Comisia care urmează să-i evalueze pe actualii și viitorii judecători ai CSJ și-a început activitatea în august, iar în ultimele luni a avut loc „procesul de investigare a candidaților”, explică Bales, care este unul dintre cei trei membri internaționali ai comisiei vetting.
Luni, 27 noiembrie, vor fi audiați primii trei pretendenți la funcții de magistrați ai instanței supreme. Este vorba despre judecătoarea CSJ Aliona Miron, președinta interimară a CSJ, Viorica Puica, și procurorul adjunct interimar al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), Sergiu Brigai.
„Procesul de evaluare, foarte minuțios”
Procesul de evaluare a judecătorilor CSJ are mai multe etape și, potrivit lui Bales, „este menit să fie foarte minuțios, pentru a determina dacă persoanele care sunt supuse verificării îndeplinesc criteriile de integritate etică și financiară, cât și menit să fie echitabil”.
Inițial, comisia trimite anumite chestionare candidaților, iar între timp primește informații de la diferite entități publice și private și evaluează acele date. Acolo unde apar întrebări, le adresează candidaților pentru a clarifica lucrurile.
„Odată ce colectarea informațiilor este în mare parte completă, membrii comisiei îi spun persoanei analizate dacă există aspecte care ridică în continuare semne de întrebare. Apoi, candidatul are posibilitatea să vină și să vorbească la audierile publice”, precizează Bales.
![Scott Bales: „CSM este organul care va lua o decizie în baza raportului nostru [...]”](https://gdb.rferl.org/01000000-c0a8-0242-71ab-08dbea7c1195_w250_r1_s.jpg)
Spre deosebire de comisia pre-vetting (care a verificat candidații pentru funcțiile de membri ai consiliilor magistraților și procurorilor), comisia vetting nu va lua decizia finală în privința persoanelor evaluate, ci va completa un raport, pe care îl va trimite Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
„CSM este organul care va lua o decizie în baza raportului nostru, dar va face acest lucru după ce va revizui raportul și alte informații. Există și posibilitatea ca subiectul să furnizeze informații CSM”, spune președintele comisiei vetting.
Marea provocare, colectarea informațiilor despre candidați
Cea mai mare provocare pentru vetting este legată de colectarea informațiilor despre activitatea de lungă durată a candidaților: „poate varia de la 5 la 12 ani, în funcție de criterii”, afirmă Scott Bales, care spune că aceste verificări pot fi făcute, „este nevoie doar de mai mult efort, atenție și resurse”.
Nu ne uităm la reprezentanții guvernării pentru nicio îndrumare în evaluarea candidaților
Bales dă asigurări că comisia pe care o conduce este independentă. „Nu ne uităm la reprezentanții guvernării pentru nicio îndrumare în evaluarea candidaților. Ceea ce am auzit nu doar de la guvern, dar și din partea publicului, este dorința de a vedea că procesul este eficient și efectiv”, declară președintele comisiei vetting.
El mai susține că, dacă ar fi judecător în R. Moldova, nu ar fi deranjat de procesul de evaluare, „deoarece aceasta este o modalitate de a asigura încrederea publicului în instanțele judecătorești”.
„Este o modalitate de a le arăta oamenilor că nu ești un judecător în privința căruia ar trebui să existe îngrijorări că ai putea fi influențat necorespunzător, ci că ești un judecător independent, că ai integritatea etică și financiară pe care cred că o merită cetățenii din partea membrilor instanțelor”, explică Scott Bales.
Cine va fi supus evaluării
La prima etapă, comisia vetting urmează să-i verifice pe cei cinci judecători rămași să lucreze la CSJ după valul de demisii din februarie 2023 și pe alți 22 de candidați.
20 din cei 25 de judecători ai CSJ au demisionat încă înainte ca legea vettingului să fie votată în prima lectură, paralizând activitatea instanței supreme. Unii dintre ei au spus că au urmărit procesul de pre-vetting și nu au încredere în evaluare. Statul urmează să le plătească demisionarilor indemnizații unice de concediere.
- Te-ar putea interesa și: Cât va plăti statul pentru demisiile judecătorilor din 2023
Ulterior, vor fi verificați toți judecătorii curților de apel, președinții și vicepreședinții celor 15 instanțe de fond, inclusiv cei care au deținut sau dețin interimatul mai mult de un an, începând cu 1 ianuarie 2017.
De asemenea, vor fi verificați toți procurorii Procuraturii Anticorupție și ai (PCCOCS, procurorul general, adjuncții acestuia, șefii de secții de la Procuratura Generală și interimarii, care au ocupat aceste funcții mai mult de un an, din 1 ianuarie 2017.
Dacă magistrații care nu au promovat pre-vetting-ul continuă să lucreze, cei care nu au vor trece de vetting vor fi eliminați din sistem și vor avea interdicția de a ocupa funcții de demnitate publică timp de 7 ani.
