El susține că unii subalterni ai săi ar „continua să acționeze în detrimentul aflării adevărului”. Adevărul s-ar cunoaște deja, anume că „beneficiarul final al furtului a fost Vladimir Plahotniuc”, afirmă tot Stoianoglo. Dar una e să știi și alta e să probezi.
A fost încheiată foarte rapid însă o anchetă surpriză împotriva Victoriabank. Achiziționată între timp de Banca Transilvania cu sprijinul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Victoriabank este acuzată de procurori că ar fi participat și ea la spălare de bani proveniți din furtul din 2014.
Potrivit procurorului general, Victoriabank a participat la „caruselul” plasamentelor interbancare fictive, cu ajutorul cărora în 2014 au fost sustrase 14 miliarde de lei sau un miliard de euro din sectorul bancar. În noiembrie 2014 Victoriabank, a cărei acţionară era o companie afiliată fostului lider democrat Vladimir Plahotniuc, a plasat în regim de urgență, în doar câteva zile, 2,3 miliarde de lei pe conturile uneia din cele trei băncii falimentate – Banca de Economii. Se întâmpla la scurt timp după ce Guvernul, condus atunci de Iurie Leancă, a acordat prima garanţie de stat în valoare de 9,5 miliarde de lei celor trei bănci devalizate. Cele 2,3 miliarde de lei plasate de Victoriabank în BEM erau transferate imediat pe conturile unor companii off-shore, după care au fost sustrase. Iar ulterior Victoriabank şi-a restituit acei bani din garanţiile de stat oferite de executiv băncilor falimentare, a precizat procurorul general, Alexandr Stoianoglo:
Beneficiarul tuturor tranzacțiilor era nimeni altul decât Plahotniuc
„De notat că, noii acționari ai băncii erau în perfectă cunoștință de cauză despre acest fapt, dar totuși, au procurat pachetul de acțiuni, beneficiar al căruia era cetățeanul Plahotniuc. Acest lucru nu era o noutate nici pentru organele de drept, inclusiv pentru Procuratura Anticorupție, care, însă, nu au întreprins nimic. Cum credeți, care ar fi explicația? E simplu: beneficiarul tuturor tranzacțiilor era nimeni altul decât Vladimir Plahotniuc, care trebuia protejat și exonerat de orice răspundere juridică, inclusiv și în special - penală.”
Alexandr Stoianoglo a mai spus că, la această etapă, practic nimeni nu conlucrează cu ancheta în investigarea fraudei bancare, iar anchetatorii se ciocnesc cu blocaje în sistemul judecătoresc şi chiar în interiorul procuraturii. Cu toate acestea, la doar trei săptămâni de la aplicarea sechestrului pe bunurile Victoriabank în valoare de 1,9 miliarde de lei, procurorii au finalizat urmărirea penală în acest dosar care va fi trimis în judecată, a anunţat Stoianoglo. El a respins speculaţiile precum că procurorii ar acţiona împotriva investitorilor străini, mai exact a Băncii Transilvania care împreună cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare deține o cotă de peste 66 la sută din acțiunile Victoriabank. Procurorul sef a respins şi implicarea în această investigaţie a lui Veaceslav Platon care, potrivit unor imagini scurse în presă, părea să dea lecții procurorilor cum să recupereze banii din furtul miliardului prin urmărirea Victoriabank.
Graba cu care procurorii au reuşit să finalizeze urmărirea penală pe acest episod al fraudei bancare nu este una surprinzătoare, consideră Veaceslav Negruţă, expert la Transparency International Moldova şi fost ministru de finanţe. Fluxurile financiare ale Victoriabank, de rând cu alte trei bănci, care au efectuat în 2014 plasamente interbancare la BEM au fost descrie încă în 2015 în raportul companiei Kroll care a investigat frauda bancară.
