La ședință au participat deputații Adunării Populare (legislativul local), membrii Comitetului executiv și primari din autonomie.
În declarația pe care au adoptat-o, ei au calificat condamnarea bașcanei drept „un atac direct asupra statutului special al Găgăuziei”, au spus că procesul de judecată s-a desfășurat cu „grave abateri” și au cerut ca Guțul să fie eliberată.
De asemenea, ei au acuzat autoritățile centrale că „escaladează” conflictul dintre Comrat și Chișinău.
Documentul este adresat mai multor instituții din R. Moldova și internaționale, inclusiv ONU, guvernelor de la Moscova, Ankara și Washington.
„O decapitare a Găgăuziei”
Până să adopte documentul, mai mulți participanți la ședință au ținut discursuri critice la adresa justiției și a guvernării de la Chișinău.
Spicherul Dmitri Constantinov vede în condamnarea bașcanei o „răfuială politică”, „presiune” a guvernării PAS asupra autonomiei și un semnal de avertisment pentru alți politicieni care nu sunt de acord cu oficialii de la Chișinău.
Șeful Executivului de la Comrat, Ilia Uzun, care asigură interimatul funcției de bașcan, crede că judecarea și condamnarea Evgheniei Guțul reprezintă „cea mai neagră filă din istoria Găgăuziei”, o „decapitare a Găgăuziei”. El i-a îndemnat pe găgăuzi să se adune într-un „act de nesupunere față de autoritățile de la Chișinău”.
Deputatul găgăuz Nicolai Ivancenco, pune aceste „represiuni” în contextul alegerilor parlamentare care se apropie și susține că bașcana „nevinovată” va fi eliberată când vor exista „condiții politice” prielnice.
Liderul fracțiunii Blocului Comuniștilor și Socialiștilor din legislativul găgăuz, Ivan Dimitroglo, și-a chemat colegii să nu declanșeze alegeri anticipate în autonomie: „Nu avem dreptul moral să organizăm alegeri până la eliberarea bașcanei”.
Alți aleși locali au deplâns faptul că autoritățile de la Chișinău au modificat mai multe legi limitând atribuțiile autonomiei găgăuze.
Reacția Chișinăului
Guvernul de la Chișinău nu a venit cu o reacție la rezoluția adoptată la Comrat, dar a negat că decizia instanței ar fi fost „motivată politic”, așa cum invocă Evghenia Guțul și susținătorii ei, inclusiv de la Moscova. Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a spus că este vorba de „un act de justiție” care a fost făcut conform legii.
Pe 5 august, Evghenia Guțul a fost condamnată de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, la 7 ani de închisoare cu executare pentru complicitate la finanțarea ilegală a Partidului Șor, care a fost declarat neconstituțional între timp. Avocații ei au anunțat că vor contesta decizia la Curtea de Apel.
Până la o decizie definitivă, Guțul a fost plasată în arest preventiv în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te