Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a declarat la parada militară de Ziua Independenței că Ucraina a tăiat toate legăturile cu imperiul rusesc și cu Uniunea Sovietică, și a spus că Kievul ar avea nevoie să taie și legăturile cu Biserica Ortodoxa Rusă, deoarece ea „binecuvântează războiul hibrid al Rusiei împotriva Ucrainei”. La parada militară de astăzi de la Kiev au participat și militari din țările NATO și din țări partenere, printre care și din Moldova. Trei sute de militari străini au participat la paradă și 4500 de soldați ucraineni, 250 de vehicule militare și 18 delegații străine. Consilierul pe probleme de securitate națională al președintelui Donald Trump, John Bolton, a fost și el în tribuna oficială.

În prezent, cele două funcții sunt ocupate de Victor Makovski și Evgheni Ignatiev, potrivit datelor de pe pagina Ambasadei Rusiei la București.

Ministerul român de Externe nu a explicat motivele pentru care cei doi oficiali ruși au fost declarați persona non grata în România, precizând doar că au au desfășurat „activități care contravin prevederilor Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice din 1961”.

Dar decizia autorităților române vine la o zi după ce Serviciul de Informații Externe al Rusiei a difuzat un comunicat de presă în care lua apărarea fostului candidat la președinția României, Călin Georgescu, afirmând că în spatele acuzațiilor penale de fascism și fals aduse în România acestui politician populist pro-rus s-ar afla „în mod evident” liderii UE.

În replică, autoritățile române au spus că acuzațiile de la Moscova sunt „ridicole și complet neavenite”. Ministerul de Externe de la București a mai spus că declarațiile Rusiei fac parte din „seria de acțiuni hibride desfășurate pentru a submina democrația în România”.

Anunțând expulzarea celor doi angajați ai ambasadei ruse la București, ministerul român de Externe a spus că decizia a fost comunicată însărcinatului cu afaceri al misiunii diplomatice, care a fost convocat la ministrul, Emil Hurezeanu.

Nici ministerul rus de Externe și nici Ambasada Rusiei la București nu au reacționat imediat la anunțul autorităților române.

De la invadarea la scară largă a Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022, România a expulzat zeci de diplomați ruși și alți angajați ai ambasadei ruse la București. Ca măsură de răspuns, Moscova a redus personalul diplomatic român acreditat în Federația Rusă.

După Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Într-un comunicat de presă, Ministerul rus al Afacerilor Externe spune că ambasadorul moldovean a primit textul Convenției de la Viena și o notă verbală prin care cere explicații despre încălcarea regulilor privind modul în care sunt tratați ambasadorii și ordinea în care își prezintă acreditările.

Ministerul Afacerilor Externe a venit cu o reacție în care „subliniază că Republica Moldova aplică în mod consecvent prevederile Convenției de la Viena din 1961 privind relațiile diplomatice, inclusiv cele referitoare la procedura de prezentare a scrisorilor de acreditare.”

În același comunicat, se menționează că stabilirea datei și a modalității de organizare a ceremoniei de prezentare a scrisorilor de acreditare reprezintă o prerogativă exclusivă a statului gazdă.

Autoritățile de la Chișinău resping „orice insinuări privind încălcarea Convenției de la Viena și reafirmă angajamentul său de a respecta normele internaționale în domeniul relațiilor diplomatice.”

La începutul lunii februarie, președinta Maia Sandu a confirmat într-o emisiune de la TV8 că Ozerov nu a fost invitat să-și prezinte scrisorile de acreditare. Șefa statului a invocat „atitudinea lipsită de respect în general” a Rusiei față de R. Moldova.

„O să venim cu o decizie când și cum și ce facem, dar comportamentul este același ca și al altor oficiali de la Kremlin”, a spus președinta Maia Sandu.

• Te-ar putea interesa și: Rusia neagă că dronele căzute în Găgăuzia erau ale sale. Chișinăul vrea închiderea Centrului Cultural Rus

Oleg Ozerov este în prezent ambasador desemnat al Rusiei la Chișinău, fiind prezent în R. Moldova din octombrie 2024. La 13 februarie, diplomatul a fost convocat la Ministerul moldovean de Externe, unde i s-a înmânat o notă de protest și i-au fost prezentate fragmente din dronele căzute în sudul țării.

Ca măsură de răspuns, Chișinăul a anunțat că va demara procedurile de închidere a Centrului Cultural Rus. Ozerov a respins acuzațiile Chișinăului despre căderea dronelor rusești în autonomia găgăuză.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Creșterea cheltuielilor de apărare, anunțată miercuri într-un raport guvernamental, urmează să fie prezentată în Parlament, notează Reuters, care adaugă că majorarea cheltuielilor militare depășește ținta de 5% pentru creșterea economică a Chinei în 2025.

De când Xi Jinping a devenit președinte și comandant suprem, în urmă cu peste zece ani, bugetul apărării a crescut de la 100 de miliarde de dolari în 2013, la aproape 250 de miliarde de dolari în acest an.

Xi își propune să modernizeze complet armata chineză până în 2035, dezvoltând noi rachete, nave, submarine și tehnologii de supraveghere.

Raportul guvernamental din acest an continuă să pună accent pe importanța pregătirii de luptă și a îmbunătățirilor științifice și strategice, dar promite și „să continue să îmbunătățească conduita politică a armatei”.

Potrivit Reuters, mențiunea se referă la numeroasele scandaluri de corupție din Armata chineză. Doi foști miniștri ai Apărării și un membru al Comisiei Militare Centrale s-au numărat printre cei înlăturați din funcții în ultimii doi ani, după acuzații de corupție.

Specialiștii militari spun că referințele la pregătirea de luptă ar putea însemna exerciții și desfășurări intense în jurul Taiwanului și în întreaga regiune.

Navele militare chineze au organizat un exercițiu fără precedent în Marea Tasmaniei în luna februarie, ceea ce a forțat mai multe avioane comerciale să își schimbe traseul.

Beijingul a anunțat săptămâna trecută că aceste cheltuielile militare sunt „complet necesare”, și a sugerat că nu este dispus să facă reduceri la acest capitol. Declarația a venit după ce președintele american Donald Trump a propus o reducere reciprocă la jumătate a cheltuielilor militare.

• Vezi și: China respinge ideea lui Trump de a-și reduce la jumătate cheltuielile militare

Purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun, a declarat atunci că SUA ar trebui să fie cea care dă un exemplu de reducere a cheltuielilor militare.

„Din moment ce Statele Unite apără principiul «America First», ar trebui să dea un exemplu și să reducă prima cheltuielile militare”, a spus Guo Jiakun.

China este al doilea stat din lume cu cel mai mare buget militar, după Statele Unite, al căror buget militar propus pentru 2025 este de peste 850 de miliarde de dolari.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

În conferința de presă de miercuri, premierul Dorin Recean a spus că exclude vânzarea Palatului Feroviarilor și a afirmat că autoritățile ar urma să elaboreze un proiect de dezvoltare a acestei instituții într-un „palat de cultură”.

„Acum problemele de la CFM nu pot fi rezolvate cu vânzarea palatului feroviarilor. Problemele de la CFM vor fi rezolvate prin restructurarea acestei companii”, a spus Recean, precizând că elementele unui eventual plan de reorganizare a întreprinderii „se definitivează”.

