Evenimentele festive au început în dimineața zilei cu depuneri de flori pe Aleea Gloriei de la Comrat. Au luat parte politicieni locali și fondatori ai „republicii”, o entitate separatistă creată în 1990 de către trei raioane din sudul R. Moldova - Comrat, Ceadîr Lunga și Vulcănești - pe care Chișinăul nu a recunoscut-o niciodată, oferind în schimb regiunii statut de autonomie, în 1994.
Depunerile de flori la o placă în memoria „luptei găgăuzilor pentru autodeterminare” au fost urmate de o ședință a Adunării Populare la Casa de Cultură din Comrat și de un concert, dar festivitățile au purtat un caracter modest.
Jurnaliștii Europei Libere de față la manifestații nu au observat vreun politician de la Chișinău sau vreun oficial – aceștia evită, de regulă, asemenea evenimente.
Nu a fost anunțată nici participarea vreunor reprezentanți ai ambasadei Federației Ruse în R. Moldova, deși diplomați ruși au fost prezenți în anii precedenți.
Sărbătoare fără bașcan
Principala absentă de la festivități a fost bașcana Evghenia Guțul, care a fost condamnată de prima instanță, pe 5 august, la 7 ani de închisoare pentru complicitate la finanțarea ilegală a fostului Partid Șor.
Guțul a fost aleasă bașcană în mai 2023 cu sprijinul acestui partid, declarat neconstituțional câteva săptămâni mai târziu sub acuzația că ar încerca destabilizarea Republicii Moldova în interesul Kremlinului.
Ea este al optulea bașcan și primul care e condamnat, dar autoritățile de la Comrat au spus imediat după decizia de condamnare că nu o recunosc.
Lozinca „Libertate lui Guțul” a revenit în discursurile multor participanți și la festivitățile din 19 august de la Casa de Cultură din Comrat. Bașcanul interimar, Ilia Uzun, a spus de pe senă că vorbește din numele șefei sale întemnițate, iar anunțul a fost aplaudat minute în șir, în picioare, de către cei prezenți.
„Găgăuzii vor lupta pentru eliberarea lui Gutul, așa cum au luptat înaintașii lor pentru autonomie în anii 90”, a spus Uzun, în timp ce un semnatar al proclamării „republicii” de la 1990, Mihail Țurcan, a spus că este gata să meargă el la pușcărie în locul bașcanei.
Autoritățile de la Chișinău au evitat să comenteze decizia instanței în cazul Guțul. Un deputat al partidului de guvernământ PAS, Oazu Nantoi, a spus Europei Libere că ea a fost condamnată pentru acte comise ca aliată a fugarului Ilan Șor, înainte de a deveni guvernatoare la Comrat, iar condamnarea „nu are nimic în comun cu etnia acesteia, cu funcția de bașcan”.
O zi de rând pentru găgăuzii de rând
Ziua de 19 august este zi liberă în autonomia găgăuză, dar mai mulți trecători cu care a stat de vorbă Europa Liberă au spus că nu știu ce sărbătoare este marcată.
„Nu știu, dar o să mă documentez”, a spus o locuitoare a Comratului aflată în drum spre cumpărături în ziua de odihnă.
Pentru spicherul Adunării Populare însă, 19 august 1990 este ziua în care „a început dezvoltarea Găgăuziei”. „În această zi, patrioții noștri au decis să proclame republica autonomă Găgăuză și asta a condus [ulterior] la formarea autonomiei noastre”, a spus Europei Libere Dmitri Constantinov, în marginea festivităților de la Comrat.
„Republica Găgăuzia” a fost condusă de Stepan Topal, primul bașcan, și Mihail Kendighelean, care a fost președintele legislativului autonomiei. Autoritățile locale spun de mai mulți ani că vor să instaleze un bust al lui Topal în centrul Comratului, dar promisiunea de natură să irite Chișinăul nu a fost dusă la îndeplinire deocamdată.
Opțiuni pro-ruse la Comrat, din 1990 până astăzi
Potrivit datelor recensământului din 2024, autonomia găgăuză numără 103,7 mii de locuitori, ceea ce reprezintă 4,3% din populația R. Moldova. Iar alegătorii găgăuzi au votat constant cu politicieni pro-ruși sau politici pro-ruse.
La începutul lunii februarie 2014, Comratul a organizat două referendumuri – consultativ și legislativ privind vectorul de dezvoltare externă a R. Moldova. Mai bine din 98% din votanți au optat pentru aderarea R. Moldova la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan.
Majoritatea găgăuzilor, care au participat atunci la plebiscit, s-au pronunțat pentru statutul separat al Găgăuziei în cazul în care R. Moldova și-ar pierde suveranitatea.
Rezultatele referendumurilor au fost declarate de autoritățile moldovene ilegale și fără efect juridic.
Peste zece ani, în 2024, când în R. Moldova au fost organizate alegeri prezidențiale și un referendum pentru introducerea în Constituție a obiectivului de aderare la UE, circa 95% din alegătorii din autonomie au votat contra.
Ei au optat masiv și pentru candidatul prezidențial al formațiunii pro-ruse PSRM, Alexandr Stoianoglo, oponentul pro-occidentalei Maia Sandu.
De-a lungul anilor, relațiile dintre Comrat și Chișinău au oscilat în funcție de culoarea guvernării centrale. Ele au devenit mai complicate în ultimii ani, după venirea la putere a guvernării PAS și a câștigării alegerilor locale în autonomie de către aliații Partidului Șor, acuzat de PAS că ar fi cumpărat voturile locuitorilor găgăuzilor.
Reprezentanții actualei guvernări sunt musafiri rari în Găgăuzia, iar vizitele oficialilor de la Chișinău care au loc acolo în Găgăuzia se produc uneori pe fondul unor proteste ale localnicilor.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
