Ştiri
Consiliul Europei redă Federației Ruse dreptul de vot
Consiliul Europei, reunit la Helsinki, a adoptat o rezoluție prin care Rusiei i se redă dreptul de vot, suspendat după anexarea abuziva a peninsulei Crimeea. La reuniunea care a marcat 70 de ani de existență a structurii pan-europene de apărare a drepturilor omului, miniștrii de externe din cele 49 de țări membre au aprobat o declarație prin care se afirmă că toți membrii au dreptul de participa, în mod egal, la procesul decizional, relatează AP.
Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a salutat votul și a asigurat că Rusia va reîncepe să cotizeze. S-ar putea spune că votul de vineri al Consiliului Europei este și prima dată când o structură europeană suspendă sancțiunile impuse Rusiei ca urmare a anexării abuzive a peninsulei ucrainene Crimeea, în 2014.
Ministrul de externe ucrainean, Pavlo Klimkin nu a fost la Helsinki, și-a anulat participarea în ultimul moment, anticipând rezultatul votului de vineri. Ministrul de externe lituanian, Linas Linkevicius a scris pe Twitter, imediat după vot, că „„Rusia își continuă politica agresivă împotriva Ucrainei” iar valorile europene nu au valoarea dacă nu sunt și apărate.
Iar ministrul finlandez de externe a declarat că anexarea peninsulei Crimeea „este și rămâne un abuz” care „nu poate fi trecut cu vederea”.
Rusia este membră în Consiliul Europei din 1996, dar relațiile s-au stricat de când Consiliul a suspendat dreptul de vot al Moscovei ca răspuns la anexarea Crimeei ucrainene în 2014. În replică, Rusia și-a înghețat cotizația anuală de 37 de milioane, reprezentând cam 7% din bugetul organizației cu sediul la Strasbourg. Dar în ultimele zile, Moscova a dat semnale că dorește să-și îmbunătățească relațiile, declarând că nu are planuri imediate de a ieși din organizație. Retragerea Rusiei ar însemna că și cetățenii ruși ar pierde dreptul de a mai fi aleși la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, iar în acest moment, cele mai multe dosare la CEDO provin din Rusia.
Vezi ultimele știri
Bugetul de stat, rectificat de Parlament: Opt miliarde de lei alocate pentru investiții și compensații
Parlamentul a adoptat în ședința de luni rectificarea bugetară propusă de Guvern, denumită „Bugetul Plus”, care prevede alocarea a opt miliarde de lei pentru investiții și ajutoare sociale. Premierul Dorin Recean susține că măsurile propuse vor asigura o creștere economică anuală de 5% până în 2028.
La prezentarea proiectului de rectificare bugetară, premierul Dorin Recean a spus că alocarea acestor fonduri este posibilă „doar datorită deschiderii enorme din partea Uniunii Europene de a fi alături de Moldova pe drumul modernizării”.
„Pentru aceasta este nevoie să investim masiv în infrastructură, să facem peste tot în Moldova șantiere de construcție, care oferă oamenilor un lucru bun acasă și ridică nivelul de trai în toate raioanele”, a spus prim-ministrul în cadrul ședinței plenare din 7 aprilie.
Proiectul de lege a fost salutat de deputații din majoritatea parlamentară PAS, care au cerut alocarea mai multor fonduri pentru proiectele de reparație a drumurilor locale și regionale, dar și pentru proiectele de apă și canalizare.
De cealaltă parte, deputații din opoziția comunistă și socialistă, au criticat proiectul de buget, despre care au spus că este unul cu tentă electorală și au susținut că rectificarea bugetară va duce la creșterea datoriei publice a statului, în condițiile în care, autoritățile estimează un deficit de aproape 18 miliarde de lei pentru acest an.
Descris de premierul Dorin Recean drept cel mai mare pachet financiar alocat pentru investiții, proiectul de lege privind rectificarea bugetară a fost adoptat în prima lectură cu votul a 55 de deputați PAS, în vreme ce 16 deputați ai Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, alături de un deputat neafiliat s-au abținut de la vot.
Ce prevede bugetul propus de Guvern?
Rectificarea bugetară, denumită și „Bugetul Plus”, prevede alocarea a opt miliarde de lei, bani care provin din Planul de Creștere Economică pentru Moldova și ajutorul pentru sectorul energetic.
Jumătate din suma alocată, adică 4 miliarde de lei, potrivit prim-ministrului, va fi folosită de autorități pentru a finanța compensarea în factură a primilor 110 kWh de energie electrică consumați de toate gospodăriile din țară pentru tot acest an.
De ajutoare vor beneficia și întreprinderile din sectorul agro-alimentar, care vor primi compensații ce vor acoperi 50% din creșterea de tarif la energie pentru tot anul, dar și administrația publică locală, care va acoperi creșterile de tarif pentru grădinițe, școli și alte instituții sociale.
Premierul Dorin Recean a anunțat că autoritățile au prevăzut la rectificarea bugetară și un ajutor de Paști pentru familii, fără a oferi însă precizări la acest capitol.
Alte 4 miliarde de lei vor fi folosite pentru a repara drumurile locale, raionale și regionale. Câte 200 de milioane de lei vor fi alocate pentru a oferi asistență agricultorilor și antreprenorilor, pentru a face investiții și deschide noi locuri de muncă în R. Moldova, a precizat premierul Dorin Recean.
200 de milioane de lei vor fi alocați de autorități pentru a moderniza cantinele tuturor școlilor din țară, cu scopul de a pregăti implementarea programului de alimentație gratuită a elevilor din gimnaziu, începând cu 1 septembrie.
Guvernul va aloca alte 60 de milioane de lei pentru a oferi câte 3.000 de lei adaos la salariu pentru tinerii care se angajează pentru prima dată, în companii din domeniile strategice pentru stat.
- Citește și: Guvernul alocă 8 miliarde de lei pentru compensații și proiecte de investiții, din ajutoarele UE
Măsura, care este o promisiune din campania electorală din toamna trecută a președintei Maia Sandu, prevede că banii vor fi oferiți pentru o perioadă de 12 luni.
Premierul Dorin Recean a spus că o parte din banii care vor fi alocați, în special pentru compensații, vin din pachetul de asistență în domeniul energetic al Uniunii Europene, în sumă de 250 de milioane de euro, anunțat la începutul lunii februarie de comisara europeană pentru extindere, Marta Kos.
Restul banilor provin din avansul de 300 de milioane de euro oferit de Uniunea Europeană prin Planul de Creștere Economică pentru Moldova, anunțat în octombrie 2024 de președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și recent aprobat de blocul comunitar. Fondurile vor ajunge pe conturile guvernului moldovean în următoarele săptămâni, a precizat premierul Dorin Recean.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Circa 200 de moldoveni aflați ilegal în SUA vor fi repatriați, spune speakerul Igor Grosu
Circa două sute de moldoveni care au încălcat regimul de ședere în Statele Unite vor fi repatriați, a spus luni, 7 aprilie, președintele Parlamentului, Igor Grosu, la capătul unei vizite de mai multe zile peste Ocean.
„Nu-s mulți, până în două sute. Îi primim cu drag acasă”, a spus Grosu răspunzând la o întrebare a Europei Libere, înaintea ședinței Parlamentului din 7 aprilie.
Grosu a reiterat poziția autorităților moldovenești, că va fi facilitată doar aducerea acasă a cetățenilor moldoveni. „Am spus foarte clar: pe ai noștri îi luăm, dar pe restul să-i ia cei care i-au adus”, a spus Grosu, care este și liderul PAS.
Anterior, premierul Dorin Recean a spus presei, pe 3 aprilie, că „Statele Unite au rugat toate țările partenere, inclusiv R. Moldova, să faciliteze transportul sau aducerea acasă a cetățenilor din țările de origine care au încălcat regimul de ședere în SUA”.
Recean spunea atunci că autoritățile moldovene sunt în așteptarea mai multor informații de la Statele Unite.
- Te-ar putea interesa și: Chișinăul este gata să primească cetățenii moldoveni care au încălcat regimul de ședere în SUA
Despre aceasta s-a aflat pe 2 aprilie, după ce publicația americană Wall Street Journal a dezvăluit că administrația Trump ar fi cerut mai multor țări, printre care și R. Moldova să faciliteze preluarea migranților pe care SUA doresc să-i deporteze, dar ale căror țări întârzie să-i primească înapoi sau refuză să o facă. La schimb, SUA ar oferi ajutoare financiare sau avantaje politice.
În ultimii șase ani, 86 de cetățeni moldoveni au fost deportați din SUA, potrivit unui raport al Serviciului american de imigrație și control vamal.
Reluarea finanțării unor proiecte USAID, pe agenda de discuție
Revenit la Chișinău, Grosu a spus că autoritățile americane au confirmat disponibilitatea de a relua finanțarea unor proiecte mari care în trecut beneficiau de suportul USAID.
„Sunt semnale bune. Nu vreau să vă dau denumirea proiectelor, dar sunt proiecte mari din domenii prioritare”, a declarat președintele Parlamentului.
Departamentul de Stat al SUA a oprit, pe 24 ianuarie, finanțarea pentru aproape toate programele de asistență financiară externă, ca parte a eforturilor președintelui Donald Trump de a le alinia la obiectivele sale de politică externă.
În R. Moldova, USAID a fost prezentă din 1992 și a oferit asistență de circa două miliarde de dolari până în prezent, potrivit autorităților moldovene.
Grosu a întreprins o călătorie de lucru în Statele Unite în perioada 28 martie – 6 aprilie, unde a fost însoțit de ministrul de Externe, Mihai Popșoi.
