Nimeni nu poate prezice cine va fi succesorul Papei Francisc, înmormântat sâmbătă, 26 aprilie, la Roma, dar există unele indicii ce sugerează între cine se va da bătălia electorală pentru Sfântul Scaun.
Cine poate deveni papă?
Teoretic, dreptul de a fi ales papă îl are orice bărbat catolic botezat și celibatar, însă istoria ultimilor 700 de ani arată că acesta va proveni din rândul cardinalilor cu vârsta sub 80 de ani. În prezent, sunt 135 de cardinali eligibili, dar, potrivit informațiilor vehiculate de presă și casele de pariuri, puțin peste zece dintre ei au șanse reale de a deveni cel de-al 267-lea Suveran Pontif.
Când se va întruni Conclavul și cât poate dura?
Procesul de alegere a noului papă este secret și de durată. Odată ce Papa Francisc este înmormântat, decanul Colegiului Cardinalilor are la dispoziție până la 20 de zile să-i convoace pe cardinali la Vatican pentru a începe procesul de alegere a următorului Papă, cunoscut sub numele de conclav. Presa estimează că anunțul va fi făcut imediat după funeralii, conclavul urmând să se întrunească nu mai devreme de 6 mai.
Conclavurile pot dura doar o zi, dar există în istorie și situații excepționale când au ținut ani de zile. Cel mai lung conclav din istorie a durat doi ani și nouă luni, între anii 1268-1271, iar cel mai scurt - cel din anul 1503 - numai câteva ore.
Cardinalul sud-coreean Lazarus You Heung-sik, citat de Associated Press, a prezis că de această dată va fi un conclav scurt, dar a recunoscut că procesul este „plin de incertitudini”.
Cine face parte din conclav
Majoritatea celor 252 de cardinali catolici din întreaga lume vor veni la Roma cu ocazia procesului de alegere a noului papă, însă numai 135, care au sub 80 de ani, pot vota. Ceilalți nu pot participa la conclav, dar se pot alătura sesiunilor zilnice cu ușile închise organizate înainte de alegeri, numite congregații generale, unde prelații seniori discută problemele cu care se confruntă Biserica.
Dintre cardinalii electori, 108 au fost numiți de Francisc, 22 de predecesorul său Benedict și cinci de Ioan Paul al II-lea. Electorii provin din 71 de țări, față de doar 48 în 2013, când a fost ales Papa Francisc. Italienii formează cel mai mare bloc național unic, cu 17 cardinali, față de 10 din Statele Unite și șapte din Brazilia. În total, sunt 53 de cardinali alegători din Europa, 23 din Asia, 18 din Africa, 17 din America de Sud, 16 din America de Nord, 4 din America Centrală și 4 din Oceania, notează Reuters.
Există un posibil succesor favorit?
„Citirea semnelor de dinainte de conclav pentru a identifica candidații papali este dificilă, pentru că semnele sunt, de obicei, foarte subtile”, a spus John Thavis, corespondentul Vaticanului care a acoperit trei papalități, citat de Reuters. Înainte de conclav, cardinalii electorii, deși nu pot opera cu nume, pot participa la evenimente publice și pot acorda interviuri despre cum ar trebui să fie următorul lider al celor 1,4 miliarde de catolici din lume.
Nici Papa Francisc, care a murit luni, 21 aprilie, la vârsta de 88 de ani, nu a lăsat să se înțeleagă pe cine îl vede succesor. În timp ce se recupera de pneumonie în weekendul de Paște, el le-a cerut cardinalilor trecuți de 80 de ani să prezideze în locul său la diferite ceremonii de la Vatican, posibil pentru că nu a vrut să semnaleze niciun succesor favorit. Unele indicii referitor la un potențial succesor ar putea să transpară în timpul funeraliilor Papei Francisc. Totodată, practica arată, că de multe ori s-a întâmplat să fie ales papă cineva care nu a figurat printre favoriți.