„Compania va trece printr-o transformare în următoarele luni”, a declarat Recean.

Vânzarea Palatului de cultură al feroviarilor este una dintre soluțiile pe care Calea Ferată din Moldova le-a propus Agenției Proprietății Publice pentru a acumula fondurile necesare achitării cel puțin a unei părți din restanțele salariale de milioane de lei, pe care întreprinderea de stat le are față de angajați.

Spre deosebire de Recean, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a spus că o astfel de decizie „trebuie să aparțină în totalitate CFM”.

Oficialul a mai spus miercuri jurnaliștilor că conducerea Căilor Ferate din Moldova a început deja achitarea restanțelor salariale pentru unii dintre angajați și a vândut câteva locomotive pentru a face rost de bani.

„S-au plătit 17 milioane pentru luna august, mai rămân încă vreo 20 milioane de plată. CFM au vândut câteva locomotive și urmează să încaseze câteva milioane”, a spus Bolea după ședința Guvernului din 5 martie. Potrivit lui, banii obținuți din vânzări sunt destinați restanțelor salariale și achiziționării de motorină pentru a asigura continuarea activității CFM.

Se caută un nou director la CFM

Tot miercuri, Bolea a subliniat că autoritățile sunt în căutarea unui nou șef al întreprinderii, după ce actualul director interimar, Sergiu Tomșa, a depus cererea de demisie. Vicepremierul a spus că procesul este unui complicat și că „soluții magice nu există”.

Potrivit lui, întreprinderea suferă de „probleme sistemice” care au zeci de ani. În primul rând, este vorba despre lipsa digitalizării și necesitatea de a moderniza infrastructura. Bolea susține că în prezent CFM dispune de „doar 12 locomotive în stare bună” și alte câteva zeci „vechi, dar funcționale”.

• Vezi și: Ce le-au adus feroviarilor din R. Moldova protestele? „Practic, nimic!”

O mare parte din feroviari nu și-au ridicat salariile din luna august 2024, iar mărimea acestora se apropie de 200 de milioane de lei. CFM are aproape 5.000 de angajați și are în gestiune mai bine de 1.200 de kilometri de cale ferată.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Ministerul Justiției spune că, urmare a modificărilor, în fiecare dintre comisii vor fi angajați încă trei membri: unul moldovean și doi din străinătate. În prezent, comisiile sunt formate din trei experți naționali și trei experți internaționali.

Prevederile stabilesc și creșterea salariilor experților moldoveni. Dacă în prezent aceștia primesc 74.000 de lei pe lună, după intrarea în vigoare a modificărilor, salariul lor va ajunge la 110.000 de lei.

Tot pentru a grăbi vettingul, prevăzut să fie încheiat până la 31 decembrie anul curent, Guvernul propune ca rapoartele privind evaluarea judecătorilor sau procurorilor să fie pregătite de comisie în 30 de zile lucrătoare de la data audierii lor. În prezent, legea nu prevede un termen exact pentru această procedură.

• Pentru mai multe detalii, vezi articolul în limba rusă: В комиссии «vetting» добавят экспертов и поднимут им зарплаты

Potrivit legislației, prin procesul de vetting trebuie să treacă toți judecătorii actuali și viitori ai Curții Supreme de Justiție (CSJ) și ai Curților de Apel din țară, precum și cei care au fost la conducerea instanțelor de fond din 2017 până în prezent. Comisia care evaluează judecătorii a finalizat deja verificările la CSJ, iar din februarie 2025, a intervievat 17 magistrați ai Curții de Apel Centru, începând în paralel verificările la Curțile de Apel Nord și Sud.

Și procurorii sunt supuși evaluării extraordinare. Comisia de vetting a procurorilor a început în primăvara anului trecut verificarea procurorilor de la Procuratura Anticorupție, însă procesul a fost încetinit inclusiv din cauza suspendării finanțării de către Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Autoritățile moldovene au spus că poartă negocieri cu partenerii europeni pentru a acoperi costurile activității acestei comisii.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Actele de intimidare, amenințările, defăimarea și răspândirea de informații false împotriva jurnaliștilor și organizațiilor societății civile sunt pedepsite prin lege și trebuie investigate și sancționate prompt. Libertatea de exprimare și activitatea neîngrădită a jurnaliștilor sunt elemente esențiale ale unei democrații sănătoase”, a scris Jānis Mažeiks într-o postare pe rețele.

Declarația europeană a venit la scurt timp după ce președintele SUA, Donald Trump, într-un discurs în Congresul de la Washington, a invocat finanțarea americană a presei independente din R. Moldova ca un exemplu de risipire a banului public, american. Mai înainte, Trump făcuse o caracterizare asemănătoare finanțării unor proiecte pentru societatea civilă moldoveană.

• Te-ar putea interesa și: Recean mulțumește SUA pentru asistență, după ce Trump a dat din nou Moldova ca exemplu de „risipă”

Fără să se refere direct la declarația liderului american, care a pornit o campanie de reducere a cheltuielilor bugetare ale țării sale, Mažeiks mai spune că „Uniunea Europeană își menține angajamentul de a sprijini mass-media independente și organizațiile societății civile, de a combate dezinformarea și de a promova jurnalismul de investigație pentru a se asigura că cetățenii moldoveni au acces la informații corecte și fiabile.”

Discuțiile vin după ce administrația Trump a suspendat, chiar în ziua inaugurării președintelui, ajutoarele pentru străinătate prin organizația guvernamentală USAID, anunțând reduceri masive și de personal, în cadrul ei.

Casa Albă a spus că programele suspendate pe 90 de zile pot fi reluate dacă se constată că sunt în regulă, dar de atunci nu s-au produs asemenea „reluări” ale finanțării.

În mai multe țări asistate prin USAID, inclusiv în Moldova, beneficiarii care s-au văzut cu finanțarea oprită au făcut apeluri la fonduri fie spre alți donatori, fie - în cazul presei, mai ales - spre public, cerând donații.

• Vezi și: „Toată lumea e pe pauză”. Moldovenii evaluează oprirea temporară de către Donald Trump a asistenței externe a SUA

Situația presei și ONG-urilor asistate în trecut de americani a fost folosită de forțe conservatoare din țările beneficiare, din Ungaria până în Georgia, pentru a insinua, fără dovezi, că jurnaliștii sau activiștii respectivi ar fi făcut ceva rău sau necurat primind o asistență de care noua administrație SUA se dezice.

În Moldova, în fruntea acestor eforturi de discreditare se află liderul socialiștilor, prorusul Igor Dodon, fără să fie singur.

În Slovacia, guvernul populist prorus a cerut SUA liste de beneficiari din trecut ai asistenței americane, dar nu sunt informații publice că ar fi și primit-o.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Solicitat miercuri, 5 martie, la conferința de presă de după ședința de Guvern să comenteze menționarea de către președintele SUA Donald Trump a R. Moldova ca țară unde s-ar fi făcut risipă cu banii americani alocați pentru asistența externă, prim-ministrul moldovean a ținut să enumere o listă lungă de proiecte finanțate de SUA, din domenii ca industria vinului și până în sectorul energetic. Recean a declarat că speră că toate aceste proiecte vor continua.

