Noul președinte al Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat decretul de dizolvare a Radei Supreme și convocare a alegerilor parlamentare anticipate pe 21 iulie. El și-a anunțat intenția să dizolve Parlamentul în discursul său inaugural de luni, spunând că actuala legislatură nu mai reprezintă voința alegătorilor. Liderul de la Kiev a făcut și primele desemnări în funcții. Președinta Asociației „Experți pentru securitate și afaceri mondiale”, Angela Gramadă, analizează cine cu cine se bate și care-i miza la Kiev.
Europa Liberă: Noul președinte al Ucrainei, Volodimir Zelenski, este văzut cu ochi buni atât pe interior, cât și în exterior, mulți pun speranțe că, în calitate de șef de stat, va putea să aducă bunăstare în Ucraina. Discursul de la inaugurare a fost lăudat, dar urmează să vedem ce se întâmplă în relația sa cu alți politicieni de acolo, pentru că el a promis să dizolve Parlamentul, iar Parlamentul de la Kiev se reunește mâine într-o ședință extraordinară. Ce va urma?
Angela Grămadă: „Într-adevăr a fost un discurs pe care spun vocile de la Kiev că l-ar fi scris însuși președintele nou-ales al Ucrainei, Volodimir Zelenski, și că el nu a apelat la niciunul din consilierii săi în acest sens. Da, el a uimit anumite forțe politice. Pe de o parte, a plăcut publicului, care era afară, în jurul Radei, dar, pe de altă parte, dacă stăm și analizăm la rece, discursul este unul cu elemente de populism, populism major, în care un președinte ucrainean face pur și simplu loc partidului pe care se bazează la viitoarele alegeri parlamentare, și aici mă refer la „Slujitorul poporului”, pentru că în același discurs el, practic, a pregătit terenul pentru ce urma să se întâmple zilele acestea la Kiev, lucru care deja s-a întâmplat.
Noi am avut reacții apreciative, dar în același timp au venit și câteva critici și aceste critici se văd prin pași concreți pe care i-au îndeplinit anumiți parteneri ai Ucrainei. De exemplu, astăzi misiunea Fondului Monetar Internațional a declarat că ei nu mai au ce să facă la momentul de față în Ucraina și că se vor retrage în Statele Unite ale Americii, adică pleacă înapoi la Washington până în momentul în care va fi ales un nou Guvern sau va fi aleasă o nouă Radă, care să poată să voteze un nou Guvern la Kiev.
A apărut decretul președintelui Ucrainei prin care se spune că data alegerilor parlamentare anticipate va fi 21 iulie. Cei care au participat la discuția cu președintele, adică liderii fracțiunilor parlamentare au insistat ca președintele să aștepte până pe data de 28 iulie, termen care ar fi explicat cumva cele două luni pe care președintele le-a menționat în discursul său inaugural, pentru ca Rada să aibă timp suficient să voteze aceleași modificări legislative pe care iarăși le-a rostit dl Zelenski în discursul său inaugural.
Deci, în discursul său inaugural, el a spus clar: „Vreau să modificați Legea electorală” și când a spus „să modificați Legea electorală” a spus să fie micșorat pragul electoral de la 5% la 3%, să fie introdusă chestiunea cu mandatul imperativ, asta înseamnă că nu va accepta trecerea unui deputat de la o fracțiune parlamentară la alta și a mai spus el un lucru foarte interesant, anume acela că vrea o listă deschisă. Asta înseamnă că nu mai vrea alegeri parlamentare după sistemul majoritar. Or, tocmai acum Rada ucraineană a votat împotriva acceptării modificării sistemului electoral.”
Europa Liberă: Exact!
Angela Grămadă: „Deci va exista o luptă continuă între Zelenski și alte fracțiuni parlamentare sau alte partide. De ce? Pentru că lor nu le este convenabilă această modificare electorală în acest moment, pentru că Zelenski nu are susținere în teritorii, partidul său este încă la început, abia se dezvoltă, iar celelalte fracțiuni parlamentare au susținere în teritorii, au primari și au lideri locali, care ar putea să-i ajute în viitoarea campanie pentru alegerile parlamentare.”
Europa Liberă: Noul președinte al Ucrainei l-a numit în calitate de șef al administrației aparatului prezidențial pe consilierul său pe probleme juridice, care este și avocatul personal al lui Igor Kolomoiski, Andrei Bogdan. Au apărut imediat și critici referitoare la această numire. Am reținut ceea ce spunea fostul premier Ion Sturza că acel Kolomoiski ar fi un fel de Șor al Ucrainei. Ar putea să-l compromită această numire a șefului administrației aparatului prezidențial pe însuși președinte?