Agenda vizitei în SUA a inclus inaugurarea a două consulate moldovene, la Sacramento și Chicago, dar și mai multe întrevederi cu senatori și congresmeni republicani și democrați, dar și cu membri ai Grupului de prietenie cu R. Moldova din Congresul SUA.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Alte 55 de farmacii subvenționate de stat vor fi deschise în sate
Alți nouă agenți economici vor deschide, în următoarele șase luni, 55 de farmacii de stat, după ce au participat la cea de-a patra licitație pentru acordarea subvențiilor destinate farmaciilor din localitățile rurale. Farmaciile vor fi înființate în satele cu peste o mie de locuitori.
Cei nouă agenți economici vor deschide de la una la 15 farmacii. Până acum, în cadrul proiectului „Farmacie în Satul Tău”, Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (AMDM) a eliberat 81 de licențe, iar 76 de farmacii sunt deja active, deservind comunitățile rurale.
În total, autoritățile au promis să deschidă 146 de farmacii în următoarele luni.
Potrivit regulamentului, farmaciile sunt înființate în satele cu peste o mie de locuitori și primesc o subvenție lunară ce variază între 10.000 și 20.000 de lei. Dacă veniturile pentru un trimestru depășesc suma de 450.000 de lei, farmacia rurală nu mai primește subvenția.
Vezi și reportajul Tănătarii Noi, raionul Căușeni, satul în care s-a deschis pentru prima dată o farmacie care deservește și locuitorii din satele apropiate.
Totodată, dacă în decursul unui an calendaristic (patru trimestre consecutive) farmacia raportează venituri trimestriale de peste 450.000 de lei, contractul de subvenționare este anulat.
În R. Moldova activează peste 1.500 de farmacii autorizate, dintre care în jur de o mie în municipii și centre raionale.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Reuniune UE pentru a-l convinge pe Trump să renunțe la noile tarife vamale
Miniștrii comerțului din UE se întâlnesc luni, la Luxemburg, pentru a examina o strategie comună prin care să-l convingă pe președintele american Donald Trump să renunțe la noile tarife vamale impuse blocului comunitar.
Miniștrii urmează să analizeze și posibilitatea impunerii unor tarife vamale reciproce, precum și alte măsuri de răspuns, în cazul în care nu va fi posibilă o soluție negociată cu Washingtonul. Este avută în vedere taxarea importului de whisky (bourbon) cu 50%.
Comisarul european pentru strategia industrială, Stéphane Séjourné, a spus presei franceze înainte de discuții că răspunsul european la taxele administrației Trump ar trebui să fie „proporțional”.
Guvernul SUA a introdus pe 3 aprilie tarife vamale universale de cel puțin 10% pentru importurile provenite din aproape toate țările.
Pentru unele țări nivelul tarifelor este mult mai mare, reflectând aparent deficitului comercial pe care îl au SUA cu aceste țări. Astfel, importurile europene de oțel, aluminiu și autoturisme în SUA sunt supuse unei taxe vamale de 25%, iar importul tuturor celorlalte bunuri din UE – cu o taxă de 20%.
La reuniunea de la Luxemburg, Comisia Europeană urmează să propună statelor membre o listă de produse din SUA care ar putea fi supuse unor taxe vamale suplimentare, ca reacție la tarifele lui Trump.
Un produs care a atras atenția și a generat dezbateri în interiorul blocului european este bourbonul american. Comisia a propus impunerea unui tarif de 50% pentru această băutură alcoolică, ceea ce l-a determinat pe Trump să amenințe cu o contra-măsură de 200% pentru băuturile alcoolice provenite din UE, dacă taxa europeană va fi aplicată.
Exportatorii de vin din Franța și Italia și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu posibilele represalii.
„În ceea ce privește bourbonul, sper ca acest element să fie eliminat de pe listă”, a declarat comisarul Séjourné, luni, într-un interviu acordat postului de radio France Inter și citat de Reuters.
Séjourné a mai spus că UE are și alte mijloace de presiune asupra SUA, în afară de tarifele vamale, inclusiv posibilitatea de a exclude companiile americane de la participarea la licitațiile publice europene.
Într-o altă sugestie despre pârghiile pe care le poate aplica UE, pe agenda reuniunii lor de la Luxembourg se află și relațiile comerciale cu China, iar comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, urmează să-i informeze cu privire la discuții recente purtate de el la Beijing.
UE încearcă de ani de zile să convingă China să renunțe la anumite practici comerciale, precum subvențiile de stat, pe care blocul comunitar le consideră ca afectând concurența loială.
După Reuters și DPA
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Fostul ambasador al SUA la Chișinău, Kent Logsdon, ar vrea să plece din Departamentul de Stat în semn de protest
Surse diplomatice americane spun că fostul ambasador al SUA la Chișinău, Kent Logsdon, își dă demisia din funcția pe care o deține la Departamentul de Stat în semn de protest față de reduceri de personal diplomatic plănuite de administrația Trump.
Reuters și Politico scriu că mai mulți diplomați americani de carieră sunt forțați să-și părăsească posturile de la Departamentul de Stat înainte ca noua administrație să pună în aplicare o reducere de personal.
Între cei care au fost forțați să plece se numără Catherine Rodriguez, șefa unui birou responsabil de personalul diplomatic al Departamentului de Stat din lumea întreagă (Bureau of Global Talent Management).
În locul ei, administrația Trump l-a anumit pe Lew Olowski, un jurist specializat în securitate națională care a intrat în serviciul diplomatic abia acum patru ani. Numirea lui a fost criticară și de Asociația Serviciului Diplomatic American, pentru că poziția era deținută în mod tradițional de diplomați de carieră cu zeci de ani de experiență, inclusiv ambasadori.
Reuters și alte surse spun că fostul ambasador Kent Logsdon, diplomat de carieră care deține o funcție de conducere în acest birou responsabil de managementul cadrelor (adjunct principal al asistentului secretarului de stat), ar fi anunțat într-o ședință săptămâna trecută că intenționează să demisioneze.
Înainte să revină la Washington, Logsdon a fost ambasador al SUA în R. Moldova, din decembrie 2021 până în primăvara lui 2024. Începutul mandatului său la Chișinău a coincis cu invazia rusească la scară largă în Ucraina, iar Logsdon a supervizat numeroase ajutoare americane în sprijinul refugiaților ucraineni veniți în R. Moldova, dar și ajutoare pentru întărirea securității R. Moldova, inclusiv în domeniul cibernetic.
Contactat de Reuters pentru comentarii în legătură cu eventuala sa demisie din funcția deținută acum în biroul pentru managementul global al resurselor umane, Logsdon a redirecționat solicitarea către Departamentul de Stat, care a spus că nu comentează „chestiuni interne legate de personal”.
Aceste tensiuni au loc în timp ce cei aproximativ 70.000 de angajați ai Departamentului de Stat se pregătesc pentru posibile reduceri de personal și închideri ale unor misiuni diplomatice, în contextul în care președintele Donald Trump continuă demersurile de reducere a aparatului federal.
După plecarea lui Logsdon de la Chișinău, Statele Unite încă nu au trimis un nou ambasador în R. Moldova. În martie 2024, fostul președinte Joe Biden a nominalizat-o la această funcție pe Kelly Adams-Smith, care era pe atunci șefă adjunctă a Misiunii Statelor Unite în Uniunea Europeană.
Dar din cauza diviziunilor politice din Senatul SUA, Adams-Smith nu a obținut confirmarea ca ambasadoare la Chișinău în perioada administrației Biden, iar administrația Trump nu a făcut vreo altă nominalizare.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Rusia a atacat din nou Ucraina cu zeci de drone, rachete balistice și de croazieră
Forțele ruse au lovit capitala Ucrainei cu o rachetă balistică și au aruncat o puternică bombă cu planare asupra unui oraș la est de Harkov, provocând puține victime, dar subminând și mai mult eforturile de a consolida un armistițiu între Moscova și Kiev.
Postul de televiziune Freedom TV a fost grav avariat în atacul din 6 aprilie, aceasta fiind a doua oară când stația, finanțată de stat, este vizată de lovituri rusești.
Oficialii de la Kiev au declarat că o persoană a murit, iar cel puțin trei au fost rănite când racheta a lovit un cartier industrial la sud de centrul Kievului, la începutul zilei de 6 aprilie, provocând incendii şi distrugând un depozit şi alte clădiri.
Pierderile par să fie minime, deoarece acel cartier al Kievului găzduiește, în principal, afaceri industriale și spații de depozitare.
Într-un comunicat, Freedom TV, înființată înainte de invazia Rusiei din februarie 2022, a anunțat că birourile redacției au suferit daune mari, dar niciun angajat nu a fost rănit. Acesta este al doilea atac asupra birourilor postului din februarie.
În Kupiansk, un oraș la est de Harkov, forțele ruse au aruncat o bombă glisantă asupra unui cartier rezidențial, provocând pagube pe scară largă, dar rănind doar două persoane.
O mare parte a orașului, care se află aproape de linia frontului, a fost evacuată pe măsură ce forțele ruse se apropie din nord.
Bombele cu planare sau glisante sunt muniții grele care sunt echipate cu sisteme de ghidare și aruncate din aeronave în spatele liniilor frontului. Este dificil să se facă față atacurilor provocate de acest tip de bombe, iar forțele ruse le-au folosit cu un efect devastator împotriva apărării ucrainene de peste linia frontului.
- Te-ar putea interesa și: Ucraina, în doliu după atacul rus de la Krivoi Rog. Zelenski salută „progresul” cu șefii militari europeni și critică o reacție a SUA
În total, Rusia a tras aproape 20 de rachete în ținte ucrainene și a lansat peste 100 de drone, au declarat autoritățile. Jumătate dintre rachete și aproape jumătate dintre drone au fost doborâte, susțin oficialii de la Kiev.