Afirmațiile premierului moldovean vin la câteva ore după ce președintele american, Donald Trump, a spus în discursul său din Congresul american că SUA ar fi finanțat în R. Moldova „operațiuni de propaganda de stânga” în valoare de 32 de milioane de dolari, fără a da însă alte detalii. Nu este clar despre ce finanțări este vorba, dar președintele american a spus că contractele au fost anulate de așa-zisul Departamentul pentru eficiență guvernamentală (DOGE) condus de miliardarul Elon Musk.

• Te-ar putea interesa și: Trump a spus Congresului că Ucraina este gata să semneze acordul privind mineralele „în orice moment”

Presa de la Chișinău a scris că, de fapt, la ce s-a referit Trump, sunt ajutoare și asistență pentru mass-media din R. Moldova. Mai înainte, Trump vorbise despre alte zeci de milioane de dolari cheltuie pe programe de incluziune în Moldova, pe care le-a prezentat tot ca o risipă.

La insistențele jurnaliștilor privind dubiile lui Trump despre oportunitatea continuării unor ajutoare externe pentru Moldova, Recean a spus că speră ca proiectele cu finanțare americană să continue, dar a recunoscut că autoritățile caută alternative.

„Am ferma convingere că vor continua, dar este evident că anumite ajustări pot fi implementate”, a spus Recean, adăugând că guvernul „deja a identificat” oportunități ca proiecte din domeniul energetic, mass-media și culturii să-și poată continua activitatea. Premierul moldovean nu a oferit mai multe detalii.

Printre proiectele cu finanțare americană care au fost afectate de suspendarea asistenței externe oferite de SUA, se numără în special cele din domeniul justiției, dar și cel energetic.

Într-un răspuns oferit anterior Europei Libere, Ministerul moldovean al Energiei spunea că sunt afectate proiecte precum construcția celei de-a treia linii de interconexiune dintre Moldova și România de 400 kV Strășeni - Gutinaș. La aceasta se mai adaugă și achiziționarea unui sistem de stocare a energiei în baterii, dar și motoare cu ardere internă.

• Vezi și: Dolar suspendat, euro incert. Moldova și-ar dori ajutor european pentru proiectele energetice începute cu USAID

În prima sa zi de mandat, președintele american, Donald Trump, a dispus suspendarea aproape integrală pentru 90 de zile a ajutoarelor externe oferite de SUA, iar administrația sa a concediat o mare parte din angajații la nivel mondial ai USAID. Casa Albă a acuzat instituția de fraude la scară largă.

Subiectul sistării ajutoarelor externe americane a ajuns și pe agenda reprezentanților opoziției pro-ruse de la Chișinău. Liderul socialiștilor moldoveni, Igor Dodon, a cerut la mijlocul lunii februarie, printr-o scrisoare adresată ambasadei SUA, informații despre cine a primit, în Moldova, fonduri prin USAID, o structură de asistență externă americană a cărei activitate a fost suspendată de președintele Donald Trump.

Printre primii care s-au bucurat public că țările lor nu mai primesc sprijin prin USAID au fost liderii partidului de guvernământ, Visul Georgian, de la Tbilisi, dar și figuri de frunte din regimul populistului naționalist din Ungaria, Viktor Orbán.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Banii sunt oferiți sub formă de grant de Uniunea Europeană pe platforma de investiții pentru vecinătate, în contextul aplicării depuse de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB) în parteneriat cu Ministerul Sănătății.

Cei 3 milioane de euro vor fi alocați pentru acoperirea costurilor de elaborare a documentelor de proiect conceptual și tehnic detaliat.

„Această finanțare vine să contribuie la crearea unei infrastructuri medicale moderne pentru ca locuitorii regiunii de Nord a țării să aibă acces la servicii medicale de calitate”, a spus în ședința de Guvern, ministra Sănătății, Ala Nemerenco.

Spitalul urmează să fie construit la circa 12 km distanță de Bălți, în apropiere de satul Corlăteni, raionul Râșcani. Complexul de clădiri va avea o suprafață de 38 mii de m2 și o capacitate de 340 de paturi în regim de spitalizare și 78 în regim de ambulatoriu.

Valoarea totală a proiectului de construcție a spitalului regional este de 108 milioane de euro. Banca europeană va contribui cu 80,6% din costul total, iar statul moldovean - cu circa 20%.

• Te-ar putea interesa și: Din ce bani vor fi construite spitalele regionale
  

Anterior, Banca Europeană de Investiții (BEI) și CEB au oferit jumătate de milion de euro sub formă de grant pentru studiile de fezabilitate, pentru planul funcțional, actele pentru tender și designul preliminar al spitalului regional Bălți și spitalul regional Cahul.

Lucrările de construcție pentru spitalul regional Bălți ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2026, iar darea în exploatare este preconizată pentru începutul anului 2029. Pentru spitalul regional Cahul, autoritățile încă nu au o dată specificată.

Construcția celor două spitale regionale este unul dintre obiectivele actualei guvernări în domeniul sănătății. Acestea ar urma să ofere servicii în domenii precum neurologia și neurochirurgia, cardio-chirurgia, chirurgia endo-vasculară, terapia intensivă sau oncologia, concentrate acum în spitalele republicane din capitală.

La sfârșitul anului 2022, ministra Sănătății, Ala Nemerenco, declarase că statul va împrumuta 75 de milioane de euro la CEB pentru construcția spitalului regional Bălți, iar alte 25 de milioane vor fi utilizate din granturi.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Donald Trump a introdus taxe vamale de 25% pentru importurile din țările vecine și a dublat taxele pentru mărfurile importate din China, până la 20%.

Președintele american a spus că niciuna dintre cele trei țări nu a făcut destul din ce le-a cerut pentru a evita introducerea de taxe, inclusiv în ce privește oprirea traficului cu fentanil și precursori ai acestui drog letal, care pătrund în Statele Unite.

Taxele intră în vigoare în ziua în care Trump va susține un mare discurs în Congresul de la Washington, primul său „discurs despre starea națiunii” de când și-a început cel de-al doilea mandat, în luna ianuarie.

Măsuri de răspuns

China a reacționat imediat, anunțând și ea taxe suplimentare de 10%-15% pentru anumite importuri americane începând cu 10 martie, precum și impunerea de noi restricții de export pentru companii din SUA. De asemenea, China s-a plâns la Organizația Mondială a Comerțului.

Canada și Mexicul, care s-au bucurat de un regim comercial aproape liber cu SUA timp de trei decenii, erau și ele pregătite să riposteze.

• _{V-ar putea interesa și: SUA și Europa se ceartă pe tema „tarifelor reciproce”}

Prim-ministrul canadian Justin Trudeau a declarat că țara sa va aplica taxe de 25% unor importuri americane în valoare de zeci de miliarde de dolari, inclusiv importurilor de suc de portocale, unt de arahide, vin, băuturi spirtoase, bere, cafea, electrocasnice, îmbrăcăminte, încălțăminte, motociclete, produse cosmetice și hârtie.

Canada este pregătită să extindă taxele peste trei săptămâni, a spus Trudeau, dacă și cele americane rămân în vigoare până atunci.

