contact direct cu artistul și... nu riscă nimic. Unii profesează un limbaj impenetrabil pentru un public mai larg sau scriu prea schematic, concentrându-se pe biografia artistului, fără a pătrunde în tainele creației acestuia.”
Artiștii aceștia sunt o specie inflexibilă...
Discutăm despre arta expusă în stradă, lângă Sala cu Orgă din Chișinău și mutată de câțiva ani în Parcul Catedralei: „Artiștii aceștia sunt o specie inflexibilă, spune Florina Breazu. Pentru că trăiesc din ce pictează. Și adesea pictează kitschuri. Dacă copiii vor merge la muzee și în galerii de artă, dacă vor citi, vor participa la întâlniri cu artiștii și cu criticii de artă, vor ajunge să facă diferența între arta autentică și subproduse, imitații, pastișe.”
Evocăm colaborarea UAP cu Victoria Nagy Vajda, președinta Asociației ARBOR, care a organizat în 2024 o frumoasă expoziție la Muzeul Țăranului Român, dedicată artiștilor moldoveni din anii ‘60, care au abordat tematica rurală.
Subliniem nevoia de a repune în circuitul artistic Casa Herța din Chișinău, uitată de autorități. Și multe altele.
Vă invităm să urmăriți dialogul cu Florina Breazu și să mergeți în galeriile de artă, la vernisaje, să cunoașteți bogata creație a pictorilor noștri autohtoni.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