La rândul său, Ucraina a îndreptat 11 drone către ținte rusești, a anunțat Ministerul rus al Apărării.
În februarie, Kremlinul și Casa Albă, precum și autoritățile ucrainene, au anunțat cadrul pentru o încetare limitată a focului care ar restricționa atacurile asupra infrastructurii energetice, cum ar fi centralele electrice, liniile de transport și substațiile. Moscova și Washingtonul au anunțat, de asemenea, un acord pentru limitarea activității militare în regiunea Mării Negre.
Cu toate acestea, forțele ucrainene și ruse au continuat să tragă unul asupra celuilalt cu drone și rachete, aproape toată noaptea.
Președintele Volodimir Zelenski a declarat că în ultima săptămână Rusia a lansat împotriva Ucrainei peste 1.460 de bombe aeriene ghidate, aproape 670 de drone de atac și peste 30 de rachete.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Guvernul vrea reorganizarea poliției: mai mulți oameni pe teren și reacție mai rapidă la solicitări
Guvernul de la Chișinău a aprobat un proiect de restructurare a poliției naționale, care prevede organizarea acesteia în direcții regionale. Proiectul include și transferarea unor polițiști pe teren, pentru a asigura o reacție mai rapidă la solicitări și pentru a economisi resurse.
Reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne, autori ai proiectului aprobat în ședința de Guvern din 3 aprilie, spun că actualul sistem polițienesc nu își folosește eficient forțele și resursele din cauza fragmentării organizatorice.
„Prea multe entități teritoriale de poliție”
„Poliția Republicii Moldova este reprezentată în teritoriu de un număr neîndreptățit de mare de entități teritoriale de poliție”, se arată în proiectul aprobat de Guvern.
În Republica Moldova, cu o populație de 2,6 mil. de locuitori, sunt 34 de inspectorate teritoriale de poliție, două direcții de poliție – în mun. Chișinău și în UTA Găgăuzia și câteva subdiviziuni specializate.
Autorii dau exemplul României, cu o populație de peste 19 milioane locuitori și o suprafață de 7 ori mai mare ca a Republicii Moldova, și care are 41 de inspectorate județene de poliție și o direcție de poliție a capitalei.
Autorii proiectului propun ca poliția R. Moldova să fie organizată în direcții regionale de poliție (Nord, Centru și Sud), fiecare cu inspectorate teritoriale de poliție în subordine.
Pe lângă aceste subdiviziuni teritoriale, în municipiul Chișinău și UTA Găgăuzia vor activa, în continuare direcțiile teritoriale de poliție.
Mai mulți polițiști pe teren
Același proiect prevede transferarea unor polițiști care se ocupau de sarcini administrative în patrule operative. Autoritățile speră că acest lucru va permite poliției să răspundă mai rapid la solicitări, estimând o reducere a timpului de reacție cu 15 minute.
În prezent, un polițist aflat aproape de locul faptei poate să nu intervină dacă aceasta se află în altă circumscripție, iar pentru a remedia acest aspect, se va aplica principiul „cea mai apropiată patrulă”, în care fiecare solicitare va fi preluată de echipajul cel mai apropiat, indiferent de raion.
Reforma aprobată de Guvern mai include și delimitarea competențelor dintre poliție și carabinieri. Poliția va răspunde de menținerea ordinii și siguranței publice, iar carabinierii vor interveni în situații speciale, atunci când e nevoie de ajutor suplimentar și vor avea ca principală misiune gestionarea evenimentelor publice.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Șeful Administrației Naționale a Penitenciarelor a demisionat la solicitarea premierului Recean
Premierul Dorin Recean a solicitat demisia directorului Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), Anatolie Falca, pe fundalul scandalului privind eliberarea unor deținuți condamnați pe viață.
Șeful cabinetului de miniștri menționează într-o postare pe Facebook, pe 4 aprilie, că „ANP este tocmai instituția care trebuie să ia în calcul toate riscurile eliberării deținuților, nu să lase abuzurile să se întâmple.”
La scurt timp după publicarea postării, Anatolie Falcă, a demisionat. Directorul Administrației Naționale a Penitenciarelor, Anatolie Falca, a ocupat funcția respectivă din noiembrie 2021.
Ministerul Justiției a emis ordin privind asigurarea interimatului instituției de către Alexandru Adam.
Tot astăzi, 4 aprilie, Curtea de Apel Nord a anulat decizia primei instanțe prin care Alexandr Sinigur, condamnat inițial la închisoare pe viață, a ieșit condiționat la libertate înainte de termen. Acesta a fost reținut și dus la penitenciar.
Anunțul premierului privind demisia lui Falca vine la câteva ore după ce deputata Olesea Stamate, fostă președintă a Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului, a fost exclusă din Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), fiind acuzată că a fost autoarea unor amendamente care au permis eliberarea mai multor deținuți condamnați pe viață.
PAS a anunțat că, pentru a opri ceea ce numește posibilitatea de abuz în baza legii amnistiei din 2022, în ședința de vineri a Parlamentului a votat o lege de interpretare, care să excludă posibilitatea ca cei condamnați pe viață să beneficieze de două opțiuni concomitent, adică de reducerea pedepsei, urmată de eliberarea condiționată.
Subiectul eliberării condamnaților la închisoare pe viață pentru crime deosebit de grave a luat amploare după ce doi deținuți, considerați unii dintre cei mai temuți criminali din R. Moldova din anii 1990 și începutul anilor 2000, Alexandr Sinigur și Iurie Radulov, au ieșit din închisoare. Cei doi au fost acuzați de crime și asasinate la comandă în R. Moldova, Ucraina și România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Europa dă vina pe Putin pentru lipsa unui armistițiu în Ucraina
Mai mulți miniștri de externe europeni au spus la o reuniune NATO la Bruxelles pe 4 aprilie că președintele rus, Vladimir Putin, este de vină pentru că un armistițiu în Ucraina mediat de SUA nu a intrat în vigoare, Washingtonul arătându-se și el tot mai sceptic față de intențiile Kremlinului.
Vorbind în cea de-a două zi a reuniunii ministeriale a NATO, ministrul britanic de externe, David Lammy, l-a acuzat direct pe Putin, spunând că liderul rus „continuă să tragă de timp, să creeze confuzie”, în loc să accepte un acord de încetare a focului pe care Ucraina deja l-a semnat.
„Ar putea accepta o încetare a focului chiar acum, dar continuă să bombardeze Ucraina, populația civilă și infrastructura energetică”, a declarat Lammy.
Aliații din NATO încearcă să prezinte un front unit în fața invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, dar țările europene se simt marginalizate.
Președintele SUA, Donald Trump, a făcut o prioritate din oprirea războiului, de la începerea celui dea-l doilea său mandat în urmă cu puțin peste două luni, trimițând rapid oficiali de rang înalt la Moscova, Kiev și în alte capitale pentru a obține un acord de pace.
Totuși, luna trecută, Moscova a respins o propunere a SUA privind o încetare completă a focului pe o perioadă de 30 de zile. Deși Ucraina și Rusia au convenit asupra unei opriri limitate a atacurilor asupra infrastructurii energetice, ambele părți s-au acuzat reciproc de încălcarea înțelegerii.
Mai mulți miniștri de externe prezenți la reuniunea NATO au cerut stabilirea unor termene-limită în care Rusia să accepte un acord, iar ministra germană de externe, Annalena Baerbock, l-a acuzat pe Putin că a făcut până acum „doar promisiuni deșarte”. Ea a spus că liderul rus „trage de timp, formulând constant noi condiții”.
Secretarul de stat american, Marco Rubio, a declarat jurnaliștilor la Bruxelles, pe 4 aprilie, că este „o chestiune de săptămâni, nu de luni” până când Washingtonul va ști clar dacă Rusia este cu adevărat interesată de pace.
„Răspunsurile lor ne vor arăta foarte curând dacă sunt serioși în privința unui proces real de pace sau dacă e doar o strategie de amânare”, a spus Rubio, adăugând că președintele american nu va accepta vreo amânare.
În ceea ce pare a fi o tentativă de a repara relațiile care s-au tensionat, Putin l-a trimis săptămâna aceasta la Washington pe emisarul său, Kirill Dmitriev. Trump a încercat să refacă relația cu Rusia după o perioadă glaciară din timpul administrației Biden, dar s-a arătat în ultima săptămână „furios” și „enervat” pe Putin.
Presiunea asupra Rusiei trebuie mărită
La reuniunea NATO de la Bruxelles, diplomații europeni au spus că presiunea asupra Rusiei trebuie mărită, încercând să-l convingă, prin Rubio, pe președintele american să fie mai aspru cu Putin.
Ministrul francez de externe, Jean-Noel Barrot, așezat alături de Lammy la Bruxelles, a declarat că Rusia „datorează un răspuns Statelor Unite” pentru că nu a acceptat propunerea americană de încetare a focului.
„Rusia ezită, continuă atacurile asupra infrastructurii energetice și comite crime de război”, a spus Barrot, încheind: „Fie că este un «da», fie că este un «nu», trebuie să fie un răspuns rapid”.
Reuniunea miniștrilor de externe ai NATO a abordat și modul în care poate fi susținută Ucraina până la sfârșitul războiului și după aceea.
Răspunzând unei întrebări adresate de RFE/RL despre poziția alianței în privința rolului Ucrainei la masa negocierilor, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că angajamentele de sprijin financiar pentru Kiev sunt esențiale pentru consolidarea poziției Ucrainei.
„Vreau să reafirm că [Ucraina] trebuie să se afle într-o poziție cât mai puternică posibil”, a spus Rutte.
Deși aderarea Ucrainei la NATO nu este luată în calcul în prezent, majoritatea aliaților europeni doresc măcar garanții că livrările de arme din partea SUA vor continua și că misiunea NATO de instruire a soldaților ucraineni va rămâne activă.
