Perioada electorală pentru prezidențialele din 1 noiembrie abia de a început, însă analiștii politici deja prognozează o confruntare „la cuțite” printre candidații la șefia statului. Alegătorul, pe lângă faptul că va fi pus la grea încercare pentru a înțelege cui să-i dea votul, se mai confruntă și cu un val de știri false și teorii ale conspirației despre COVID-19. Despre dezinformare pe timp de pandemie și în ajun de prezidențiale discutăm cu Nicolae Țîbrigan, expert în cadrul Laboratorului de Analiză a Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică (LARICS).
Nicolae Țîbrigan: „Specialiștii în domeniu au încercat să explice de ce este popular acest fenomen al dezinformării - și nu vorbim doar despre COVID - și au ajuns la concluzia că se pot cumula trei condiții de bază. În primul rând, vorbim despre capacitatea limitată de prelucrare analitică, reflexivă a fiecărui individ în parte, capacitatea de a procesa cantitatea aceasta imensă de informație. Experimentele au arătat că, în ceea ce privește dezinformările pe tema coronavirsului, acestea circulă online cu viteza de zece ori mai mare decât postările și comunicatele oficiale ale instituțiilor. Și nu în ultimul rând, e cantitatea enormă de informație la care suntem expuși zilnic, adică așa-numitul „bombardament informațional” sau, așa cum l-a denumit Organizația Mondială a Sănătății, „infodemia”. Practic, datele arată că, în prezent, cantitatea de informații disponibile e de cinci ori mai mare decât informațiile cumulate în 1986. Zilnic, fără să ne dăm seama, consumăm o cantitate de informație echivalentă cu 34 de gigabytes sau cu 100 de mii de cuvinte.
Atât în R. Moldova, cât și în România există și un anumit vid de informație referitor la acest coronavirus...
Toți acești factori cumulați creează și o anumită predispoziție a oamenilor, și aici vorbim inclusiv de acei negaționiști a coronavirsului de a gândi în baza unor scurtături mintale, anihilând, în același timp, orice argumente de tip rațional sau chiar faptele. În același timp, putem vedea că atât în Republica Moldova, cât și în România există și un anumit vid de informație referitor la acest coronavirus. Și asta e dat în mare parte și de incapacitatea autorităților de a veni cu niște răspunsuri clare, viabile, în timp util sau, poate, e vorba chiar și de modalitatea de comunicare. Uitați-vă, în Republica Moldova avem un președinte care efectiv n-a respectat și chiar nu respectă normele impuse de criza pandemică.”
Europa Liberă: În continuarea răspunsului Dvs., în ultimele luni, experții media au observat că deseori primele persoane în stat fac anumite declarații care, până la urmă, induc în eroare opinia publică, care dau dovadă de inconsecvență. Dvs. cum vă explicați acest comportament?
Nicolae Țîbrigan: „Decidenții politici, politicienii în genere sunt înclinați în a utiliza discursuri publice care să ademenească populația și mai mult și deseori trec de acea linie roșie și recurg la diverse manipulări, dezinformări sau campanii de denigrare, astfel încât să câștige mult mai mult capital politic și, eventual, să-și crească notorietatea în rândurile societății, dar există și un efect pervers, și un pericol în urma acestor decizii și aici vorbim, în primul rând, de consecințele pe termen lung.
Și sondajele au arătat că din cauza acestui discurs negaționist sau a comparației coronavirsului cu o gripă simplă care trece după un anumit timp nu face altceva decât să determine populația să nu mai respecte normele de distanțare socială. Practic expui acea populație la pericolul de a se îmbolnăvi mai repede.”
Europa Liberă: Dle Țîbrigan, am să vă rog să trecem puțin peste hotarele Republicii Moldova. Observăm acum un soi de competiție internațională în subiectul COVID-19, inclusiv, de exemplu, la elaborarea vaccinului, ajutoarele din China... Ce intenții stau la baza acestei așa-numite competiții?
Nicolae Țîbrigan: „În opinia mea, nu e doar o competiție, aș putea spune că e un adevărat război, un război pe câmpul percepției și al câștigării simpatiilor. Miza e de a crește prestigiul internațional, folosindu-se acest tip de „diplomație sanitară”, așa cum o numesc specialiștii, care capătă forma unor discursuri strategice de a obține nu doar notorietate internațională, ci și anumite câștiguri sau contracte în diverse domenii. Să ne aducem aminte, bunăoară, de campaniile țintite ale Chinei în Europa Centrală și de Vest, care au avut și un substrat strict pragmatic, economic în contextul în care statul chinez este interesat de a-și extinde și de a-și definitiva megaproiectul de infrastructură One Belt, One Road (OBOR) sau așa-numitul „noul drum al mătăsii”.
Și dacă ne uităm așa pe o hartă a influenței sau a ajutoarelor medicale cu echipamente sau cu măști, așa-numita „diplomație a măștilor”, trimise sau lansate în anumite țări europene, o să vedem că ele se suprapun cu proiectul de infrastructură One Belt, One Road. Vorbim aici despre Italia, Cehia, Grecia, Serbia ș.a.m.d.”