De ce e greu de prezis
În perioada pontificatului său, Francisc a revizuit componența corpului care îi va alege succesorul, făcându-l mai reprezentativ pentru biserica din întreaga lume, relatează Europa Liberă România, cu referire la surse internaționale. El a renunțat la vechiul regulament nescris conform căruia episcopii anumitor eparhii (multe dintre ele în Italia) ar fi automat numiți cardinali. În schimb, a dat pălării roșii episcopilor din părți ale lumii care nu le-au mai avut până acum, cum ar fi Tonga, Haiti și Papua Noua Guinee. Câțiva dintre ei sunt „în afara” sistemului roman, așa că este mai greu de prezis cum vor vota.
Ce candidați sunt vehiculați de presă
Deși, teoretic, oricare dintre cardinalii sub 80 de ani ar avea dreptul, puțini au abilitățile, experiența și personalitatea necesare pentru a-și asuma rolul de conducător al Bisericii Romano-Catolice. Alegătorii vor trebui să ia în considerare prioritățile bisericii și profilul următorului candidat. Ei vor trebui, de asemenea, să se gândească dacă următorul papă ar trebui să continue reformele începute de Francisc sau să ia o altă direcție, menționează CNN, care a identificat o listă de 13 candidați „papabili”, dintre care câte doi provin din Italia, Filipine, Canada, Statele Unite și câte unul din Congo, Japonia, Spania, Luxemburg și Ungaria.
Unii văd viitorul bisericii ca fiind în Asia și Africa, ceea ce a condus la speculații că următorul papă ar putea fi din Asia de Sud-Est. Vârsta este, de asemenea, un factor, ultimele două conclave optând pentru papi mai în vârstă pentru a asigura pontificate mai scurte, mai notează sursa citată.
CNN îl plasează în fruntea listei pe Cardinalul Pietro Parolin (70 de ani), Secretar de stat al Sfântului Scaun.
Diplomat priceput, cardinalul a ocupat locul doi în Vatican din 2013 și are o cunoaștere profundă a bisericii globale. Parolin, care provine din nordul Italiei, a lucrat în America Latină ca reprezentant papal în Venezuela și a participat la semnarea acordului de pace din Columbia (2016). A fost arhitectul încercărilor Vaticanului de a construi relații cu Vietnam și al mișcării de restabilire a legăturilor diplomatice cu China. Alegerea sa ar putea duce la ciocniri cu administrația Trump, deoarece acesta a criticat planul președintelui SUA privind Gaza. Deși a susținut agenda lui Francisc, Parolin este o figură mai prudentă și mai conservatoare, iar abilitățile sale de mediere și diplomație pot atrage alegătorii.
Pe locul doi, în lista CNN, e Cardinalul Matteo Zuppi (69 de ani), arhiepiscop de Bologna
„Zuppi are abilități diplomatice puternice, care au fost recunoscute de Francisc atunci când i-a cerut să conducă o misiune de pace pentru Ucraina în 2023. Prelatul italian, membru al grupului umanitar catolic Sant’Egidio, a făcut parte dintr-o echipă care a ajutat la medierea încheierii războiului civil din Mozambic în 1992. Cardinalul, născut în Roma, este cunoscut pentru că merge pe bicicletă prin Bologna și are o poziție tolerantă față de catolicii LGBT+.
Al treilea pe listă e Cardinalul Luis Antonio Tagle (67 de ani) - șeful biroului de evanghelizare de la Vatican
„Cardinalul filipinez Tagle este un lider umil, dar carismatic, adesea supranumit „Francisc asiaticul” datorită asocierii sale strânse cu prioritățile pastorale ale pontificatului lui Francisc. Timp de câțiva ani, a condus brațul caritabil global al bisericii.
În 2019, Francisc a cerut să fie reprezentantul său în departamentul de evanghelizare al Vaticanului, lucru care l-a făcut să lucreze îndeaproape cu liderii bisericilor din țările în curs de dezvoltare. Tagle, cunoscut sub numele de „Chito”, ar fi primul papă din Asia de Sud-Est, iar candidatura sa reflectă influența tot mai mare a bisericii din Asia, notează CNN în descrierea sa.