„Taxele vor perturba o relație comercială extrem de prosperă”, a spus premierul canadian, adăugând că acestea încalcă acordul de liber schimb SUA-Mexic-Canada, semnat de Trump în primul său mandat.

Președinta mexicană, Claudia Sheinbaum, a declarat că nu există „nicio justificare, rațiune sau motiv” pentru acțiunile președintelui american pentru că Mexicul a luat „măsuri decisive” împotriva crimei organizate și a traficului de fentanil. Sheinbaum a spus că și țara sa va introduce măsuri de răspuns, pe care le va anunța duminică.

• _{Mai citiți și: Ar putea deveni China, din rivală, partenera Europei?}

Comisia Europeană a spus că „regretă profund” decizia președintelui american, avertizând că aceasta poate afecta comerțul global.

Donald Trump a avertizat și Uniunea Europeană cu introducerea „de taxe vamale pe bază de reciprocitate”, de pe 2 aprilie.

Creșterea prețurilor

Agenția Reuters scrie că anticiparea noilor taxe vamale a dus deja la scumpiri în Statele Unite, contrar promisiunilor din campania electorală ale noului președinte de a reduce costul vieții pentru americani.

Marile rețele de magazine ca Target și Best Buy au avertizat deja că vor majora prețurile „în următoarele zile” pentru unele produse alimentare de sezon, cum ar fi avocado din Mexic, sau pentru electrocasnicele produse în China.

Mai mulți economiști se tem că taxele vamale vor cauza Statelor Unite mai multe daune decât beneficii, aducând ca argument cele întâmplate în primul mandat al lui Donald Trump, când taxarea mărfurilor chinezești cu 10% a dus la decizia Chinei de a introduce taxe importurilor agricole americane, ceea ce a afectat mulți fermieri americani, Statele Unite pierzând cote de piață în favoarea altor țări, ca Brazilia.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Parlamentarii urmau să voteze o lege care ar crește finanțarea pentru învățământul universitar, dar partidele de opoziție au insistat că sesiunea este ilegală și ar trebui mai întâi să confirme demisia premierului Milos Vucevic și a guvernului său, potrivit AP.

Haosul parlamentar a început la aproximativ o oră după începerea sesiunii, opoziția suflând în fluiere și afișând un banner pe care scria „Serbia s-a ridicat pentru ca regimul să cadă!”

Imaginile video din sala de ședințe au arătat mai întâi o ciocnire între deputați, iar mai apoi cum au fost aruncate rachete și fumigene. Presa sârbă a relatat că au fost aruncate, de asemenea, ouă și sticle cu apă.

Oficialii au declarat ulterior că trei persoane au fost rănite în timpul altercațiilor, inclusiv deputatul Jasmina Obradovic, care a fost dusă la spital.

Președinta Parlamentului, Ana Brnabic, a acuzat opoziția că ar fi o „bandă teroristă”.

Ministrul Apărării, Bratislav Gasic, i-a descris pe cei din spatele incidentului drept „o rușine pentru Serbia”.

„Vandalismul deputaților din opoziție a scos la iveală natura lor și esența agendei lor politice”, a declarat Gasic.

Președintele populist al Serbiei, Aleksandar Vucic, a vizitat-o pe Obradovic în spital. „Jasmina va învinge, Serbia va învinge”, a spus Vucic într-o postare pe Instagram, care îl arată ținând de mână deputata, într-o sală de urgențe.

Incidentul violent din Parlamentul Serbiei reflectă o criză politică profundă în țara balcanică, unde protestele anticorupție de luni de zile au zdruncinat un guvern populist, scrie AP.

• Te-ar putea interesa și: Slăbesc protestele din Serbia controlul președintelui Vucic asupra puterii?

Premierul Miloš Vučević a demisionat din funcție în ianuarie, în timp ce autoritățile se confruntau cu ample proteste, după prăbușirea, în noiembrie, a unui acoperiș de beton într-o gară din nordul Serbiei, care a ucis 15 persoane, incident tragic pe care opoziția și criticii guvernului au pus-o pe seama corupției generalizate.

Parlamentul trebuie să confirme demisia prim-ministrului pentru ca aceasta să intre în vigoare.

Partidele de opoziție au insistat că guvernul nu are autoritatea de a adopta noi legi.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Copilul a decedat pe 25 februarie la Institutul Mamei și Copilului, unde a ajuns în stare gravă, în urma complicațiilor cauzate de o traumă la picior. Inițial, el a fost tratat la Spitalul Clinic Municipal de Copii „Valentin Ignatenco”.

Familia copilului susține că acesta a fost victima bullying-ului și acuză administrația școlii că nu ar fi intervenit, iar instituțiile medicale unde a fost internat – de neglijență, potrivit relatărilor presei. Mama copilului a depus o plângere la poliție.

Ofițerul de presă al Poliției din capitală, Cristina Talpă, a confirmat pentru agenția IPN depunerea plângerii, însă a precizat că nu poate divulga conținutul acesteia.

Ministerul Educației a anunțat pe 4 martie că reprezentanții săi au vizitat deja instituția unde învăța elevul și au discutat cu cadrele didactice, iar apoi va organiza discuții cu părinții și elevii, după revenirea acestora din vacanță.

„În cazul în care verificările vor confirma existența unor acte de bullying și lipsa unor măsuri adecvate din partea instituției”, ministerul spune că va cere „aplicarea sancțiunilor disciplinare prevăzute de legislația în vigoare”.

• Te-ar putea interesa și: Bullyingul în școală: Ce arată un sondaj făcut de elevi printre elevi

Și oficiul avocatului poporului pentru drepturile copilului a anunțat că se ocupă de acest caz, amintind, totodată, că asigurarea sănătății copiilor reprezintă „o obligație ce necesită măsuri concrete din partea autorităților”.

Cazul tragic al copilului de 13 ani din comuna Bubuieci a fost discutat în ședința Parlamentului din 27 februarie. Ministra Sănătății, Ala Nemerenco, a declarat, în plen, citată de Newsmaker, că „sunt greșeli foarte mari din partea spitalului municipal Ignatenco”, unde băiatul s-ar fi adresat în mod repetat. „Copilul trebuia să ajungă demult la Institutul Mamei și Copilului și atunci el ar fi avut o șansă de salvare. Deci, el a ajuns în sepsis, osteomielită gravă”, a declarat Nemerenco.

Reprezentanți ai spitalului municipal de copii „Valentin Ignatenco”, au declarat pentru realitatea.md că a fost creată o comisie în cadrul instituției spitalicești și toți medicii implicați urmează să prezinte explicații.

Poliția spune că a inițiat o anchetă pentru a stabili toate circumstanțele.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Cei care trebuie să se asigure în mod individual sunt:

• Proprietarii de terenuri - 1.264 de lei, dacă o fac până la data de 31 martie 2025.
• Persoanele care activează în domeniul comerțului cu amănuntul - 1.895 de lei.
• Fondatorii de întreprinderi individuale, cei care dețin o patentă de întreprinzător, persoanele fizice care dau în arendă unități de transport, încăperi, utilaje și alte bunuri materiale, precum și cele care desfășoară activități în domeniul achizițiilor de produse din fitotehnie și/sau horticultură - 2.527 de lei.
• Mediatorii, notarii, avocații, executorii judecătorești, experții judiciari care activează în cadrul unui birou de expertiză judiciară, interpreții, traducătorii și administratorii autorizați – 5.054 de lei.