Pe de altă parte, Statele Unite nu mai prezidează Grupul de Contact pentru Apărarea Ucrainei, cunoscut și ca grupul de la Ramstein, care coordonează sprijinul militar pentru Kiev. Marea Britanie a prezidat ultima reuniune, în februarie, iar următoarea, programată provizoriu pentru 11 aprilie, ar putea fi co-prezidată de Marea Britanie și Franța.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Parlamentul a modificat de urgență legea amnistiei și Codul penal privind detenția pe viață
Parlamentul a adoptat vineri, 4 aprilie, o inițiativă legislativă care schimbă modul în care este aplicată lege amnistiei și Codul Penal. Astfel, persoanele condamnate la închisoare pe viață nu vor mai putea beneficia în același timp atât de reducerea pedepsei, cât și de eliberarea din închisoare.
Proiectul de lege a fost adoptat cu votul a 54 de deputați PAS, în vreme ce parlamentarii din opoziția comunistă și socialistă s-au abținut de la vot, însă au permis ca inițiativa să fie adoptată în două lecturi.
Adoptarea acestui proiect de lege a fost precedată de dezbateri și schimburi de replici între deputații din opoziție și cei de la putere. Deputatul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, Grigore Novac a spus că legea amnistiei „a fost modificată după bunul plac”, numind situația „un exemplu când nu trebuie să o faceți”.
Deputații BCS au cerut și audierea ministrei Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, pe acest caz, însă propunerea nu a fost susținută de majoritatea parlamentară PAS.
Noile prevederi stipulează că un deținut condamnat la închisoare pe viață nu va putea obține concomitent comutarea detenției pe viață în pedeapsa cu închisoare pe 30 de ani, ca mai apoi să obțină eliberarea condiționată înainte de termen.
Autorul proiectului de lege, deputatul Igor Chiriac, a precizat că noile prevederi vor fi aplicate inclusiv în cazul persoanelor care deja au fost eliberate în baza vechii interpretări sau au beneficiat de comutarea pedepsei. Parlamentarul a precizat că modificările vor intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.
În cazul modificării Codului Penal, proiectul de lege a fost adoptat într-o singură lectură. Printre reglementările introduse de parlamentarii PAS, se numără și un nou mecanism de eliberare a deținuților, care prevede că aceștia vor putea părăsi penitenciarul doar după ce în această privința eliberării lor s-a pronunțat Curtea de Apel, și nu instanța de fond cum este stabilit în prezent.
Modificările au fost aprobate după ce cu câteva ore mai devreme, PAS a anunțat că o exclude din partid pe deputata Olesea Stamate, despre care a spus că a fost autoarea amendamentelor la legea privind amnistia cu ocazia aniversării a 30-a de la proclamarea independenței R. Moldova.
Acele amendamente, adoptate în 2022, care au fost votate „din cauza unui abuz de încredere”, spune formațiunea, au permis ca mai mulți condamnați închiși pe viață, pentru crime grave, să fie eliberați din penitenciare.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, tot el și liderul PAS, i-a cerut lui Stamate să-și depună mandatul. În replică, fosta președintă a Comisiei juridice, numiri și imunități a spus că primește cu „înțelegere” decizia de excludere, dar a negat acuzațiile care i s-au adus, afirmând că toate acțiunile sale au fost „corecte și legale”.
PAS a spus că va reveni și cu alte decizii în urma unei „analize comprehensive” a situației și a cerut instituțiilor de drept să investigheze persoanele implicate în acest proces.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Rusia a expulzat trei diplomați ai Ambasadei Republicii Moldova de la Moscova
Ministerul rus al Afacerilor Externe a anunțat vineri, 4 aprilie, că va expulza trei angajați ai Ambasadei R. Moldova în Rusia, ca răspuns la o decizie a Chișinăului de a expulza trei diplomați ruși, care ar fi fost implicați în fuga deputatului pro-rus Alexandr Nesterovschi în stânga Nistrului.
Într-un comunicat de presă, Ministerul rus al Afacerilor Externe spune că l-a convocat pe ambasadorul moldovean în Rusia, Lilian Darii, și i-a înmânat o notă de protest față de decizia autorităților moldovene din 31 martie privind expulzarea diplomaților ruși.
Moscova a respins acuzațiile de amestec al Ambasadei Rusiei în treburile interne ale R. Moldova și a susținut că misiunea diplomatică funcționează strict în baza Convenției de la Viena.
Ministerul moldovean de Externe a confirmat convocarea ambasadorului Lilian Darii și a spus că cei 3 colaboratori ai Ambasadei R. Moldova de la Moscova urmează să revină în țară.
Chișinăul a decis expulzarea a trei diplomați ruși din R. Moldova, după ce Serviciul de Informații și Securitate a dezvăluit că misiunea diplomatică, cu ajutorul și coordonarea serviciilor speciale ruse, l-a ajutat pe deputatul Alexandr Nesterovschi, condamnat la 12 ani de închisoare cu executare în prima instanță, să se refugieze în stânga Nistrului.
Potrivit SIS, reprezentanții ambasadei l-ar fi transportat pe Nesterovschi într-un automobil cu numere diplomatice în regiunea transnistreană, pe 19 martie. În aceeași zi, deputatul a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru corupere pasivă și crearea condițiilor pentru finanțarea ilegală a unui partid.
Ambasadorul desemnat al Federației Ruse în R. Moldova, Oleg Ozerov, a calificat expulzarea diplomaților ruși drept „o lovitură puternică asupra relațiilor bilaterale și asupra procesului de reglementare a problemei transnistrene”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Olesea Stamate, exclusă din rândurile PAS din cauza amendamentelor aduse legii amnistiei
Deputata Olesea Stamate, fostă președintă a Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului, a fost exclusă vineri, 4 aprilie, din Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), fiind acuzată că a fost autoarea unor amendamente care au permis eliberarea mai multor deținuți condamnați pe viață.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, tot el și liderul PAS i-a cerut lui Stamate să-și depună mandatul de deputat. Decizia de excludere a fost luată de Biroul Permanent Național PAS.
Într-o postare pe rețele, deputata Olesea Stamate a spus că a primit cu „înțelegere” decizia de excludere din PAS, dar a negat acuzațiile care i-au fost aduse privind modificarea legii amnistiei și susține că toate acțiunile sale au fost „corecte și legale”.
Stamate nu a precizat dacă își va depune sau nu mandatul de deputat.
Într-un comunicat de presă, partidul de guvernământ spune că „din cauza unui abuz de încredere” în 2022 a votat o lege modificată de Stamate „a cărei bună credință nu a fost pusă la îndoială la acea vreme”.
Amendamentele votate atunci, potrivit formațiunii, au permis ca în ultimele zile, din penitenciare să fie eliberați mai mulți deținuți care erau condamnați pe viață pentru crime și infracțiuni deosebit de grave.
PAS anunță că, pentru a opri ceea ce numește posibilitatea de abuz în baza legii amnistiei din 2022, în ședința de vineri a Parlamentului va vota o lege de interpretare, care să excludă posibilitatea ca cei condamnați pe viață să beneficieze de două opțiuni concomitent, adică de reducerea pedepsei, urmată de eliberarea condiționată.
Formațiunea spune că va reveni și cu alte decizii în urma unei „analize comprehensive” și cere instituțiilor de drept să investigheze persoanele implicate în acest proces.
Subiectul eliberării condamnaților la închisoare pe viață pentru crime deosebit de grave a luat amploare după ce doi deținuți, considerați unii dintre cei mai temuți criminali din R. Moldova din anii 1990 și începutul anilor 2000, Alexandr Sinigur și Iurie Radulov, au ieșit din închisoare. Cei doi au fost acuzați de crime și asasinate la comandă în R. Moldova, Ucraina și România.
Presa de la Chișinău a scris că Sinigur a fost reținut din nou pe 4 aprilie de polițiști, fiind vizat într-un alt dosar, fiind bănuit de omor, în vreme ce Radulov a părăsit deja țara.
Olesea Stamate este a doua deputată care este exclusă din rândurile PAS, după Victoria Cazacu, deputată în privința căreia l-a fel, PAS i-a cerut demisia din funcție, după ce fiica sa a fost implicată într-un dosar de corupție la Aeroportul Internațional Chișinău.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Opoziția pro-rusă propune limitarea votului în diaspora și o „lustrație” în instituțiile statului
Deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) au anunțat vineri, 4 aprilie, două proiecte de legi prin care urmăresc să limiteze votarea în diaspora și să demareze un proces de „curățare” în instituțiile statului, pe care le consideră capturate și „loiale actualei guvernări”.
Inițiativele legislative au fost prezentate într-un briefing de presă de deputata comunistă Diana Caraman, care le-a înregistrat în Parlament, alături de parlamentarii Vladimir Voronin, Constantin Starîș, Radu Muduc, Inga Sibova și Nicolai Rusol.
Caraman susține că inițiativele legislative ale comuniștilor au ca scop să „curețe statul de elemente corupte” și să asigure „apărarea suveranității și alegeri corecte”.
Cele două proiecte de legi au fost prezentate la scurt timp după ce aceeași parlamentari au anunțat un proiect de lege al „agenților străini”, inițiativă criticată de partidul de guvernământ (PAS) și de premierul Dorin Recean.
Primul proiect prevede că cetățenii din diaspora vor putea vota doar cu acte de identitate valabile și cu condiția că se vor înregistra prealabil la misiunile diplomatice și consulare ale R. Moldova.
Comuniștii mai propun ca voturile din diaspora să fie numărate separat și prezentate într-un raport distinct al Comisiei Electorale Centrale (CEC).
