Decizia de a intra în grevă generală a fost luată pe 11 iulie de Consiliul Uniunii Avocaților din R. Moldova. Potrivit ei, avocații nu vor participa nici la ședințele de judecată planificate de mai mult timp, nici la cele urgente, în care judecătorii decid, de exemplu, arestul unui client.
Pe 14 iulie, în ajunul începutului grevei, Consiliul s-a adunat într-o ședință extraordinară și a enumerat cazurile excepționale la care avocații pot participa. Este vorba de rețineri și examinarea demersurilor de arest; dosarele cu privire la violența în familie și cele în care figurează minorii; custodia statului asupra cetățenilor străini și apatrizilor.
De asemenea, Consiliul și-a revocat prevederea din hotărârea precedentă potrivit căreia avocații care nu susțin greva riscă sancțiuni disciplinare.
Greva generală ar urma să dureze până pe 25 iulie, când va avea loc Congresul extraordinar al avocaților.
Modificările legislative care i-au revoltat pe avocați
Avocații protestează astfel față de modificările operate la legea avocaturii și a modului în care au fost făcute. Despre ce este vorba mai exact?
La sfârșitul lunii iunie, Parlamentul a adoptat în prima lectură amendamente ce vor permite avocaților europeni să lucreze în R. Moldova, iar celor moldoveni – în țările Uniunii Europene, după aderare.
Pe 9 iulie, deputata partidului de guvernământ „Acțiune și solidaritate” (PAS) și avocată de profesie Efimia Bandalac a înregistrat un amendament care prevede că Ministerul Justiției va putea desemna câte trei reprezentanți ai societății civile în comisia de licențiere a avocaților și cea pentru etică și disciplină. Ambele comisii vor fi compuse din 11 membri, dintre care opt vor fi avocați.
O altă modificare le interzice avocaților să ocupe funcții de conducere în cadrul Uniunii pentru două mandate consecutive. Ei vor trebui să respecte o pauză de 3 ani pentru a putea candida din nou.
Deputata Bandalac a explicat, în nota informativă, că în avocatură are loc „rotația închisă a acelorași membri între diferite comisii”, de aceea e nevoie de modificări care n-ar permite ca puterea de decizie să fie concentrată în mâinile unui număr restrâns de persoane.
Amendamentul ei mai interzice perceperea unor taxe pentru examinarea sesizărilor privind abaterile disciplinare ale avocaților.
Proiectul de lege a fost votat în lectura a doua pe 10 iulie, fără consultări prealabile cu Uniunea Avocaților. Votarea le-a luat deputaților mai puțin de trei minute. Potrivit Asociației Promo-LEX, care monitorizează activitatea Parlamentului, în total, pe 10 iulie, la ultima ședință plenară din mandatul actualului legislativ, deputații au votat 79 de legi, dintre care 54 au fost dezbătute în mai puțin de două minute.
Invitați la dialog de Ministerul Justiției
Președintele Uniunii Avocaților, Dorin Popescu, a calificat adoptarea amendamentelor drept un „atac fără precedent asupra avocaturii”. Potrivit lui, dacă legea va intra în vigoare, avocatura se va transforma într-o „profesie de stat” și se va instala un „control politic” asupra avocaților.
Pe 14 iulie, la Ministerul Justiției au avut loc o ședință la care au participat avocați, deputați și reprezentanți de la Președinție. Potrivit unui comunicat de presă, deputații au explicat că amendamentele vor spori „transparența în accederea profesiei și în procedurile disciplinare”. Ministerul a insistat că aceste modificări nu vor afecta activitatea avocaților.
Pe de altă parte, în hotărârea sa din 14 iulie, Consiliul Uniunii Avocaților a declarat că deputații „au menționat că au înțeles că au greșit când au propus amendamentul fără consultări” cu reprezentanții breslei „și regretă acest fapt”.
Pentru că mandatul Parlamentului s-a încheiat pe 11 iulie și, până la formarea unui nou legislativ, după alegerile din 28 septembrie, deputații pot vota doar legi ordinare, avocații i-au cerut președintei Maia Sandu să nu promulge modificările legislative, iar autorităților – să creeze o platformă de dialog.
Ministerul Justiției spune că va crea un grup de lucru în care vor fi incluși avocați, deputați și reprezentanți ai Președinției. „Este esențial ca soluțiile să fie identificate prin dialog și consens, pentru ca cetățeanul să beneficieze de o justiție echitabilă și funcțională”, a menționat ministerul.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