Achitarea primei de asigurare medicală obligatorie poate fi efectuată online prin intermediul Serviciului guvernamental de plăți electronice MPay, la cel mai apropiat oficiu poștal/bancă comercială/terminal de achitare.

• Te-ar putea interesa și: Studiu CNAM: 70% din moldoveni sunt mulțumiți de polița medicală

Cei care nu vor reuși să își cumpere polița medicală până la 31 martie, riscă să plătească suma întreagă (12.636) plus penalități pentru fiecare zi de întârziere.

Persoanele angajate plătesc și în acest an din salariul lor 9% pentru asigurarea obligatorie de asistență medicală. Cu cât salariul este mai mare, cu atât contribuția pentru polița medicală este și ea mai mare.

Pentru a verifica statutul de asigurat/neasigurat, puteți accesa site-ul Companiei Naționale de Asigurări în Medicină – cnam.md.

Persoanele asigurate au acces gratuit la toate serviciile medicale incluse în Programul unic al asigurării obligatorii de asistență medicală.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

UE va propune să acorde statelor membre mai mult „spațiu fiscal” pentru investițiile în apărare, precum și împrumuturi în valoare de 150 de miliarde de euro pentru aceste investiții, și va urmări să mobilizeze și capital privat, a declarat Ursula von der Leyen.

Ea a prezentat planul numit ReArm Europe (Reînarmarea Europei) la doar câteva ore după ce președintele SUA, Donald Trump, a suspendat ajutoarele militare pentru Ucraina, spunând că le-ar putea relua odată ce conducerea de la Kiev va arăta „mai multă dorință de pace”.

„Acest plan - a spus von der Leyen - va permite statelor membre UE să își majoreze semnificativ cheltuielile de apărare fără a declanșa procedura de deficit excesiv", a declarat ea reporterilor, marți.

„Pot să mai anunț că vom propune posibilități și stimulente suplimentare pentru statele membre care vor decide, dacă doresc să utilizeze programele politicii de coeziune, să crească cheltuielile pentru apărare, a mai spus Ursula von der Leyen.

„Este momentul Europei, și suntem gata să plusăm”, a proclamat șefa CE, precizând că în planul „în cinci părți” cuprinde și ajutor militar imediat pentru ucraineni.

Planul prezentat de Ursula von der Leyen va fi supus aprobării liderilor țărilor din UE la un summit special consacrat apărării, pe 6 martie.

Poate Europa produce cât trebuie?

Experții în industria de apărare, dar și unii politicieni, au spus mereu, odată ce s-a ridicat posibilitatea ca SUA să nu mai ajute militar Ucraina, că Europa nu este încă gata să-i ia locul: chiar dacă are banii necesari, industria ei de apărare nu poate pregăti la timp muniția și armamentul de care are nevoie Kievul.

Întrebat marți dacă întreprinderile europene pot crește producția suficient de repede, directorul general al concernului francez de armament Thales, Patrice Caine, s-a arătat și el precaut. „Are Europa tehnologia necesară pentru a produce întregul spectru de echipamente de apărare de care are nevoie? Răspunsul este da", a declarat el reporterilor, adăugând că Franța își satisface deja aproape toate nevoile militare proprii - relatează Reuters.

Dar el a indicat că firmele din domeniul apărării ar fi „nervoase” în privința accelerării planurilor concrete de cheltuieli. „Capacitatea de producție se ajustează în mod natural la nivelul contractelor. Este mai degrabă o întrebare pentru cumpărători, guverne și armate. Vor fi declarațiile susținute de contracte suplimentare?", a întrebat Caine retoric reporterii după publicarea rezultatelor anuale ale Thales.

Cheltuieli crescute în Belgia și Franța

Chiar în ziua când Ursula von der Leyen a propus planul de înarmare a UE, mai multe guverne din țările membre au prezentat la rândul lor planuri de sporire a cheltuielilor militare.

Guvernul belgian intenționează să accelereze cheltuielile pentru apărare cu 4 miliarde de euro (4,2 miliarde de dolari) în următoarele luni, a declarat marți Ministerul belgian al Apărării, confirmând un raport al ziarului belgian De Tijd care îl cita pe premierul Bart De Wever.

Creșterea ar trebui să ducă cheltuielile totale de apărare ale Belgiei la 2% din produsul său intern brut (PIB) în acest an, care este nivelul minim convenit între aliații NATO.

Ministrul belgian al apărării, Theo Francken, va propune majorarea la următoarea reuniune a cabinetului de vineri, a declarat purtătorul său de cuvânt.

Noul guvern belgian declarase nu mai departe decât luna trecută că va atinge acest prag abia în 2029. Cheltuielile pentru apărare reprezintă în prezent aproximativ 1,3% din PIB-ul Belgiei și nu au mai atins niciodată nivelul de 2%. De Wever își propune să pună în aplicare cheltuielile mai mari până la summitul NATO din 24 iunie, a mai informat ziarul De Tijd.

• Te-ar putea interesa și: Industria de armament din Europa ia avânt după ultimele evoluții legate de Ucraina

Franța trebuie să cheltuiască mai mult pentru apărare și mai repede, a declarat tot marți ministrul francez de Finanțe, Eric Lombard, în contextul în care țările europene sunt îndemnate să sporească cheltuielile pentru apărare, în timp ce Washingtonul amenință să se retragă din efortul aliat de ajutorare a Kievului.

„Trebuie să ne mișcăm mai repede și mai mult", a declarat Lombard pentru Franceinfo. Remarcile lui vin în contextul în care Franța a fost supusă unor presiuni interne și comunitare pentru a-și reduce deficitul.

Lombard a declarat că Franța va trebui să facă eforturi în alte domenii pentru a finanța în mod corespunzător creșterea cheltuielilor de apărare, dar a insistat că sistemul de protecție socială al țării va rămâne în mare parte intact.

Partidele germane, la răscruce, cu apărarea în vizor

În Germania - cea mai mare membră a UE, cu cea mai puternică economie, sporirea cheltuielilor de apărare era tema principală a negocierilor pentru formarea unei noi coaliții, marți, informează dpa.

Premierul bavarez Markus Söder a declarat marți dimineață că aceasta este o „zi foarte, foarte importantă", la câteva ore după ce Statele Unite au anunțat luni că suspendă temporar ajutorul militar pentru Ucraina.

Alianța de centru-dreapta CDU-CSU - formată din creștin-democrați (CDU) și Uniunea Creștin-Socială (CSU) a lui Söder - speră să formeze o coaliție cu Partidul Social Democrat (SDP) al cancelarului demisionar Olaf Scholz, după ce a câștigat alegerile parlamentare luna trecută.

Deși ajungerea la un acord de coaliție în Germania durează de obicei săptămâni, dacă nu chiar luni, negociatorii sunt supuși unei presiuni uriașe pentru a găsi un consens imediat, într-o vreme când Europa se grăbește să răspundă la schimbarea dramatică a politicii externe a SUA sub președinția lui Donald Trump.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Marcel Dumbrăvan activează la Procuratura Anticorupție din 2008 și a primit calificativul „foarte bine” la ultima inspecție profesională, potrivit unui raport prezentat în ședința Consiliului.

