Evoluțiile principale:
- Președintele rus Vladimir Putin a ordonat trimiterea de trupe în regiunile separatiste din estul Ucrainei, potrivit unui decret publicat la scurt timp după miezul nopții, pe 22 februarie, și la câteva ore după ce a anunțat recunoașterea independenței regiunilor Luhansk și Donețk.
- Președinta Maia Sandu a spus că Republica Moldova „condamnă ferm” recunoașterea de către Rusia a regiunilor separatiste din Donețk și Luhansk. „Acest lucru este în mod clar împotriva legislației internaționale. R. Moldova rămâne ferm angajată în susținerea suveranități și integrității teritoriale a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute internațional”, a scris Sandu într-o postare pe Twitter, la scurt timp după ce Vladimir Putin a anunțat decizia privind regiunile separatista din estul Ucrainei.
- Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a convocat Consiliul Național de Securitate și a început convorbiri cu lideri occidentali, inclusiv cu Joe Biden, la scurt timp după ce președintele rus Vladimir Putin a recunoscut independența regiunilor separatiste din estul Ucrainei, Luhansk și Donețk. Mai multe AICI.
- Casa Albă a spus că președintele american va anunța în curând noi sancțiuni împotriva Rusiei. Liderii instituțiilor europene au spus că Uniunea Europeană va impune sancțiuni împotriva celor implicați în decizia lui Putin.
- Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a condamnat decizia lui Putin de a recunoaște ca independente regiunile separatiste din estul Ucrainei, acuzând Moscova că „încearcă să pună la cale un pretext pentru a invada Ucraina încă o dată”.
- Președintele rus a semnat decretele cu privire la recunoașterea independenței regiunilor separatiste din estul Ucrainei sprijinite de Kremlin – republicile autoproclamate Donețk și Luhansk.
- La ceremonia semnării au fost prezenți liderii separatiști ai așa-numitelor „DNR” și „LNR” - Denis Pușilin și Leonid Pasecinik, care i-au mai cerut, tot luni, 21 februarie, președintelui rus să recunoască independența teritoriilor controlate de separatiști din estul Ucrainei. Televiziunile rusești au difuzat ceremonia semnării imediat după un lung discurs în care liderul de la Kremlin și-a argumentat decizia. Mai multe AICI.
- Lideri occidentali au avertizat asupra consecințelor serioase pe care le va avea o decizie a președintele rus Vladimir Putin de a recunoaște „independența” teritoriilor din regiunile Luhansk și Donețk din estul Ucrainei care se află sub controlul separatiștilor susținuți de Moscova. Ambasadorul SUA la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Michael Carpenter, a declarat că recunoașterea de către Rusia a zonelor din estul Ucrainei aflate în afara controlului guvernului ar fi „deplorabilă” și ar trebui condamnată. Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Josep Borrell, a declarat că Uniunea Europeană este pregătită să reacționeze ferm dacă Putin va oferi recunoașterea celor două entități separatiste. Mai multe AICI
- Kievul a reacționat la anunțul lui Putin spunând că „întreaga lume” urmărește acțiunile Rusiei privind recunoașterea entităților autoproclamate din estul Ucrainei și că „toată lumea este conștientă de consecințe”. Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a remarcat, într-un mesaj pe Twitter, că există „multe emoții”, dar a adăugat că „tocmai acum ar trebui să ne concentrăm cu calm pe eforturile de detensionare. Nu există o altă cale”.
- Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a declarat că o decizie privind „recunoașterea independenței” celor două regiuni separatiste din estul Ucrainei „va fi luată astăzi”. Într-o ședință de urgență a Consiliului de Securitate, membrii acestuia au pledat pentru „recunoașterea independenței” republicilor autoproclamate Donețk și Luhansk („DNR” și „LNR”), sprijinite de Rusia din 2014, iar premierul rus Mihail Mișustin a spus că guvernul de la Moscova se pregătește deja de mai multe luni de o reacție a Occidentului la o posibilă recunoaștere a independenței așa-numitelor „DNR” și „LNR”. Membri ai Consiliului de Securitate al Rusiei au acuzat din nou Ucraina de nerespectarea acordurilor de la Minsk privind reglementarea pașnică a conflictului din Donbas, susținând că Kievul ar pregăti o ofensivă în teritoriile controlate de separatiști.
- Liderii celor două regiuni separatiste din estul Ucrainei sprijinite de Moscova, Denis Pușilin și Leonid Pasecinik, i-au cerut președintelui rus Vladimir Putin să recunoască independența autoproclamatelor republici Luhansk și Donețk (așa-numitele „DNR” și „LNR”). Apelul celor doi lideri separatiști a fost difuzat de principalele medii rusești, pe fondul acutizării bruște a tensiunilor în zona de conflict din Donbas, în timp ce Rusia continuă să concentreze trupe la granița cu Ucraina. Totodată, liderii regiunilor separatiste îi cer lui Putin sprijin militar. Pe 15 februarie, Duma de Stat a Rusiei i-a adresat un apel președintelui Putin, solicitându-i să recunoască independența celor două entități separatiste din estul Ucrainei, sprijinite de Kremlin din 2014.
