În decizia publicată pe site-ul Consiliului se spune că noile desemnări vizează apropiați ai lui Ilan Șor - oligarhul fugar care se află deja pe lista sancțiunilor UE din cauza implicării sale în finanțarea ilegală a partidelor din R. Moldova și pentru incitare la violență.
Astfel, pe lisă au ajuns lideri și membri ai entităților succesoare ale partidului pro-rus Șor, scos în afara legii. Este vorba despre:
Alexandru Beșchieru, liderul partidului „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei”;
Victoria Furtună, lidera partidului „Moldova Mare”;
Vadim Grozavu, liderul partidului „Victorie”;
Irina Lozovan, lidera partidului „Renaștere”;
Alexei Lungu, liderul partidului „Șansă”;
Alexandr Nesterovschi, deputat, membru al partidului „Renaștere”:
Natalia Parasca, lidera partidului „Renaștere”;
Irina Lozovan, deputat, membră a partidului „Renaștere”
Cu toții sunt acuzați de acțiuni care vizează destabilizarea, subminarea sau amenințarea suveranității și independenței, precum și a democrației, a statului de drept și a stabilității Republicii Moldova.
„Unele dintre persoanele incluse astăzi pe listă au fost implicate activ în scheme de cumpărare de voturi, în contextul alegerilor prezidențiale și al referendumului constituțional privind aderarea la UE din 2024, și în luarea de mită pentru coruperea mai multor politicieni din Republica Moldova”, se spune în decizia Consiliului.
Te-ar putea interesa și: UE a aprobat noi sancțiuni contra aliaților Kremlinului din Chișinău: Furtună, Lungu și blocul Victorie sunt pe listă
De asemenea, Consiliul a inclus pe listă entitatea juridică „A7”, o societate cu multiple legături cu Moscova, care a fost pusă în legătură cu eforturile de influențare a alegerilor prezidențiale și a referendumului constituțional din 2024 privind aderarea la UE.
Pe listă a ajuns și Blocul politic Victoria/Pobeda, înființat de Ilan Shor și implicat în răspândirea de informații false și în scheme de cumpărare de voturi.
Centrul Cultural Educațional din Moldova a fost inclus pe listă pentru facilitarea amestecului electoral în alegerile prezidențiale din 2024, se arată în decizia Consiliului.
Persoanele sancționate primesc interdicția de a obține fonduri sau acces la resurse economice, dar și de a călători în țările membre ale UE.
Moldoveni, pe lista UE ce vizează acțiunile Rusiei
Alte două nume - cetățeni moldoveni - au fost adăugate pe lista celor sancționați de UE în legătură cu activitățile destabilizatoare ale Rusiei.
Este vorba despre Dmitri Buimistru, prezentator TV, actor și blogger, și activistul Veaceslav Valico.
Bumistru a fost sancționat pentru implicare în „manipularea coordonată a informațiilor”, servind interesele de destabilizare ale Rusiei în Republica Moldova și acționând ca „propagandist principal la MD24”, postul TV online din Rusia creat de Ilan Șor.
Citește și: Cine este primul moldovean sancționat de UE pentru războiul hibrid al Rusiei contra Europei
Referitor la Valico, în decizia Consiliului UE se spune că acesta a participat, alături de Anatolii Prizenko, o persoană ce se află deja pe lista sancțiunilor europene, la „operațiunea rusă de destabilizare referitoare la desenarea stelei lui David pe străzile din Paris”, după atacul Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023, pentru a crea „tensiuni în societatea franceză”. Se mai spune că Veaceslav Valico este implicat în răspândirea sistematică a dezinformării în Republica Moldova și Ucraina, ca parte a acțiunilor hibride ale Rusiei.
Cine se mai află pe lista sancțiunilor UE
Pe lista europeană a celor sancționați pentru tentative de destabilizare a R. Moldova se aflau deja și alți politicieni moldoveni, inclusiv guvernatoarea autonomiei Găgăuze, Evghenia Guțul, sau fostul șef-adjunct al Inspectoratului General al Poliției, Gheorghe Cavcaliuc, dar și entități, de pildă organizația Evrazia, folosită pentru promovarea intereselor rusești și ale lui Șor în Moldova.
Sancționarea celor care „destabilizează situația din R. Moldova” a fost posibilă datorită unui regim de sancțiuni nou adoptat de UE la solicitarea autorităților moldovene.
Plahotniuc, Șor și Tauber au contestat sancțiunile și la Curtea Europeană de Justiție. Ultimii doi au pierdut. Plahotniuc a câștigat în octombrie 2024 pe motiv că UE nu și-a explicat suficient motivele, dar UE a reînnoit sancțiunile, între timp.
În concluziile sale din 26 iunie 2025, Consiliul European și-a reafirmat angajamentul de a continua să colaboreze îndeaproape cu Republica Moldova pentru a consolida reziliența și stabilitatea țării în fața activităților destabilizatoare persistente ale Rusiei, inclusiv a atacurilor hibride, menite să submineze instituțiile democratice ale țării.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