Candidatura sa a fost propusă de procurorul general Ion Munteanu.

Dumbrăvan le-a spus membrilor CSP că, în ultima perioadă, a fost responsabil de Oficiul Nord al Procuraturii Anticorupție.

„Îmi dau seama de responsabilitatea funcției și mă voi strădui să fac față domeniului managerial respectiv. Știu că nu este ușor. Voi conta pe sprijinul personalului Procuraturii Anticorupție și al Procuraturii Generale”, a declarat Dumbrăvan.

De asemenea, procurorul a spus că personalul instituției este „demoralizat” din cauza procedurii de „vetting”. Potrivit lui, procurorii sunt îngrijorați și din cauza intenției autorităților de a lichida Procuratura Anticorupție, precum și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate, și de a crea o singură procuratură care se va ocupa de cazurile de corupție și de crimă organizată.

„Procurorii sunt descurajați. Ei nu știu care va fi viitorul lor, în ce funcții vor lucra”, a subliniat el.

Dumbrăvan s-a angajat să își sprijine colegii pentru a obține rezultate. El a mai spus că, în calitate de șef interimar al Procuraturii Anticorupție, intenționează să ia măsuri pentru a se asigura că investigarea cazurilor nu va întârzia.

După ce Consiliul a votat în favoarea numirii lui Dumbrăvanu, șeful CSP, Dumitru Obadă, i-a urat acestuia succes. „Vă dorim succes, înțelepciune, răbdare. Să consolidați echipa cu ajutorul lui Dumnezeu”, a spus el.

• Te-ar putea interesa și: Primul pas pentru crearea PACCO. Deputații au adoptat în prima lectură legea care prevede lichidarea procuraturilor specializate
  

Veronica Dragalin a preluat conducerea Procuraturii Anticorupție la 1 august 2022 și și-a prezentat demisia la 19 februarie 2025. Ea s-a opus desființării procuraturilor specializate, afirmând că aceasta ar pune în pericol anchetele în curs și securitatea țării. Dragalin a îndemnat deputații să nu voteze în favoarea proiectului respectiv. A doua zi, deputații au adoptat în primă lectură proiectul legii privind crearea Parchetului pentru Combaterea Corupției și a Criminalității Organizate.

Pe 4 martie, Veronica Dragalin a publicat un mesaj de adio pe pagina sa de Facebook. „Din păcate, acest capitol se încheie într-un mod pe care nu l-am prevăzut - o evidențiere a provocărilor profunde care încă stau în calea adevăratei justiții și statului de drept în Republica Moldova”, a scris ea.

Dragalin a declarat că nu a renunțat la intenția sa de a lupta împotriva corupției și că, în calitate de cetățean obișnuit, intenționează să urmărească îndeaproape activitatea instituțiilor publice.

„Stimați cetățeni, începând de astăzi, mă alătur de voi ca un simplu cetățean al Republicii Moldova care își iubește țara și care are privilegiu și obligația să urmărească cu vigilență activitatea instituțiilor publice și pe cei care dețin putere în stat”, a spus fosta șefă a PA.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„A opri ajutorul acum înseamnă a-l ajuta pe (președintele rus Vladimir) Putin”, a declarat Oleksandr Merejko, președintele Comisiei parlamentare pentru afaceri externe din Ucraina, pentru Reuters.

„La prima vedere, asta arată foarte rău. Se pare că ne împinge spre capitulare, ceea ce înseamnă (acceptarea) cererilor Rusiei”, a mai spus el.

Suspendarea ajutorului, scrie Reuters, a venit după ce Trump a schimbat politica SUA privind Ucraina și Rusia la preluarea mandatului în ianuarie, adoptând o poziție mai conciliantă față de Moscova.

Știrea urmează, de asemenea, unei confruntări explozive cu Zelenski la Casa Albă, vineri, în care Trump l-a acuzat că nu este suficient de recunoscător pentru sprijinul acordat de Washington în războiul cu Rusia.

„Cel mai important: este o lovitură psihologică, o lovitură politică asupra Ucrainei, care nu ne întărește moralul”, a declarat Merejko.

El a comparat oprirea ajutorului cu Acordul de la München din 1938, când Germaniei naziste i s-a permis să anexeze o parte din Cehoslovacia.

„Este mai rău decât München, pentru că cel puțin acolo nu au încercat să prezinte Cehoslovacia drept agresor, dar aici încearcă să acuze victima de agresiune - iar asta este extrem de periculos”, a spus el.

Nu este limpede dacă se oprește chiar totul

Ucrainenii s-au trezit marți cu vestea că administrația Trump a suspendat ajutorul militar pentru lupta lor împotriva invaziei Rusiei, la câteva zile după o dispută dezastruoasă în Biroul Oval care a adâncit ruptura dintre Kiev și Casa Albă - nota marți dimineață Associated Press.

Decizia pare să oprească livrările de arme aprobate în timpul administrației Biden, dar nu a fost clar dacă vor fi afectate livrările de muniție pentru sistemele de arme aflate deja în Ucraina.

„Mă simt trădat, dar din anumite motive acest sentiment nu este foarte profund. Mă așteptam la așa ceva din partea lui Trump”, a declarat sub condiția anonimatului un soldat ucrainean care luptă în regiunea rusă Kursk, unde Ucraina a lansat o incursiune militară îndrăzneață în august 2024 pentru a-și îmbunătăți poziția la negocieri. Kievul s-a temut de posibilitatea opririi ajutorului pentru Ucraina încă de la preluarea mandatului de către Trump, amintește AP.

„Prin întreruperea bruscă a asistenței militare acordate Ucrainei, președintele Trump îi lasă baltă pe ucraineni la greu și dă undă verde Rusiei să-și continue marșul spre vest", a declarat Razom for Ukraine, un grup de susținere a Ucrainei din SUA. „Razom for Ukraine îndeamnă Casa Albă să întoarcă imediat cursul, să reia ajutorul militar și să îl preseze pe Putin să pună capăt invaziei sale oribile”, se mai spune în declarație.

Kremlinul salută decizia SUA

Kremlinul a salutat decizia Casei Albe de a întrerupe temporar ajutorul militar pentru Ucraina.

„Dacă este adevărat, atunci este o decizie care într-adevăr ar putea determina regimul de la Kiev să intre într-un proces de pace”, a declarat reporterilor Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui rus Vladimir Putin.

Potrivit agenției Bloomberg, orice întrerupere a fluxului de arme americane spre linia frontului ar slăbi rapid șansele Ucrainei de a învinge invazia Rusiei. Suspendarea se aplică „tuturor echipamentelor militare americane care nu se află în prezent în Ucraina, inclusiv armelor aflate în tranzit pe avioane și nave sau care așteaptă în zonele de tranzit din Polonia.

Suspendarea „va avea un impact negativ, desigur, dacă privezi Ucraina de asistența din partea Statelor Unite, fie că este vorba de ajutor financiar sau militar”, a declarat analistul militar independent Iuri Federov pentru Current Time. „Asistența militară include nu numai furnizarea de arme, muniții și așa mai departe, ci și sprijinirea Ucrainei prin furnizarea de informații”.