- Uniunea Europeană spune că nu este pregătită să impună sancțiuni împotriva Moscovei în acest moment, dar sprijină planurile de asistență financiară pentru Ucraina, țară aflată sub amenințarea unui atac din partea Rusiei. Șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, le-a declarat presei în marja summitului miniștrilor de externe din UE, de la Bruxelles, pe 21 februarie, că va convoca o reuniune extraordinară a UE pentru a stabili sancțiuni doar „când va veni momentul”. UE a respins astfel apelurile ministrului ucrainean de externe Dmitro Kuleba la adresa Occidentului de a impune imediat măsuri împotriva Moscovei care, potrivit lui, vor ajuta la evitarea războiului.
Întrebările-cheie:
Ce fac trupele ruse?
Rusia a testat cu succes pe 19 februarie mai multe tipuri de rachete strategice: rachete balistice hipersonice de ultimă generație, rachete de croazieră și rachete balistice cu capacități nucleare, ca parte a unui exercițiu militar planificat, a anunțat Kremlinul într-o declarație citată de agențiile internaționale de presă. „Toate rachetele și-au atins țintele, confirmându-și obiectivele de performanță”, se spune în declarația de la Kremlin, care adaugă că la manevre au luat parte bombartiere Tu-95 și submarine. Exercițiile au avut loc la doar câteva ore după ce Washingtonul a afirmat că e acum sigur că Moscova intenționează să invadeze Ucraina în câteva zile. Rusia spune că nu are asemenea planuri, dar Washingtonul insistă că având aproximativ 150.000 de militari ruși la granițele cu Ucraina, la care se adaugă cei aproximativ 40.000 din regiunile separatiste din estul Ucrainei, Moscova a luat deja decizia să-și atace țara vecină.
Cum merge diplomația?
Președintele Statelor Unite Joe Biden a acceptat în principiu să se întâlnească din nou cu omologul său rus Vladimir Putin, pe care încearcă să-l descurajeze de la invada Ucraina. Biden se va întâlni cu Putin probabil după convorbirile programate pe 24 februarie între secretarul de stat Antony Blinken și ministrul rus de externe Serghei Lavrov, „dacă nu va avea loc o invazie”, se spune într-o declarație din 20 februarie a purtătoarei de cuvânt de la Casa Albă Jen Psaki. Ideea unei întâlniri bilaterale a fost propusă de preșdintele Franței Emmanuel Macron, care a vorbit cu Biden și Putin duminică. Nu au fost anunțate deocamdată data și locul unui nou summit Biden-Putin. Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus joi la Bruxelles, la un summit ad-hoc pe tema ucraineană, că diplomația „încă nu și-a spus ultimul cuvânt”.
Ce face NATO?
Ca și Statele Unite, NATO se pronunță mai degrabă sceptic în privința deschiderii reale a Rusiei spre dialog, acuzând-o că tăinuiește adevărul în privința acumulării de trupe de la granița cu Ucraina. Alianța nu doar că nu a dat curs somațiilor ruse să retragă forțe din estul Europei, dar a anunțat consolidarea pe termen lung a flancului său estic, inclusiv prin constituirea unui grup de luptă permanent în România, condus de francezi. Între timp, ministerul german al apărării a spus că își pune în stare de alertă ridicată trupele din cadrul forței NATO de reacție rapidă, pentru a putea fi desfășurate repede, dacă escaladarea tensiunilor cu Rusia va face necesară activarea forței de răspuns a Alianței Nord-Atlantice.
Cum privesc situația ucrainenii?
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că primirea în NATO este un vis îndepărtat pentru Kiev. Vorbind la Mariupol, el a spus că „nu ucrainenii decid când intră în NATO”. Declarații asemănătoare a făcut și după vizita la Kiev, luni, 14 februarie, a cancelarului german Olaf Scholz. În vreme ce devine tot mai vizibilă posibilitatea amânării „visului NATO”, Ucraina primește, pe de altă parte, o nouă injecție macrofinanciară de 1,2 miliarde de euro de la UE. Miercuri, când unii așteptau invazia rusă, ucrainenii au demonstrat la scară națională pentru unitate.
Care este riscul pentru Moldova și ce face Chișinăul?
Moldova are trupe rusești staționate în Transnistria și rămâne în mare măsură dependentă energetic de Rusia. Ca și Ucraina, Moldova primește periodic de la Moscova mesaje că nu trebuie să se apropie de NATO – chiar dacă este neutră prin Constituție. Pe fondul escaladării crizei ucrainene, președinta R. Moldova, Maia Sandu, și-a exprimat solidaritatea cu „țara vecină prietenă”. Ideea a fost reluată într-un comunicat de presă al ministrului moldovean de externe, Nicu Popescu, la 21 februarie. Declarațiile guvernării moldovene pe această temă subliniază de obicei importanța respectării suveranității și integrității ucrainene, dar nu menționează țara care le-ar putea încălca. Înaintea agravării crizei, Ucraina a spus că Rusia ar putea folosi Transnistria ca să însceneze un fals conflict care să-i justifice o invazie în Ucraina. Autoritățile moldovene au spus că sunt gata, le nevoie, să primească refugiați din Ucraina. Aliații guvernării PAS din UE (grupul PPE din Parlamentul European, de exemplu) încearcă să folosească criza ucraineană pentru îmbunătăți și mai mult imaginea de poveste de succes a Moldovei în Parteneriatul Estic.