În plus, ei vor ca acestea să nu „afecteze direct rezultatele alegerilor parlamentare naționale”, ci să fie luate în considerare într-o „proporție determinată de participarea alegătorilor din țară”, în baza unui coeficient ce ar urma să fie stabilit de CEC și aprobat de Parlament.
Liderul PCRM, Vladimir Voronin, a spus că scopul proiectului de lege este să asigure că „cetățenii votează cinstit”. Caraman a susținut că inițiativele propuse sunt inspirate din legislația altor state, cum ar fi SUA, Franța, Australia sau Israel.
Cu o zi înainte și liderul PSRM, fostul președinte Igor Dodon a declarat că votarea în diasporă trebuie să aibă loc exclusiv „în baza înregistrării prealabile” și că o asemenea măsură va permite „evitarea riscurilor de vot dublu și a altor falsificări”.
A doua inițiativă prezentată vizează demararea unei „lustrații” în instituțiile statului, cu scopul de a elimina „influența oligarhică și coruptă”. Procesul ar urmat să fie realizat de o comisie specială, care va verifica activitatea tuturor celor care au deținut funcții publice sau au exercitat influențe politice între 2009 și 2024.
Proiectul de lege prevede că, dacă se va confirma că aceștia au fost implicați în „fapte de uzurpare a puterii, corupție sau servirea intereselor oligarhice”, CEC le va interzice participarea în viața politică timp de 10 ani și vor fi revocați din funcțiile pe care le dețin în stat.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Marco Rubio: Aliații NATO trebuie să ajungă la 5% din PIB pentru apărare
Aliații NATO ar trebui să se angajeze să-și crească cheltuielile pentru apărare la cel puțin 5% din Produsul Intern Brut, a declarat secretarul de stat american Marco Rubio, la Bruxelles, pe 3 aprilie. În același timp, el a subliniat că nu se pune problema ca SUA să iasă din NATO.
„Vrem să plecăm de aici înțelegând că suntem pe o cale, o cale realistă, ca fiecare dintre membri să se angajeze și să îndeplinească promisiunea de a ajunge până la cheltuieli [de apărare] de 5% [din PIB]”, a spus Rubio înainte de o întâlnire cu miniștrii de Externe NATO, la o reuniune de două zile la Bruxelles.
„Asta se referă și la SUA”, a mai spus el, adăugând că sunt „la fel de active ca întotdeauna” în NATO.
Declarația secretarului de stat a venit pe fondul eforturilor șefului NATO, Mark Rutte, și ale noului ambasador SUA la alianță de a-i asigura pe aliații europeni că Washingtonul va rămâne angajat în alianța militară occidentală, în ciuda inițiativelor dure ale președintelui Donald Trump.
Întâlnirea de la Bruxelles în toiul tensiunilor globale legate de noile taxe vamale impuse de președintele Donald Trump.
Încrederea europeană în rolul SUA de garant al securității Europei a fost grav zdruncinată de încercarea lui Donald Trump de apropiere de Moscova, de presiunea puternică pusă asupra Kievului, dar și de excluderea europenilor de la discuțiile privind pacea în Ucraina.
Mai mult, mesajul apăsat al Washingtonului din ultimele luni a fost că țările europene trebuie să își asume cheltuieli mai mari cu apărarea și că Europa nu e prioritară în noua politică externă și de securitate a SUA.
Statele Unite nu au de gând să-și retragă imediat prezența militară în Europa, în ciuda cererilor ca țările europene să aibă grijă de propria apărare, a declarat Mark Rutte înaintea reuniunii miniștrilor de Externe.
„Nu există planuri pentru ca ei să-și retragă brusc prezența aici în Europa”, a spus Rutte, referindu-se la SUA, înainte de o întâlnire de la Bruxelles.
„Pentru că America este superputerea care este, trebuie să se ocupe de mai multe teatre. Este cu adevărat logic să aveți această dezbatere și o avem de mulți ani”, a adăugat Rutte.
Matthew Whitaker, care și-a început joi mandatul ca reprezentant permanent al Statelor Unite la NATO, a declarat că începe în funcție „într-un moment critic din istoria alianței”.
„Sub conducerea președintelui Trump, NATO va fi mai puternică și mai eficientă ca niciodată”, a spus el într-un comunicat, în care a adăugat că „vitalitatea NATO se bazează pe fiecare aliat care își face partea echitabilă”.
Reuters relatează că un diplomat NATO a spus că aliații europeni din NATO sunt nemulțumiți pentru că nu au fost încă implicați în discuțiile privind un acord de pace în Ucraina, considerat esențial pentru securitatea Europei.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Trei morți și de zece ori mai mulți răniți la Harkov, după un atac rusesc cu drone
Zeci de drone rusești au lovit în noapte de 3 aprilie blocuri de locuințe din Harkov, în nord-estul Ucrainei, ucigând cel puțin trei persoane și rănind 32, au anunțat autoriățile locale.
Guvernatorul regional, Oleh Siniehubov, a scris pe Telegram că atacul cu drone a provocat incendii, iar printre răniți se află și doi copii.
Atacul a avut loc în timp ce miniștrii de externe ai NATO se întâlnesc la o reuniune la Bruxelles, la care este de față și omologul lor ucrainean, Andrii Sibiha, pentru a informa aliații în legătură cu situația de pe front, într-un moment în care administrația Trump din Statele Unite încearcă să medieze un armistițiu cu Rusia.
Guvernatorul Harkovului a declarat că dronele rusești au lovit blocuri de locuințe cu mai multe, iar pe acoperișul uneia dintre clădiri a izbucnit un incendiu. Echipele de salvare încă mai căutau supraviețuitori printre dărâmături la câteva ore după atac, existând temerea că mai multe persoane sunt prinse sub ruine.
Primarul orașului, Ihor Terehov, a spus că trei oameni au murit, iar trupul unei victime a fost recuperat de salvatori. El a spus armata rusă a lansat cel puțin 14 lovituri asupra Harkovului în doar 40 de minute.
Și în orașul Dnipro, situat în sud-estul țării, trei persoane au fost rănite într-un atac masiv cu drone, a anunțat guvernatorul regional. Au avut loc atacuri cu dronă și regiunea Zaporojie.
La Moscova, primarul Serghei Sobianin, a declarat în dimineața zilei de 4 aprilie că unitățile de apărare aeriană au respins o dronă care se îndrepta spre capitala rusă.
Un reprezentant al agenției federale de transport a fost citat ulterior de agențiile ruse de știri, spunând că aeroportul Vnukovo din Moscova a fost redeschis pentru zborurile de plecare, sub rezerva aprobărilor oficiale suplimentare.
După Reuters și Serviciul ucrainean RFE/RL
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Statul va plăti integral salariile elevilor din învățământul dual
Companiile care sunt parte a învățământului dual vor primi mai ușor subvenții pentru instruirea elevilor, iar statul va acoperi integral costurile pentru salarizarea acestora. Schimbările au fost aprobate de Guvern în ședința din 3 aprilie.
Noile reguli aprobate de Guvern scutesc companiile implicate în acest sistem de cheltuielile legate de organizarea locurilor de practică și a procesului de învățare.
Mai mult, firmele vor avea mai mult timp la dispoziție pentru a cere compensarea cheltuielilor suportate în procesul de instruire, iar decontarea acestora va fi realizată mai rapid.
Prin aceste măsuri, guvernul își propune să crească atractivitatea învățământului dual atât pentru elevi, cât și pentru agenții economici.
„Noi suntem unica țară unde este învățământ dual. Unde se compensează cheltuielile companiilor. Unde studenții care învață la dual au salariu minim pe economie. Practica bate gramatica, atunci când elevii sunt în cadrul companiilor, creăm o economie competitivă”, a spus Președintele Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, Sergiu Harea.
- Te-ar putea interesa și: Învață și lucrează în același timp. „Învățământul dual este viitorul școlilor profesionale”
În prezent, aproximativ 2.400 de elevi își desfășoară studiile prin învățământ dual în cadrul a 40 de instituții de învățământ profesional tehnic, în parteneriat cu circa 170 de companii.
În acest an, fondul de subvenționare pus la dispoziția companiilor a fost majorat de la 10 la 15 milioane de lei.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Al doilea contingent de militari moldoveni pleacă în Bosnia și Herțegovina
Un al doilea contingent al Armatei Naționale a fost detașat în misiunea Uniunii Europene EUFOR ALTHEA din Bosnia și Herțegovina. Timp de șase luni, cei 18 militari vor executa misiuni de securitate, pază a obiectivelor și patrulare în aria de responsabilitate.
În cadrul ceremoniei de detașare a militarilor moldoveni din 3 aprilie, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a spus că participarea R. Moldova cu un al doilea contingent reprezintă o dovadă a angajamentului de a contribui la pacea și stabilitatea internațională.
„Orice participare în misiuni internaționale înseamnă experiență nouă, posibilitatea de a interacționa cu militari din alte contingente și o confirmare a faptului că avem cu ce sprijini eforturile comune de menținere a păcii mondiale”, a spus ministrul Anatolie Nosatîi.
Ministerul Apărării a precizat într-un comunicat de presă că militarii moldoveni se vor afla în Bosnia și Herțegovina timp de șase luni și vor activa în componența contingentului român, alături de militari din Austria, Bulgaria, Ungaria și Turcia.
Primul contingent al Armatei Naționale a participat în misiunea EUFOR ALTHEA în septembrie 2024, fiind format din 19 militari profesioniști. Participarea militarilor moldoveni la misiunea EUFOR ALTHEA a fost aprobată de Parlament în luna iulie 2024.
- Te-ar putea interesa și: Primul contingent al Armatei Naționale și-a început misiunea în Bosnia și Herțegovina
Pentru participarea la operația militară a UE din Bosnia și Herțegovina, statul moldovean își asumă acoperirea cheltuielilor legate de diurne și asigurările de sănătate ale militarilor.