„Majoritatea experților estimează că forțele armate ucrainene vor fi capabile să mențină ritmul și intensitatea actuală a operațiunilor militare timp de aproximativ șase luni”, a spus el. „Dacă acest lucru este corect sau nu - este greu de spus”.

Suspendarea ajutoarelor militare ale SUA se va adăuga probabil îngrijorărilor Kievului și ale susținătorilor săi occidentali că Ucraina ar putea fi presată să ajungă la o încetare a focului sau la un acord de pace care să favorizeze Moscova.

Aliații europeni mai primesc un semnal

Decizia SUA de a îngheța ajutorul pentru Ucraina întărește poziția Rusiei și face pacea mai dificil de obținut, a declarat marți Benjamin Haddad, ministrul francez pentru Afaceri Europene.

„În mod fundamental, dacă dorim pacea, o decizie de suspendare a înarmării pentru Ucraina consolidează pacea sau o face mai îndepărtată? O face mai îndepărtată, deoarece nu face decât să întărească mâna agresorului de pe teren, care este Rusia", a declarat Haddad pentru France 2.

Marea Britanie a declarat marți că este angajată să asigure o pace durabilă în Ucraina împreună cu aliații săi după ce președintele american Donald Trump a sistat ajutorul militar american pentru Kiev.

„Rămânem absolut angajați în asigurarea unei păci durabile în Ucraina și colaborăm cu aliații cheie pentru a sprijini acestui efort. Este un lucru corect de făcut și este în interesul nostru să facem acest lucru”, a spus un purtător de cuvânt al guvernului britanic într-o declarație.

Sute de polonezi și ucraineni au demonstrat luni seară la Varșovia, în fața ambasadei SUA, protestând față de atitudinea noii administrații americane față de liderul Ucrainei, Volodimir Zelenski.

Protestul a venit la câteva ore după ce un erou polonez al democrației, Lech Wałęsa, și zeci de alți foști deținuți politici din Polonia au scris o scrisoare președintelui Donald Trump, spunându-i că tratamentul pe care acesta l-a aplicat președintelui Ucrainei în Biroul Oval săptămâna trecută i-a umplut de „oroare și dezgust".

Wałęsa, care a ocupat funcția de președinte la scurt timp după ce Polonia a rupt cu comunismul și ceilalți semnatari îi transmit lui Trump că li s-a părut ofensator faptul că se aștepta ca președintele ucrainean Volodimir Zelenski să arate respect și recunoștință pentru asistența materială pe care Statele Unite au acordat-o Ucrainei pentru a se apăra împotriva invaziei Rusiei. „Recunoștința se cuvine soldaților ucraineni eroici care își varsă sângele în apărarea valorilor lumii libere. Ei sunt cei care au murit pe linia frontului", spun semnatarii.

Cât de mult este afectat ajutorul?

Valoarea exactă a ajutorului militar afectat este neclară, dar transferul de arme în valoare de 3,85 miliarde de dolari autorizat de Congres în timpul mandatului lui Biden nu a fost încă alocat de Casa Albă. Niciun nou ajutor militar nu a fost aprobat de la preluarea mandatului de către Trump, în ianuarie.

Congresul SUA a alocat peste 180 de miliarde de dolari pentru sprijinirea Ucrainei de când Rusia și-a lansat invazia la scară largă în februarie 2022, aproximativ două treimi din această sumă reprezentând asistența militară.

„În primul rând, suspendarea ajutorului american ar putea afecta rachetele de apărare aeriană, muniția HIMARS și artileria”, a scris pe Telegram deputatul ucrainean Oleksi Honcearenko.

Statele Unite sunt singurul producător de sisteme HIMARS și ATACMS, iar dacă acestea se termină, capacitatea Ucrainei de a lovi mult în spatele liniilor rusești și de a-și păzi pozițiile din spate va fi compromisă.

Ce ar putea pune capăt pauzei în ajutorul militar?

„Ceea ce trebuie să auzim de la președintele Zelenski este că regretă ceea ce s-a întâmplat, că este pregătit să semneze acest acord privind minereurile și că este gata să se angajeze în negocieri de pace”, a declarat Mike Waltz, consilierul pentru securitate națională al Casei Albe, pentru Fox News, la 3 martie.

După ce Zelenski a fost citat spunând că sfârșitul războiului este „foarte, foarte departe”, Trump a scris într-o postare pe social media: „Aceasta este cea mai proastă declarație care ar fi putut fi făcută de Zelenski, iar America nu o va mai suporta mult timp!”

În interviul pentru Fox, Vance a spus că ușa rămâne deschisă pentru ucraineni, dar că liderii europeni trebuie să-i spună lui Zelenski că războiul nu poate continua la nesfârșit. Ei recunosc acest lucru în privat, dar în public tind să îl „umfle pe Zelenski, a mai spus vicepreședintele american.

De asemenea, Vance a apărat poziția lui Trump potrivit căreia un interes economic al Washingtonului în viitorul Ucrainei va servi drept garanție de securitate solidă.

„Dacă doriți garanții reale de securitate, dacă doriți să vă asigurați că Vladimir Putin nu va invada din nou Ucraina, cea mai bună garanție de securitate este să le oferiți americanilor un avantaj economic în viitorul Ucrainei”, a spus Vance în interviu.

„Aceasta este o garanție de securitate mult mai bună decât 20.000 de soldați dintr-o țară care nu a mai luptat într-un război de 30 sau 40 de ani”, a adăugat el.

Trump a declarat pe 3 martie că nu crede că acordul privind mineralele a eșuat.

• Te-ar putea interesa și: Video | Momentul în care Donald Trump și Volodimir Zelenski se contrează la Casa Albă

Zelenski a părăsit Casa Albă pe 28 februarie fără a semna un acord care să ofere SUA acces la mineralele rare și resursele naturale ale Ucrainei, așa cum era planificat.

Statele Unite au făcut presiuni asupra lui Zelenski pentru a se alinia eforturilor Washingtonului de a ajunge la un acord care să pună capăt luptelor din Ucraina, în timp ce liderii europeni au încercat să își aroge un rol mai puternic după vizita dezastruoasă a liderului ucrainean la Casa Albă.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Letonia a interzis intrarea în țară a 16 cetățeni georgieni. Ministrul leton de externe, Baiba Braže, a declarat că interdicția a fost impusă pentru o perioadă nedeterminată.

La rândul său, Lituania a sancționat 74 de oficiali georgieni. Ministerul de Externe de la Vilnius a precizat că lista include șapte judecători ai Curții Constituționale de la Tbilisi, precum și alți judecători, procurori și ofițeri de poliție, inclusiv cei care „au depus mărturii false împotriva jurnalistei Mzia Amaglobeli și au contribuit la detenția sa ilegală”.

„Lituania a adăugat 74 de oficiali georgieni pe lista persoanelor care au interdicție de intrare în țară din cauza încălcărilor grave ale drepturilor omului și a represiunilor din Georgia. Sprijinim poporul georgian în aspirația sa către democrație și viitor european”, a afirmat ministrul lituanian de externe, Kęstutis Budrys.

