Șefii diplomațiilor din SUA și Rusia s-au întâlnit marți, 18 februarie, în Arabia Saudită pentru discuții cu miză mare despre încheierea războiului din Ucraina dar și despre alte probleme din relația Washington-Moscova, care ar putea influența securitatea Europei în anii următori.
Reuniunea din 18 februarie de la Riad s-a petrecut după ce Washingtonul și-a intensificat eforturile de a pune capăt războiului din Ucraina și a lansat o ofensivă diplomatică care a surprins Kievul și țările europene.
„Acesta este destinat să fie primul pas într-un proces mai lung de negociere, dar evenimentele se mișcă rapid”, spune Nigel Gould-Davies, un fost diplomat britanic, în prezent cercetător senior la Institutul Internațional pentru Studii Strategice.
Cine a participat la discuțiile de la Riad?
Acestea sunt primele discuții la nivel înalt în persoană din ultimii ani între SUA și Rusia și sunt menite să deschidă calea pentru un summit între președinții Donald Trump și Vladimir Putin.
Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov și Iuri Ușakov, consilier de politică externă al lui Putin, vor lua parte la discuții.
Washingtonul a confirmat, de asemenea, că la discuții vor participa secretarul de stat american Marco Rubio, consilierul pentru securitate națională Mike Waltz și trimisul special în Orientul Mijlociu Steve Witkoff.
Delegația americană nu îl include pe generalul în retragere Keith Kellogg, trimisul special numit de Casa Albă pentru a negocia o înțelegere a războiului.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski nu a fost invitat la discuții și a declarat că Kievul nu va recunoaște niciun acord încheiat cu privire la Ucraina atunci când țara nu este prezentă la masa negocierilor.
Volodimir Zelenski, aflat într-un turneu în Orientul Mijlociu, care include vizite în Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită și Turcia, a confirmat, de asemenea, că Kellogg va ajunge la Kiev pe 20 februarie pentru „conversații ample despre garanțiile de securitate”.
Ce este pe ordinea de zi în Arabia Saudită?
Marco Rubio a declarat pentru CBS pe 16 februarie că întâlnirea de la Riad va avea ca scop deschiderea unei conversații mai largi care „ar include Ucraina și ar implica sfârșitul războiului”.
Discuțiile dintre Rubio și Lavrov vor aborda și teme mai ample pe lângă medierea păcii, și ar putea atinge aspecte mai largi ale relației dintre Moscova și Washington, cum ar fi sancțiunile internaționale, energia și problemele de securitate.
Rubio a mai spus că, în cazul în care discuțiile vor progresa după întâlnirea cu Lavrov și delegația rusă la Riad, Kievul și guvernele europene vor fi implicate în negocieri.
„Dacă sunt negocieri reale, și nu am ajuns încă acolo, dar dacă acest lucru s-ar întâmpla, Ucraina va trebui să fie implicată, pentru că ei sunt cei care au fost invadați, iar europenii vor trebui să fie implicați pentru că au sancțiuni și împotriva lui Putin și a Rusiei și au contribuit la acest efort”, a spus el.
- Citește și: „Domnul Kiril”. Un economist născut la Kiev ar putea juca un rol mare în discuțiile Rusia-SUA
Înainte de a pleca în Arabia Saudită, Lavrov a spus, pe 17 februarie, că Rusia nu ia în considerare renunțarea la teritoriul pe care l-a confiscat de la Ucraina.
În timp ce liderii europeni s-au întâlnit la Paris pentru un summit de urgență privind Ucraina și apărarea, Lavrov a declarat că nu vede niciun motiv pentru ca europenii să ia parte la discuții.
„Nimic mare nu va fi decis până când nu îi vei avea pe Trump și Putin în aceeași cameră”, afirmă Andrew D'Anieri, membru rezident al Consiliului Atlantic, pentru RFE/RL.
„Asta înseamnă că există încă timp și multe oportunități pentru europeni și ucraineni să modeleze gândirea administrației Trump”.
Cele mai recente declarații din SUA privind încheierea războiului?
Președintele Donald Trump a declarat în campania sa electorală că va pune capăt rapid războiului din Ucraina. Administrația sa a transmis că își propune să ajungă la un acord în primele 100 de zile de mandat.
În timpul primei sale călătorii europene de la preluarea funcției, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat pe 12 februarie la sediul NATO că Washingtonul nu sprijină aderarea Ucrainei la NATO ca parte a unui acord de pace.
De asemenea, el afirmat că este „nerealist” ca Kievul să-și recâștige granițele teritoriale din 2014, înainte ca Rusia să invadeze Crimeea și estul Ucrainei.
- Te-ar putea interesa și: Ce poate face Europa după ce a fost exclusă de la masa negocierilor cu Ucraina?
Hegseth a mai spus că trupele europene ar trebui să fie principala forță care asigură o Ucraină postbelică și că trupele americane nu ar trebui să fie implicate.
În aceeași zi, Putin și Trump au avut o convorbire telefonică în care președintele american părea să semnaleze sfârșitul izolării diplomatice a Rusiei, ambii lideri discutând despre „cooperarea economică bilaterală”.
Trump a cerut revenirea Moscovei la gruparea G7 a națiunilor industrializate după ce Rusia a fost dată afară din cauza anexării Crimeei în 2014.
Care este poziția Rusiei în discuții?
Când a declanșat invazia din Ucraina, Vladimir Putin a vrut inițial să captureze Kievul și să instaleze acolo un guvern favorabil Moscovei.
Nu a reușit să facă acest lucru, însă Kremlinul și-a menținut mereu solicitările de a păstra porțiuni întregi din teritoriul ucrainean ocupat și de a limita dimensiunea armatei ucrainene.
În timpul convorbirii telefonice, Putin i-a spus lui Trump că vrea să „rezolve motivele profunde ale conflictului”. Asta ar putea indica că Moscova nu a renunțat la obiectivul său de a opri ambițiile Ucrainei de a se integra cu Occidentul și de a anula ordinea de securitate post-Război Rece.
„Dacă sunt Putin, încerc acum să exploatez dorința Statelor Unite de a încheia rapid o înțelegere pentru a vedea dacă mă pot apropia cât mai mult posibil de pozițiile maximaliste pe care le-am deținut de la începutul războiului”, spune, pentru RFE/RL, John Hardie, expert în Rusia la Fundația pentru Apărarea Democrațiilor, un think-tank cu sediul în Washington DC.
- Te-ar putea interesa și: Liderii europeni se îndreaptă spre Paris: Rusia nu trebuie recompensată prin negocieri de pace
Gould-Davies, fostul diplomat britanic, spune că Kremlinul ar putea încerca să impună cereri similare cu cele pe care le-a făcut la sfârșitul anului 2021, înainte de a lansa invazia la scară largă.
Atunci, Lavrov a cerut în discuțiile cu Statele Unite interzicerea aderării Ucrainei la NATO și retragerea desfășurărilor de trupe și arme NATO acolo unde erau staționate în 1997, înainte de extinderea alianței spre est.
„Putin a fost clar că nu este interesat de o încetare a focului, vrea un sfârșit final al războiului”, a spus Gould-Davies.
„Acest lucru implică un fel de acord pe o serie de probleme fundamentale și crearea unei noi ordini regionale care ar fi probabil în termeni mult mai favorabili Rusiei”, mai spune fostul diplomat.
Articol preluat de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