România și-a asumat să acopere celelalte cheltuieli: instruirea colectivă la pre-detașare, transport în/din cadrul operației militare, cazarea, hrana, servicii spălare, evacuarea personalului, tratament medical etc. Statul român va asigura și logistica.
Operațiunea EUFOR ALTHEA a fost instituită în baza unei rezoluții a Consiliului de Securitate ONU și deciziei Consiliului UE din 25 noiembrie 2004.
R. Moldova s-a angajat să contribuie la operația din Bosnia în cadrul unei conferințe UE de la Bruxelles, din 18 aprilie 2024, dedicată misiunilor militare europene. În prezent, la operația EUFOR ALTHEA participă militari din 22 de țări.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Guvernul admite că Tiraspolul folosește gaze pentru industrie și pregătește taxe suplimentare
Premierul moldovean, Dorin Recean, a confirmat că Tiraspolul folosește gazele naturale pentru a reporni o parte din industria din stânga Nistrului, contrar acordurilor anterioare, care prevedeau că acestea vor fi utilizate exclusiv pentru încălzirea locuințelor și alimentarea instituțiilor sociale.
„Noi am luat act de faptul că se repornesc industriile”, a spus Recean răspunzând la o întrebare a Europei Libere, pe 3 aprilie, în timpul unei conferințe de presă susținute alături de vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman.
Este pentru prima dată când autoritățile de la Chișinău recunosc că regimul de la Tiraspol încearcă să repornească industria din regiune, care și-a suspendat o mare parte din activitate la începutul anului. Se întâmplă după ce în cursul lunii martie, în spațiul public au apărut mai multe imagini foto și video care atestă că și-au reluat activitatea întreprinderi precum uzina de ciment de la Râbnița.
Premierul nu a specificat care întreprinderi și-au reluat activitatea, dar a subliniat că autoritățile de la Chișinău pregătesc o serie de măsuri, precum taxe suplimentare, pentru industria din regiunea separatistă.
„Deciziile corespunzătoare sunt în proces de a fi definitivate și chiar aplicate”, a spus Recean, care a precizat că măsurile ar putea viza „organizarea de taxe sau monopoluri fiscale”.
Astfel, puterea de la Chișinău vrea să se asigure că agenții economici de pe ambele maluri ale Nistrului activează în condițiile egale.
„Trebuie să avem îndeplinită această echilibrare a comerțului și să nu admitem dezavantajarea agenților economici de pe malul drept”, a transmis șeful executivului moldovean.
Anterior, autoritățile de la Chișinău au spus că vor taxa suplimentar Tiraspolul dacă acesta va folosi gaze pentru industrie.
În particular, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a spus la mijlocul lunii martie că „în cazul în care autoritățile regionale vor utiliza gazul care intră, printre altele, pentru necesitățile întreprinderilor industriale din regiune, prim-ministrul și guvernul vor trebui să revină asupra problemei impunerii unei taxe suplimentare pe acest gaz natural”.
Gazele naturale ajung condiționat în stânga Nistrului
Chișinăul taxează deja tranzitul gazelor care ajung în regiunea transnistreană prin teritoriul aflat sub controlul autorităților constituționale, iar acest tranzit este condiționat de neutilizarea gazelor în industria grea și de acordarea unor concesii în privința respectării drepturilor omului, precum eliberarea unor deținuți politici.
Este pentru prima dată în istoria regiunii separatiste când aceasta achită pentru gaze, după ce mai bine de 30 de ani le-a consumat gratis, de la Federația Rusă. Dar Moscova a închis robinetul gazelor pe 1 ianuarie 2025, după expirarea unui acord de tranzit prin Ucraina.
O lună mai târziu, pe 1 februarie, responsabilitatea pentru furnizarea gazelor în stânga Nistrului a fost asumată în comun de UE și guvernul moldovean pentru a evita o criză umanitară, autoritățile de la Chișinău căpătând, tot pentru prima dată, controlul asupra livrărilor de energie în stânga Nistrului.
Ulterior, UE și Chișinăul au propus Tiraspolului un grant de 60 milioane de euro pentru gaze, condiționat de ajustarea tarifelor din regiune la cele de piață și respectarea drepturilor omului.
- Te-ar putea interesa și: Gaze în schimbul libertății: Ce așteptări au UE și Chișinăul din partea Tiraspolului
Tiraspolul a refuzat sub pretextul că nu vrea să aducă tarifele la nivelul de piață și a preferat să procure gazele, din contul unui credit rusesc, de la traderul european MET Group.
În baza unui acord, MET livrează zilnic în regiunea separatistă circa 3 milioane de metri cubi de gaze, cantitate care iarna era insuficientă pentru industria din regiune pentru că majoritatea gazelor erau folosite pentru sezonul de încălzire.
Între timp, autoritățile separatiste de la Tiraspol au dublat tarifele la serviciile comunale. Chiar și așa, acestea rămân sub nivelul celor de piață, pe care le achită consumatorii de pe malul drept al Nistrului.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Chișinăul este gata să primească cetățenii moldoveni care au încălcat regimul de ședere în SUA
Autoritățile de la Chișinău sunt gata să faciliteze revenirea în R. Moldova a cetățenilor moldoveni care au încălcat regimul de ședere în Statele Unite, a spus premierul Dorin Recean, care a confirmat că autoritățile americane au notificat R. Moldova pe acest aspect.
„Statele Unite au rugat toate țările partenere, inclusiv R. Moldova, să faciliteze transportul sau aducerea acasă a cetățenilor din țările de origine care au încălcat regimul de ședere în SUA”, a spus în conferința de presă din 3 aprilie, premierul Dorin Recean.
Declarația lui Recean vine după ce miercuri, 2 aprilie, publicația americană Wall Street Journal a scris că administrația Trump ar fi cerut mai multor țări, printre care și R. Moldova să faciliteze preluarea migranților pe care SUA doresc să-i deporteze, dar ale căror țări întârzie să-i primească înapoi sau refuză să o facă. La schimb, SUA ar oferi ajutoare financiare sau avantaje politice.
Prim-ministrul Dorin Recean a subliniat însă că un eventual acord pe acest subiect cu Statele Unite va viza doar cetățenii moldoveni „și nu a altor naționalități”.
- Te-ar putea interesa și: Recean spune că guvernul va sprijini companiile moldovene după ce SUA au impus tarife comerciale
Recean a precizat că încă nu are o estimare privind numărul de moldoveni care au încălcat regimul de ședere în SUA și că așteaptă această informație din partea autorităților americane.
În ultimii șase ani, 86 de cetățeni moldoveni au fost deportați din SUA, potrivit unui raport al Serviciului american de imigrație și control vamal.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Puterea critică o lege a „agenților străini” propusă de opoziția pro-rusă
Vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, a criticat un proiect de lege a „agenților străini” înregistrat de opoziția socialistă și comunistă, spunând că majoritatea parlamentară nu va sprijini adoptarea unei legi ca în Rusia, unde este folosită de Kremlinul pentru a-și pedepsi adversarii.
Gherman care este și vicepreședintă a partidului de guvernământ PAS a vorbit despre inițiativa controversată pe 3 aprilie, răspunzând unei întrebări a Europei Libere într-o conferință de presă convocată la guvern pe altă temă, împreună cu premierul Dorin Recean.
Ea a spus că i se pare „ciudat” că opoziția pro-rusă a lansat un asemenea proiect tocmai acum, pentru că poate lovi chiar în autori.
Proiectul de lege a fost înregistrat în parlament pe 28 martie. Ea are scopul să declare drept „agenți străini” persoane și organizații implicate activ în viața social-politică din R. Moldova, dar care primesc ajutoare financiare din străinătate.
Gherman a reamintit că liderul socialist Igor Dodon se confruntă chiar el cu un proces în justiție, fiind bănuit între altele de primire de bani pentru partid din Rusia și acuzat de trădare de țară.
De asemenea, în declarația de avere pentru anul trecut, ex-președintele Dodon a indicat un salariu anual de 5,6 milioane de ruble (circa 1,2 milioane de lei) de la Universitatea Corporativă a Sberbank din Moscova, unde predă lunar niște cursuri de economie.
Există „un pic de disonanță cognitivă referitor la înregistrarea proiectului”, a spus German.
La rândul său, premierul Recean a spus că, în timp ce vor să-i pedepsească pe alții, prin acest proiect comuniștii și socialiștii ar vrea „să se protejeze” pe sine.
Fostul președinte Dodon și colegii lui de opoziție nu au comentat imediat declarațiile reprezentanților puterii.
Opoziția pro-rusă vrea o listă cu „agenți străini”
Gherman a făcut cunoscut că proiectul de lege privind „agenții străini” va fi examinat vineri, 4 aprilie, de Biroul permanent al Parlamentului, care va decide dacă îl pune sau nu pe agenda ședințelor plenare ale legislativului.
Autorii proiectului, mai mulți deputați comuniști și socialiști, au motivat necesitatea lui prin faptul că R. Moldova s-ar confrunta „cu o serie de provocări legate de influența externă în domenii esențiale, precum politica, mass-media, educația și societatea civilă”, iar socialiștii și comuniștii vor să se asigure că finanțările din străinătate nu afectează „interesele naționale” ale R. Moldova.
Inițiativa legislativă care a fost deja criticată de organizații ale societății civile și de media, are scopul să pedepsească persoane și instituții care primesc finanțare de cel puțin 50% din surse externe și care participă la procesele politice, economice, sociale sau educaționale din R. Moldova.
Opoziția pro-rusă vrea să oblige aceste persoane și organizații să se înregistreze într-un așa-numit „Registr al Agenților Străini” și să le interzică să finanțeze partide politice, campanii electorale, programe educaționale ș.a.