Ungurul Péter Erdő, printre favoriți la casele de pariuri
Speculațiile privind cine va urma la șefia Sfântului Scaun sunt în plină desfășurare și la casele de pariuri, care îl dau pe primele locuri la favoriți pe cardinalul Péter Erdő, arhiepiscopul de Esztergom-Budapesta, singurul potențial candidat din Europa Centrală și de Est. Maghiarul în vârstă de 72 de ani este văzut, într-o analiză Reuters, ca cel care poate asigura, în cele din urmă, cele două treimi din voturi necesare în Conclavul Papal, fiind un candidat de compromis pentru a stabiliza diferitele fracțiuni după anii progresivi și tumultuoși ai lui Francisc.
Erdő, un respectat avocat al Bisericii, fluent în italiană și latină, a ocupat mai multe roluri proeminente în cadrul bisericii catolice în ultimele decenii, inclusiv, între 2006 și 2016, a condus Consiliul Conferințelor Episcopale Europene.
Avantajul ce i-ar putea asigura voturile este pragmatismul său. Deși este văzut ca un conservator care, de exemplu, a vorbit deschis împotriva catolicilor divorțați care primesc sfânta împărtășanie, el a lucrat bine cu Francisc, mai progresist, și s-a abținut să-l critice deschis, spre deosebire de alții de pe flancul tradiționaliștilor. Deși poate fi perceput ca un aliat al premierului maghiar anti-migranți Viktor Orban (sugerând, de exemplu, că primirea refugiaților în Ungaria ar echivala cu trafic de persoane), per general, se pare că a ales aceeași abordare pragmatică și în relația cu guvernul de la Budapesta (care finanțează biserica). Deși nu a susținut niciodată în mod deschis partidul de guvernare, preoții catolici din întreaga țară și-au îndemnat congregațiile să voteze pentru Fidesz.
Unde și cum are loc Conclavul Papal
Cardinalii electori se vor întruni în Capela Sixtină din Cetatea Vaticanului. Ușile sunt încuiate după ce sunt pronunțate cuvintele „extra omnes” („cei în plus – afară”), care se referă la toți, cu excepția cardinalilor cu drept de vot și la o mână de funcționari și medici.
Odată ce demarează procesul electiv, cardinalii sunt complet izolați de restul lumii - fără telefoane, televiziune, internet, ziare sau scrisori, până când este numit un nou papă. Majoritatea dintre ei vor dormi și mânca într-un hotel din Vatican, în spatele Bazilicii Sf. Petru. Singurul mijloc de comunicare cu lumea exterioară, pe perioada Conclavului, va fi fumul ce va ieși de pe hornul atașat de capelă, care e vizibil din Piața Sf.Petru. Pe perioada conclavului, toți jură să păstreze secretul cu privire la procesul de votare.
Ce semnifică fumul?
Conclavul începe cu o liturghie, apoi au loc deliberările și votul. Cardinalii votează de două ori pe zi (cu excepția primei zile a conclavului, când e o singură rundă), pe buletine de vot de hârtie pe care e scris în latină „Eligo in Summum Pontificem” („Eu aleg ca suveran pontif”), până când un candidat câștigă o majoritate de două treimi de voturi. Buletinele sunt adunate și arse la sfârșitul ședințelor de dimineață și de după-amiază, iar fumul este evacuat printr-un horn improvizat deasupra Capelei Sixtine.
Fumul negru arată că voturile sunt neconcludente și procesul continuă, iar fumul alb dă de știre că a fost ales un papă. Suplimentar, este tras marele clopot al Bazilicii Sf. Petru. Semnalele de fum sunt așteptate în jurul prânzului și la ora 19.00, dar ar putea fi și mai devreme dacă noul pontif este ales în primul tur de scrutin al uneia dintre sesiuni.
Cum este anunțat noul Suveran Pontif?
După ce este ales noul papă, un cardinal senior apare la balconul Bazilicii Sf. Petru și anunță în latină: „Annuntio vobis gaudium magnum. Habemus Papam” („Vă anunț o mare bucurie. Avem un Papă”). Anunță numele noului papă, cu prenumele tradus în versiunea latină, apoi anunță numele papal pe care și l-a ales noul lider al Bisericii Catolice.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