Angela Grămadă: „Da, mie îmi vine greu să cred că în acest moment nu există experți mai buni decât dl Bogdan sau că președintele nou-ales al Ucrainei trebuia neapărat să apeleze la oamenii sau partenerii de afaceri ai dlui Kolomoiski în condițiile în care el a repetat de mai multe ori că nu există niciun fel de conexiuni economice sau de altă natură între el și dl Kolomoiski.
Zelenski numește în funcții foarte importante și foarte sensibile persoane din anturajul său sau persoane din anturajul unor foști oligarhi...
Dl Kolomoiski, într-adevăr, are un trecut destul de lipsit de transparență în ceea ce privește modul în care și-a dobândit mai multe afaceri și de numele său sunt legate, într-adevăr, mai multe scheme financiare și mai multe scheme economice, care s-au derulat în estul Ucrainei și nu doar în acea regiune.
Ceea ce este mai grav este faptul că, după ce a fost numit dl Bogdan, astăzi au mai urmat și alte numiri în funcție, care compromit modul în care înțelege dl Zelenski că ar trebui să se întâmple afacerile statului, pentru că arată foarte clar cetățeanului ucrainean că dl Goloborodiko, cel care a devenit președinte în filmul „Slujitorul poporului”, nu este deloc dl Zelenski, care este acum președinte al Ucrainei. Practic, el numește în funcții foarte, foarte importante și foarte sensibile persoane din anturajul său sau persoane din anturajul unor foști oligarhi sau unor oameni de afaceri din Ucraina care ar trebui să fie deferiți legii și aceste parteneriate s-ar putea să-l coste, mai ales dacă celelalte fracțiuni parlamentare vor insista și în continuare pe acțiunile anticonstituționale ale noului președinte ales al Ucrainei.
Pentru că același Bogdan, se spune că, ar trebui să nimerească sub incidența Legii lustrației. Or nu poți să numește o persoană ca șef al aparatului prezidențial în condițiile în care există cel puțin un indiciu că acea persoană nu s-ar potrivi acestei funcții din punctul de vedere al eticii profesionale.”
Europa Liberă: Ce evoluții pot apărea în cooperarea moldo-ucraineană odată cu venirea în fruntea țării vecine a dlui Zelenski? La inaugurare a fost prezent șeful diplomației de la Chișinău, Tudor Ulianovschi. El a spus că ar fi discutat cu dl Zelenski despre relațiile moldo-ucrainene și dezvoltarea acestora în viitor și că dl Zelenski a spus că Ucraina este interesată în dezvoltarea unui dialog constructiv cu Republica Moldova pe toate dimensiunile și chiar și-a exprimat disponibilitatea de a se implica în acest proces. Cum poate să se implice când la Chișinău Guvernul vede într-un fel relația cu Kievul, iar instituția prezidențială și chiar președintele – altfel? Este adevărat că dl Dodon caută să iasă din izolarea celor doi vecini: Ucraina și România.
Angela Grămadă: „Eu am încercat să urmăresc cu atenție ce a scris presa din Moldova sau presa din Ucraina despre discuția telefonică a dlui Dodon cu dl Zelenski și ulterior despre situația produsă de faptul că nu a participat dl Pavel Filip la inaugurarea președintelui nou-ales al Ucrainei. Faptul că despre această discuție telefonică a anunțat doar partea moldovenească, adică doar dl președinte Igor Dodon și nu a fost confirmat nici măcar un element din cele menționate de președintele Republicii Moldova la Kiev, adică de către partea ucraineană și de către nimeni din echipa dlui Zelenski pe mine mă face să cred că eficiența acelei discuții telefonice a fost o dorință mai mult din partea echipei prezidențiale de la Chișinău decât din partea Kievului.”
Europa Liberă: Igor Dodon își exprima speranța că în cel mai scurt timp va fi posibilă o întrevedere pentru a discuta agenda relațiilor dintre Chișinău și Kiev.
Angela Grămadă: „Exact, dar partea ucraineană nu a comentat absolut sub nicio formă această discuție telefonică. Dacă ea a avut loc, dacă ea s-a derulat în termenii amicali, așa cum a menționat președintele Igor Dodon, ar fi trebuit să existe și la Kiev, cel puțin, o reacție din partea presei. Or, acest lucru nu s-a întâmplat și putem să comparăm modul în care a relatat presa ucraineană sau a făcut lumină asupra discuțiilor pe care le-a avut Zelenski în această perioadă cu alți lideri europeni sau cu omologi, sau chiar cu persoane de rang înalt din alte state.”