Inițiativa mai prevede că entitățile înregistrate ca „agenți străini” trebuie să publice cu regularitate rapoarte privind utilizarea banilor veniți din străinătate, iar site-urile media lor să fie marcate cu mențiunea „Această entitate este înregistrată ca agent străin în Republica Moldova”.
Inițiativa legislativă prevede amenzi de până la 200.000 de lei, cu posibilitatea blocării conturilor organizațiilor sau chiar lichidării lor, în cazul constatării de încălcări.
Finanțarea externă preocupă partidele pro-ruse
Este pentru prima dată când opoziția pro-rusă înregistrează un astfel de proiect de lege, deși liderul socialist, Igor Dodon, a spus public de mai multe ori că dorește să aplice în R. Moldova o lege a „agenților străini”.
În august 2024, Dodon a spus la o emisiune TV și apoi pe contul său de Telegram, că organizațiile neguvernamentale finanțate din străinătate au devenit „putere separată” în Moldova și primesc bani „din același buzunar” ca și guvernarea. De aceea, liderul socialist vrea ca în Moldova să existe o lege „similară cu cea din Georgia”, care să reglementeze finanțarea ONG-urilor.
- Te-ar putea interesa și: Dodon vrea în Moldova o lege similară cu cea care a oprit parcursul european al Georgiei
Subiectul „finanțării din străinătate”, adică din Occident, a fost promovat în mai multe campanii electorale de către partidele pro-ruse, inclusiv de socialiști.
Deputatul socialist, Bogdan Țîrdea, a lansat chiar și o carte, în 2020, intitulată: „Societatea civilă în R. Moldova: Sponsori. ONGcrație. Războaie culturale”. Autorul acuza că „rețeaua de ONG-uri a devenit o caracatiță, care s-a infiltrat în toate ramurile puterii, mass-media și domeniul științific” și ar activa „contra interesului național”.
În replică, mai mulți experți au declarat atunci că atacurile asupra societății civile sunt specifice regimurilor nedemocratice, corupte și autoritare.
O lege similară a înghețat parcursul european al Georgiei
O lege privind „agenți străini” inspirată din Rusia a fost adoptată în vara lui 2024 în Georgia, o țară care avea aspirații de integrare europeană.
Legea impune organizațiilor societății civile și mass-media care primesc mai mult de 20% din finanțarea lor din surse străine să se supună unei supravegheri care ar putea include sancțiuni pentru infracțiuni penale încă nedefinite.
Considerată asemănătoare celei adoptate de Rusia în urmă cu circa un deceniu, legea a fost promovată și adoptată pe fundalul unor ample proteste de stradă.
Adoptarea legii a dus la înrăutățirea relațiilor cu Uniunea Europeană și Statele Unite. În particular, Uniunea Europeană a suspendat procesul aderării Georgiei și a înghețat fonduri de 30 de milioane de euro.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Guvernul alocă 8 miliarde de lei pentru compensații și proiecte de investiții, din ajutoarele UE
Guvernul a anunțat joi, 3 aprilie, că va rectifica bugetul de stat și va prevedea alocarea a opt miliarde de lei, bani care provin din Planul de Creștere Economică pentru Moldova, adoptate de UE recent, pentru a finanța compensații, proiecte de infrastructură și investiții.
Anunțând rectificarea bugetară, denumită „Bugetul Plus”, care va fi aprobată astăzi de Guvern și mâine în Parlament, premierul Dorin Recean a spus că cei 8 miliarde de lei vor fi alocați în special pentru a finanța proiecte și măsuri în domeniul energetic și cel al dezvoltării economice.
Jumătate din suma alocată, adică 4 miliarde de lei, potrivit prim-ministrului, va fi folosită de autorități pentru a finanța compensarea în factură a primilor 110 kWh de energie electrică consumați de toate gospodăriile din țară pentru tot acest an.
De ajutoare vor beneficia și întreprinderile din sectorul agro-alimentar, care vor primi compensații ce vor acoperi 50% din creșterea de tarif la energie pentru tot anul, dar și administrația publică locală, care va acoperi creșterile de tarif pentru grădinițe, școli și alte instituții sociale.
Premierul Dorin Recean a anunțat că autoritățile au prevăzut la rectificarea bugetară și un ajutor de Paști pentru familii, fără a oferi însă precizări la acest capitol.
Proiecte de infrastructură și ajutoare pentru antreprenori și tineri
Alte 4 miliarde de lei vor fi folosite pentru a repara drumurile locale, raionale și regionale. Câte 200 de milioane de lei vor fi alocate pentru a oferi asistență agricultorilor și antreprenorilor, pentru a face investiții și deschide noi locuri de muncă în R. Moldova, a precizat premierul Dorin Recean.
200 de milioane de lei vor fi alocați de autorități pentru a moderniza cantinele tuturor școlilor din țară, cu scopul de a pregăti implementarea programului de alimentație gratuită a elevilor din gimnaziu, începând cu 1 septembrie.
Guvernul va aloca alte 60 de milioane de lei pentru a oferi câte 3.000 de lei adaos la salariu pentru tinerii care se angajează pentru prima dată, în companii din domeniile strategice pentru stat. Măsura, care este o promisiune din campania electorală din toamna trecută a președintei Maia Sandu, se va aplica pentru o perioadă de 12 luni.
Premierul Dorin Recean a spus că o parte din banii care vor fi alocați, în special pentru compensații, vin din pachetul de asistență în domeniul energetic al Uniunii Europene, în sumă de 250 de milioane de euro, anunțat la începutul lunii februarie de comisara europeană pentru extindere, Marta Kos.
Restul banilor provin din avansul de 300 de milioane de euro oferit de Uniunea Europeană prin Planul de Creștere Economică pentru Moldova, anunțat în octombrie 2024 de președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și recent aprobat de blocul comunitar. Fondurile vor ajunge pe conturile guvernului moldovean în următoarele săptămâni, a precizat premierul Dorin Recean.
Din suma totală de 1,9 miliarde de euro prevăzută în acest pachet de asistență al UE, 520 de milioane de euro vor fi oferite sub formă de granturi, iar alte 1,4 miliarde de euro - ca împrumuturi cu dobândă redusă.
Pe lângă bani, mecanismul european mai prevede că R. Moldova va primi acces la beneficiile pieței unice, cum ar fi libera circulație a mărfurilor, conexiunile comerciale și de transport, integrarea pe piața energetică și digitală a UE, accesul la zona unică de plăți în euro SEPA, la care R. Moldova a aderat deja la finele lunii martie.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Recean spune că guvernul va sprijini companiile moldovene după ce SUA au impus tarife comerciale
Premierul Dorin Recean a spus joi, 3 aprilie, că guvernul moldovean va interveni să sprijine antreprenorii care exportă bunuri și servicii în Statele Unite „pentru a-și menține competitivitatea”. Declarația vine după ce administrația Trump a impus tarife de 31% asupra importurilor din R. Moldova.
Noile tarife vamale, impuse și pentru alte circa 70 de state, vor intra în vigoare pe 9 aprilie.
Șeful guvernului moldovean a spus într-o conferință de presă că relațiile comerciale cu Statele Unite reprezintă doar 2,5% din comerțul exterior al R. Moldova și a afirmat că autoritățile țintesc să reorienteze exporturile pe piața Uniunii Europene și a țărilor care fac parte din Asociația Europeană a Liberului Schimb (EFTA).
„Înțelegem preocuparea producătorilor noștri, care au muncit mult, iar guvernul va interveni să-i ajute pe acei antreprenori, ca ei să-și mențină competitivitatea”, a spus Recean.
Premierul a adăugat că R. Moldova „rămâne ferm angajată” în parteneriatul strategic cu Statele Unite. Recean nu a precizat dacă Chișinăul intenționează să adopte, ca răspuns la rândul său, tarife pe importurile de produse și servicii din SUA.
În anul 2024, Statele Unite ale Americii s-au clasat pe locul 12 printre partenerii comercial ai R. Moldova la nivel mondial, având o pondere de 1,79% din valoarea comerțului total. În același an, exporturile R. Moldova spre SUA au însumat 90,2 milioane de dolari, în vreme ce importurile - 135,3 milioane de dolari.
- Te-ar putea interesa și: Trump impune taxe vamale universale, declarând că a venit „ziua eliberării Americii”
Potrivit datelor oficiale, peste 62% din exporturile moldovene pe piața americană au fost reprezentante de vinuri și sucuri de fructe sau de nuci, restul exporturilor includ alcool, îmbrăcăminte, cabluri, produse de brutărie etc.
Președintele american Donald Trump a anunțat, pe 2 aprilie, că introduce o taxă vamală universală de 10% pentru toate importurile în SUA și taxe mai mari pentru unele țări, inclusiv de 20% pentru UE. În cazul R. Moldova, Casa Albă a anunțat că va impune un tarif de 31% asupra tuturor importurilor din R. Moldova.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Reuniune NATO la Bruxelles, în timp ce Europa este presată de SUA
Miniștrii de Externe ai NATO încep o reuniune de două zile la Bruxelles, pe 3 aprilie, pentru a discuta despre întărirea capacităților de apărare a Alianței. Dar discuțiile au loc în timp ce Statele Unite exercită presiuni tot mai mari asupra țărilor europene să mărească cheltuielile.
Înaintea reuniunii, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că aceasta are loc „într-un moment deosebit de crucial pentru securitatea noastră comună, cu provocări prea mari pentru a fi suportate de oricare dintre noi singuri”.
Rutte a insistat că SUA își mențin angajamentele față de Alianță, chiar dacă mulți cred că președintele american Donald Trump subminează relațiile transatlantice.