„Probabil că acele evenimente din 2014 sunt foarte uşor de documentat. Nu necesită un efort adiţional de reconstituire a documentelor distruse sau atragerea altor persoane pentru evaluarea pagubei. De aceea probabil pe unele episoade lucrurile se mişcă mai repede. Sunt factorii de decizie, sunt sumele indicate inclusiv în rapoartele Kroll, unde s-au văzut fluxurile financiare între aceste bănci cu celelalte trei implicate direct în furtul miliardului. Din acest punct de vedere este bine că sunt semnale transmise de finalizare a unor capitole astfel ca instanţele de judecată să se poată expune. Important este ca aceste episoade care sunt prezentate în instanţele de judecată ca şi capitole finalizate să nu fie rupte din contextul general al furtului miliardului care este mult mai complex, mult mai larg.”
Europa Liberă: Procurorul General a mai spus că bunurile Victoriabank sechestrate ar putea fi eventual confiscate în folosul satului. Asta nu înseamnă că se încearcă recuperarea banilor fraudaţi de la actualii acţionari ai băncii care nu au nici o legătură de fapt cu frauda bancară?
Aceste acţiuni trebuie aplicate cu maximă prudenţă
Veaceslav Negruţă: „Aveţi perfectă dreptate. Această confuzie persistă şi ar trebui să fie făcută o claritate pentru a nu o permite și pentru a înţelege ce se recuperează şi de la cine. Este important să nu fie admis careva abuz sau depăşire a normelor legale astfel aducând prejudicii noilor proprietari, în cazul dat Banca Transilvania, care, aşa cum sunt prezentate lucrurile, sunt proprietari de bună credinţă. Procurorii şi investigaţiile ar trebui să urmărească activele persoanelor care au fost implicate în deciziile din 2014 şi să nu aducă atingere intereselor proprietarilor care au venit în 2018. Aceste acţiuni trebuie aplicate cu maximă prudenţă doar în condiţiile legii şi doar cu un scop anume de a scoate la iveală adevărul. Din acest punct de vedere este important de a feri R. Moldova de ulterioare litigii şi probleme cu investitorii de bună credinţă. ”
Veaceslav Negruţă mai precizează că dosarul Victoriabank este doar un mic episod din epopeea numită frauda bancară, episod care era cunoscut Băncii Naţionale, care nu a intervenit, iar ulterior în 2018 a gestionat procedura de transparentizare a acţionariatului Victoriabank:
„Factori de decizie de la Banca Naţională trebuia să ofere certitudine că operaţiunea de cumpărare-vânzare a băncii este una legală, că noii proprietari nu au litigii şi nu se pomenesc într-o bună zi cu situaţii care se întâmplă acum când unele active au fost sechestrate. Înţeleg, sunt activele Victoriabank, dar sunt afectaţi proprietarii. Din acest punct de vedere, trebuie să fie maximă atenţie şi o logică în acţiunile procurorilor pentru a obţine toată informaţia necesară anchetei corecte, echidistante şi toate elementele despre cine era beneficiarul final, inclusiv a pachetului de acţiuni ale băncii de 39 la sută tranzacţionat, ca ulterior procurorii să urmărească persoana care a încasat suma respectivă de bani în 2018 de la noii proprietari care au intrat în Victoriabank, dar purtând grija investitorilor de bună credinţă care au venit în R. Moldova.”
Comentând în august sechestrul aplicat de procurori, Banca Transilvania, din România, a deplâns cuprinderea băncii Victoriabank în ancheta privind „furtul miliardului” din sistemul bancar moldovean. „Prin includerea Victoriabank în evenimente care au avut loc acum 6 ani în sistemul bancar din Moldova, fără a se ţine seama de acţionarii de acum, care nu au nicio legătură cu faptele, ne simţim penalizaţi, cu toate că am contribuit la modernizarea ţării”, se spune într-un comunicat de presă al Băncii Transilvania. La rândul său, Victoriabank a spus că este surprinsă să afle că ar fi inclusă în dosarul furtului miliardului, dar că este gata să coopereze cu ancheta.