Europa Liberă: Credeți că acea declarație pe care o făcea Igor Dodon acum trei ani, în toamna lui 2016, când a fost întrebat ce crede despre anexarea Crimeei de către Rusia și el a răspuns că, „de facto, Crimeea e parte a Rusiei”, credeți că Ucraina, în general, pe cine va avea la putere n-o să-i ierte acea declarație?
Angela Grămadă: „S-ar putea ca din 2016 să continue acest lucru, pentru că integritatea teritorială a Ucrainei nu este un element de discuție sau de dezbatere diplomatică. Ea este un lucru care este introdus în Constituția Ucrainei și este un lucru la care ucrainenii reacționează foarte emoțional, dar în același timp și foarte pragmatic în ceea ce privește dialogul cu vecinii, pentru că ceea ce se întâmplă astăzi în Ucraina – și agresiunea rusească, și cei 13 mii de morți, și astăzi cei opt ostatici ucraineni luați de către forțele separatiste – nu este ceva cu care să negociezi în cadrul dialogului dintre Chișinău și Kiev.”
Europa Liberă: Bine, dar autoritățile de la Kiev vor ignora cu orice ocazie orice contact cu Igor Dodon?
Angela Grămadă: „S-ar putea să ignore contactul cu Igor Dodon, s-ar putea să-i transmită anumite mesaje că există niște lucruri pe care partea ucraineană nu dorește să le negocieze și va transmite mesaje ca dl Dodon să înțeleagă că astfel cum Moldova pretinde de la Ucraina înțelegerea necesităților și nevoilor noastre de integritate teritorială și suveranitate tot astfel și Ucraina poate să insiste asupra acelorași elemente în dialogul cu Chișinăul.
Pe de altă parte, faptul că chiar dacă nu a fost Pavel Filip la inaugurare, dar a fost dl Ulianovschi și au apărut acele poze în presă, și a apărut acel comunicat de presă atât la Chișinău, cât și câteva detalii în presa ucraineană despre conținutul acelei întâlniri pe mine mă duce cu gândul la faptul că există contacte între Republica Moldova și Kiev, indiferent de cine se află, într-adevăr, la guvernare.
Există foarte multe probleme pe care noi trebuie să le soluționăm, indiferent de cine este președinte în Republica Moldova sau în Ucraina...
Nu știu care parte înțelege mai bine în acest moment nevoile noastre de securitate națională, dar este clar că, cel puțin, una dintre părți încearcă să abordeze acest dialog într-un mod pragmatic și să mențină acele canale de discuție diplomatice, cel puțin, sau la nivel de ministere deschise, pentru că există foarte multe probleme pe care noi trebuie să le soluționăm, indiferent de cine este președintele țării în Republica Moldova sau în Ucraina sau cine formează coaliția parlamentară.
Moldova are probleme care se referă la suveranitate și la integritatea teritorială, Ucraina poate să contribuie în mod esențial la acest lucru, pentru că noi ne-am dorit dintotdeauna ca Ucraina să înțeleagă această nevoie a Republicii Moldova, dar, pe de altă parte, Ucraina este un partener economic și de Ucraina depinde în mare parte securitatea energetică a Republicii Moldova și, indiferent de doleanțele individuale sau ambiția individuală a dlui președinte al Republicii Moldova, acest dialog trebuie să continue și aceste negocieri trebuie să continue.”
Europa Liberă: Ce schimbări poate genera venirea lui Zelenski la cârma Ucrainei în problema transnistreană?
Angela Grămadă: „Eu nu m-aș baza pe o schimbare imediată sau, cel puțin, pe o înțelegere imediată a acestei probleme din partea dlui Zelenski, pentru că eu văd foarte multe elemente care îmi dau de gândit în ceea ce privește soluționarea conflictului din estul Ucrainei și faptul că, practic, s-a pus responsabilitatea pe seama cetățenilor ucraineni prin aducerea în discuție a modului în care ar putea să fie soluționată această problemă a agresiunii externe asupra Ucrainei și scoaterea la referendum a acordurilor cu Federația Rusă mă duce cu gândul la faptul că va trece mult timp până va înțelege, într-adevăr, cât de gravă este această problemă și câtă responsabilitate cere din partea noii administrații prezidențiale și din partea președintelui ucrainean.
Deci, eu nu m-aș baza pe faptul că el va înțelege în perioada imediat următoare cum stau lucrurile și cât de importantă este Transnistria în chestiunea soluționării conflictului din estul Ucrainei și faptul că este nevoie de securizarea frontierei în continuare și pe partea sud-estică a Ucrainei, adică exact la perimetrul transnistrean al Republicii Moldova.”