„Știu că au existat declarații dure. Știu că au existat aliați, de exemplu, de această parte a Atlanticului, îngrijorați de angajamentul pe termen lung al SUA față de NATO,” a spus Rutte, adăugând însă că „americanii au repetat în mod constant” că își mențin angajamentul privind apărarea colectivă.
Toate privirile înspre Marco Rubio
La reuniune, toate privirile vor fi ațintite asupra lui Marco Rubio, secretarul de stat al SUA. Vor mai fi de față ministrul de externe ucrainean Andrii Sibiha și șefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas.
Țările europene cred că SUA le-a marginalizat până acum în eforturile administrației Trump de a obține un armistițiu în Ucraina prin discuții cu Rusia.
Așa încât Rubio se poate aștepta la întrebări din partea aliaților în legătură cu discuțiile cu Rusia și atacurile retorice ale administrației Trumpla adresa partenerilor transatlantici tradiționali.
Aflată într-o vizită la Kiev, pe 1 aprilie, ministra de Externe a Germaniei, Annalena Baerbock, a spus că, la reuniunea NATO, va „transmite clar” Statelor Unite că ar trebui să nu se lase înșelate de ceea ce ea a numit „tactici de tergiversare” ale președintelui rus, Vladimir Putin, în chestiunea unui armistițiu în Ucraina.
De asemenea, este probabil ca Rubio să fie presat să explice și dorința exprimată de Trump de a face din Canada al 51-lea stat american, precum și intenția acestuia de a anexa Groenlanda, care este o autonomie în cadrul Regatului Danemarcei, un alt aliat NATO.
Majorarea cheltuielilor pentru apărare
Liderii NATO urmează să decidă, în luna iunie, dacă vor majora ținta actuală de cheltuieli pentru apărare, care este de minimum 2% din produsul intern brut (PIB) pentru fiecare stat membru.
Administrația Trump a propus o țintă de 5% din PIB, iar Rutte face presiuni pentru ca fiecare aliat să se angajeze să cheltuiască cel puțin 3,7%, să înceapă cât mai curând posibil și să prezinte cu regularitate rapoarte de progres.
Unii aliați europeni nu ar vrea să-și asume angajamente prea mari prea repede, în condițiile în care se confruntă cu o creștere economică scăzută și deficite bugetare tot mai apăsătoare.
Ministrul ucrainean de Externe, urmează să informeze aliații în legătură cu situația de pe front. Deși aderarea Ucrainei la NATO nu este luată în calcul în acest moment, majoritatea aliaților europeni doresc cel puțin asigurări că livrările de armament din partea SUA către Ucraina vor continua și că misiunea NATO de instruire a soldaților ucraineni va rămâne activă.
Totuși, Statele Unite nu mai prezidează Grupul de Contact pentru Apărarea Ucrainei, cunoscut sub numele de Grupul Ramstein, care coordonează sprijinul militar pentru Kiev. Regatul Unit a prezidat ultima reuniune a grupului, în februarie, iar următoarea întâlnire, programată provizoriu pentru 11 aprilie, ar putea fi coprezidată de Marea Britanie și Franța.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Tauber și alți lideri afiliați lui Șor, adăugați pe lista de sancțiuni a Marii Britanii
Deputata neafiliată Marina Tauber și lidera Partidului „Renaștere” Natalia Parasca se numără printre persoanele sancționate miercuri, 2 aprilie, de guvernul Marii Britanii pentru ceea ce oficialii de la Londra au numit acțiuni de subminare a democrației și fraudare a alegerilor din R. Moldova.
Alături de Tauber și Parasca, pe lista celor sancționați de Marea Britanie a fost inclusă și Nelli Parutenco, fondatoarea „Evrazia”, la fel ca și organizația pe care o conduce.
„Sancțiunile vizează o rețea de actori pro-ruși, denumită Evrazia, care operează în Moldova în numele oligarhului fugar Ilan Șor, sancționat anterior de Regatul Unit în 2022, pentru a destabiliza democrația moldovenească și a răspândi influența nefastă a Rusiei”, spune ministerul britanic de Externe.
La modul practic, sancțiunile înseamnă înghețarea activelor și interdicția de a călători în Marea Britanie.
Anunțul autorităților britanice a fost salutat de președinta Maia Sandu, care într-o postare pe rețele, a spus că sunt un rezultat al „cooperării strânse” dintre Chișinău și Londra, ca parte a eforturilor de a „proteja democrația moldoveană și opri interferența Kremlinului”.
Judecată pentru complicitate în finanțarea ilegală a Partidului Șor, deputata neafiliată Marina Tauber a părăsit R. Moldova în ianuarie. Natalia Parasca a primit, pe 28 martie, interdicția a părăsi țara, după ce deputații Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, membri ai formațiunii pe care o conduce, au fost dați în căutare de autorități, după condamnarea lor în instanță.
- Te-ar putea interesa și: Deputatul Alexandr Nesterovschi a fost anunțat în căutare internațională
Într-o postare pe rețele, Natalia Parasca a spus că decizia autorităților britanice „ridică o serie de întrebări legitime”, afirmând că activitățile sale nu au nimic de-a face cu Regatul Unit.
„Un lucru este deja clar: aceste sancțiuni au fost impuse la cererea autorităților moldovenești și au devenit încă un instrument de răfuială politică împotriva oponenților”, a acuzat Parasca.
Într-un comunicat de presă, Ambasada Regatului Unit de la Chișinău a spus că toți au acționat în numele oligarhului fugar Ilan Șor, anterior sancționat de Marea Britanie, precum și de SUA, Uniunea Europeană și Canada.
„Regatul Unit îi sancționează pe cei care încearcă să submineze democrația Moldovei, alegerile libere și corecte și să răspândească influența Rusiei”, a spus ambasadoarea Marii Britanii la Chișinău, Fern Horine.
Autoritățile de la Londra spun că „Evrazia”, o organizație rusească non-profit, sancționată și de Statele Unite anul trecut, a fost folosită de Ilan Șor pentru a mitui cetățenii moldoveni să voteze „nu” la referendumul de anul trecut privind aderarea la UE.
Citând informații ale Poliției moldovene, Ministerul britanic de Externe spune că în jur de 130.000 de cetățeni au primit în jur de 15 milioane de dolari de la „Evrazia, cu plăți ce variau de la 50 de dolari pe lună pentru „susținători” până la 2.500 de dolari pentru „lideri”.
Autoritățile moldovene au acuzat de mai multe ori Rusia de implicare în alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din toamna lui 2024, prin încercări de mituire la scară largă a alegătorilor.
Sancțiunile anunțate de Londra miercuri vizează nu doar R. Moldova, ci și funcționari și procurori corupți din Georgia și Guatemala.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Diplomații ruși expulzați de R. Moldova, conduși cu cântec pe Aeroportul Internațional Chișinău
Cei trei diplomați ruși declarați indezirabili de autoritățile de la Chișinău au părăsit Moldova pe 2 aprilie. Ei au fost expulzați după ce Serviciul de Informații și Securitate a anunțat că Ambasada Rusiei l-a ajutat pe deputatul condamnat Alexandr Nesterovschi să fugă în regiunea transnistreană.
Imagini video postate de publicația rusească „Komsomolskaia Pravda v Moldove” îi surprind pe cei trei diplomați coborând dintr-un microbuz la Aeroportul Internațional Chișinău, în timp ce un grup de susținători, purtând steaguri ale R. Moldova și Federației Ruse, îi aplaudă și intonează „Katiușa” – un cântec în limba rusă din perioada sovietică, asociat cu cel de-al Doilea Război Mondial.
Printre cei prezenți pot fi văzuți consilierul municipal Valeri Klimenko, afiliat lui Ilan Șor, și Iuri Vitneanski, unul dintre fruntașii blocului „Victorie”, creat de oligarhul fugar după ce partidul lui a fost scos în afara legii.
Potrivit agenției de presă IPN, diplomații expulzați sunt Alexandr Andreev, Andrei Voșcinkin și Alexei Kurocikin. Primul dintre ei a fost co-președinte al Comisiei Unificate de Control din partea Rusiei, fiind acreditat în R. Moldova în februarie 2022, cu câteva zile înainte ca Rusia să invadeze la scară largă Ucraina.
Andreev apare într-o investigație a Europei Libere din 2023, care arată legăturile unor diplomați ruși acreditați la Chișinău cu Serviciul Federal de Securitate rus (FSB) și direcția de spionaj a armatei ruse.
Voșcinkin a fost trimis la Chișinău în noiembrie 2023, după ce autoritățile moldovene au redus numărul angajaților Ambasadei Ruse, iar Kurocikin a participat, alături de foști și actuali deputați socialiști, la ceremonii de reînhumare a soldaților sovietici.
Ministerul moldovean de Externe a dispus expulzarea celor trei diplomați ruși după ce Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a anunțat, pe 31 martie, că Ambasada Rusiei de la Chișinău l-a ajutat pe deputatul pro-rus Alexandr Nesterovschi, afiliat lui Ilan Șor, să fugă de justiție.
- Te-ar putea interesa și: SIS acuză Ambasada Rusiei că l-a ajutat pe deputatul Nesterovschi să fugă în regiunea transnistreană
Potrivit SIS, reprezentanții ambasadei l-ar fi transportat pe Nesterovschi într-un automobil cu numere diplomatice în regiunea transnistreană, pe 19 martie. În aceeași zi, deputatul a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru corupere pasivă și crearea condițiilor pentru finanțarea ilegală a unui partid.
Ambasadorul desemnat al Federației Ruse în R. Moldova, Oleg Ozerov, a calificat expulzarea diplomaților ruși drept „o lovitură puternică asupra relațiilor bilaterale și asupra procesului de reglementare a problemei transnistrene”. Rusia a promis că va răspunde la această acțiune a Chișinăului.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