Europa Liberă: Dar de ce și-ar dori Federația Rusă, bunăoară, să fie prima care elaborează vaccinul și, în general, unde se poziționează ea în tot acest puzzle pe care l-ați descris Dvs. mai sus?
Nicolae Țîbrigan: „Federația Rusă, din punctul meu de vedere, pierde din ce în ce mai mult teren pe fundalul confruntării sino-americane, dar totuși ea încearcă să rămână pe agendă și aici vedem, de exemplu, lansarea rapidă și promovarea intensă a vaccinului „Sputnik V”, a fost mai degrabă o luptă de imagine, de a promova Federația Rusă, mai cu seamă în zona statelor CSI, zona proximă de granițele Rusiei, e ca un afront direct la adresa vaccinurilor, în special americane, nu neapărat celor chineze.
Vedem că tot discursul Rusiei este îndreptat iarăși împotriva Washingtonului...
Au existat și rapoarte care au arătat o convergență între narativele dezinformatoare ale Kremlinului, Beijingului și chiar ale Teheranului în ceea ce privește coronavirusul și teoriile conspirației lansate pe această temă. Am văzut aceeași convergență și în cazul protestelor în Statele Unite, unde Rusia și-a activat practic rețelele de acolo în a adânci și mai mult clivajele sociale existente. Deci, da, Rusia va continua să fie prezentă în spațiul informațional, dar rolul ei a scăzut mai mult pe fundalul acestei crize de coronavirus.”
Europa Liberă: Pe de altă parte, Federația Rusă pare să fie destul de prezentă acum în spațiul mediatic din Republica Moldova. Or, pandemia de COVID-19 aici se suprapune oarecum cu campania electorală pentru prezidențiale. Vedeți vreun posibil impact?
Nicolae Țîbrigan: „Evident că orice proces electoral practic stimulează rețelele locale sau rețelele externe cu interese în respectiva țară de a lansa astfel de campanii de dezinformare, campanii de manipulare și recent am fost martorii unei astfel de campanii, în care un candidat la alegerile prezidențiale a fost atacat că ar da pământurile străinilor. Kremlinul n-a încetat nici până acum să desfășoare studii destul de detaliate referitoare la profilurile sociometrice, socio-demografice ale populațiilor și campaniile devin mult mai eficiente doar atunci când ele sunt bine țintite.
Kremlinul a învățat asta, deja utilizează, a utilizat și va utiliza în continuare astfel de discurs în contextul alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, dar criza coronavirusului a fost doar, să zic așa, un test de încălzire pentru propaganda pro-Kremlin în Republica Moldova, iar alegerile prezidențiale vor impulsiona și mai mult acest discurs. Eu estimez faptul că vom asista la noi tehnici de manipulare diferite de cele din 2016, poate mult mai agresive, mult mai sofisticate, deoarece miza se vede că este destul de mare și populația în continuare este destul de vulnerabilă, nici autoritățile de la Chișinău n-au întreprins destul de multe măsuri pentru a crește reziliența moldovenilor în fața agresiunilor de tip informațional.”
Europa Liberă: Spre final, dle Țîbrigan, cui îi revine rolul de a da o mână de ajutor cetățeanului din satul Pârjolteni, Călărași, din Horodiște, Rezina, ca acesta să facă față valului de dezinformare, inclusiv în campania electorală?
Nicolae Țîbrigan: „Recent, împreună cu colegii de la LARICS, am realizat un studiu al vulnerabilității sau predispoziția populației din România de a crede în teorii ale conspirației și datele au arătat că în jur de 41 la sută, adică doi din cinci români cred în aceste teorii ale conspirației și, dacă vom compara cu Republica Moldova, situația e mult mai gravă în sensul în care ponderea aceasta ajunge de la 40 la 50 la sută.
Deci, practic, fiecare al doilea cetățean al Republicii Moldova este vulnerabil în fața acestor teorii ale conspirației și dezinformării...
Și aici ar trebui să fim mai atenți și asta ar trebui să alarmeze în special societatea civilă, presa și fiecare dintre noi per ansamblu, fiindcă fiecare din aceste entități poate avea un rol determinant în a crește reziliența și a reduce această vulnerabilitate în fața discursului dezinformator, fie că vine din Est sau din Vest, fiindcă am văzut și dezinformări care au fost lansate în limba engleză, dar în spatele cărora se aflau și site-uri afiliate oarecum propagandei pro-Kremlin. Nu cred în soluții magice. De ce spun asta? Pentru că deseori s-a vehiculat ideea că întotdeauna suntem cu un pas în spate în fața dezinformărilor. Da, acest lucru este datorat în principiu asimetriei informaționale, întotdeauna va trebui să fim mai reactivi decât proactivi, dar există și câteva soluții care pot oarecum crește reziliența și crește rezistența populației sau a spațiului informațional în fața agresiunilor externe. Și aici vorbesc despre materiale jurnalistice din ce în ce mai calitative, punerea accentului pe comunicarea strategică și, de ce nu, impunerea unor teme de avertizare timpurie a populației referitor la surse dubioase, surse manipulatorii sau dezinformatoare, care pot induce publicul în eroare, dar, evident, pentru asta trebuie un front comun și e nevoie de o convergență a tuturor asupra acestor eforturi.”