• Te-ar putea interesa și: „Visul Georgian” încetează colaborarea cu APCE de la Strasbourg

Estonia a inclus 55 de cetățeni georgieni pe lista sancțiunilor. Printre aceștia se numără 20 de judecători, 15 procurori, 13 ofițeri de poliție, cinci deputați din partidul de guvernământ Visul Georgian (Lașa Talahadze, Irakli Zarkua, Viktor Sanikidze, Gela Samharauli, Beka Odișaria).

Ministrul estonian de externe, Margus Tsahkna, a spus că lista de sancțiuni include persoane implicate în persecutarea protestatarilor. „Aceste persoane au folosit sau au amenințat cu violența. Folosirea violenței în Georgia împotriva protestatarilor, jurnaliștilor și liderilor opoziției este inacceptabilă, criminală și o încălcare a drepturilor omului", a scris el.

Lituania, Letonia și Estonia au fost primele care au anunțat sancțiuni împotriva autorităților georgiene, pe fondul protestelor masive legate de respingerea de către această țară a integrării europene în 2024. Acestea au interzis intrarea, în special, a oligarhului Bidzina Ivanișvili, fondator al partidului pro-rus de guvernare Visul Georgian, și a ministrului de interne, Vahtang Gomelauri.

În baza relatărilor Current Time TV.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Poliția înarmată a închis centrul orașului din vestul Germaniei, unde putea fi văzută într-o piață o mașină avariată, cu geamul din față spart, potrivit AFP.

Două atacuri cu mașini în alte orașe germane, din decembrie, s-au soldat cu opt morți. Mannheim însuși, oraș la 85 km sud de Frankfurt-pe-Main, a fost scena unui atac prin înjunghiere la un miting anti-islam, în mai anul trecut. Atunci, un polițist a fost ucis și alte cinci persoane rănite, iar atacul a fost pus pe seama unui străin cu cererea de azil respinsă.

Poliția nu a calificat noul incident violent drept un atac, dar a declarat că un presupus „autor" a fost arestat după ce mașina a trecut printr-o zonă comercială în jurul orei 12:15, ora locală.

„Acum putem confirma că o mașină a intrat într-o zonă pietonală și că o persoană a fost ucisă", a declarat purtătorul de cuvânt al poliției, Stefan Wilhelm, adăugând că mai multe persoane au fost rănite. „Putem confirma că un suspect a mai fost arestat", a spus el, adăugând că „ancheta continuă".

Wilhelm a mai declarat că locuitorii au fost îndemnați să evite zona centrală a orașului, în contextul unei operațiuni ample a poliției. Polițiști puternic înarmați au izolat zona, iar deasupra și-au făcut apariția elicoptere ale poliției.

Cotidianul Bild a informat că două persoane, nu doar una, au fost ucise și 25 rănite în incident, iar imaginile publicate de el arată ambulanțe lângă turnul de apă istoric al orașului. Un reporter aflat la fața locului pentru canalul de știri NTV a declarat că „cel puțin o persoană zace acoperită sub o prelată" și că pantofi de copii erau împrăștiați printre alte obiecte, pe sol.

Orașele germane au fost marcate de mai multe atacuri violente, inclusiv de înjunghieri și atacuri cu mașini care au fost atribuite solicitanților de azil.

Luna trecută, un bărbat a intrat cu mașina într-o demonstrație sindicală în orașul München din Bavaria, omorând o fetiță de doi ani și pe mama acesteia.

În decembrie, un atac cu mașină-capcană a avut ca țintă o piață de Crăciun din orașul estic Magdeburg, omorând șase persoane și rănind câteva sute.

Autoritățile din Mannheim și din toată țara se aflau de câteva zile în stare de alertă maximă, deoarece ziua de luni este punctul culminant al sărbătorilor tradiționale de carnaval din Germania, înainte de începerea Postului Mare dinaintea Paștelor. Ministra de Interne, Nancy Faeser, a declarat luni, înainte de incidentul din Mannheim, că festivitățile se desfășoară în condiții de securitate „ridicate”.

La Mannheim, mii de oameni s-au aflat pe străzi duminică, la parada de carnaval. După incidentul de luni, ministra Faeser și-a anulat vizita la parada de carnaval din Köln - pentru a se deplasa la Mannheim.

Securitatea a fost o temă majoră în alegerile germane de luna trecută, câștigate de CDU/CSU, un bloc de centru-dreapta, amintește AFP.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Informația a fost prezentată de Ministerul Sănătății către Curtea de Conturi (CC), ca răspuns la implementarea recomandărilor Curții, care a efectuat în anul 2024 un audit financiar al activității ministerului.

„Studentul/elevul se obligă să restituie la bugetul de stat, în cazul exmatriculării sau neprezentării la locul de muncă conform repartizării și al încălcării termenului indicat în contract, cheltuielile pentru instruirea sa în volumul calculat de instituția de învățământ respectivă”, se arată în răspunsul Ministerului Sănătății.

Potrivit raportului CC, prezentat în iunie 2024, 26 de absolvenți ai USMF din promoția anului 2023 și 33 de absolvenți din promoția 2022 nu s-au angajat conform repartizării ministerului. Statul a cheltuit pentru instruirea acestora 17,6 milioane de lei.

Alți 15,3 milioane de lei, statul a cheltuit pentru instruirea a 73 de studenți ai USMF care au fost exmatriculați în anii 2022-2023 din varii motive.

Potrivit datelor oferite anterior Europei Libere de către Ministerul Sănătății, peste 140 de foști medici și farmaciști rezidenți care au terminat studiile cu finanțare din bugetul de stat în anii 2018-2023 nu s-au prezentat la locul de repartizare și au restituit statului 7,8 milioane de lei.

Legea obligă medicii și farmaciștii, care au studiat la buget, să muncească cel puțin 5 ani conform repartizării Ministerului Sănătății, în caz contrar trebuie să restituie costurile studiilor.

• Te-ar putea interesa și: Tinerii medici din mediul rural vor primi indemnizații mai mari

Întrucât R. Moldova se confruntă cu un deficit de lucrători medicali, mai ales în zonele rurale, Ministerul Sănătății a mărit în anul 2024 indemnizația unică primită de tinerii, care merg să lucreze conform repartizării, de la 120 mii de lei la 250 mii de lei.

Tot anul trecut, Ministerul Sănătății a mărit și termenul de repartizare de la 3 la 5 ani de activitate obligatorie.

Totodată, medicii, farmaciștii și specialiștii cu studii superioare de licență în domeniul medical, care activează în mediul rural, beneficiază inclusiv de compensarea cheltuielilor pentru închirierea locuinței și pentru consumul de energie termică și electrică în primii 5 ani de activitate, comparativ cu cei 3 ani stabiliți anterior.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Valul de donații ale cetățenilor cehi a început la mijlocul lunii februarie, la împlinirea a trei ani de război în Ucraina, dar acestea au crescut spectaculos după schimbul de replici aprins pe care președintele SUA l-a avut cu liderul de la Kiev, vinerea trecută, în Biroul Oval.

Numai în seara zilei de vineri, 28 februarie, cehii au transferat peste 3 milioane de coroane (120 mii euro), de 10 ori mai mult decât într-o zi obișnuită, pe conturile a trei organizații importante care sprijină Ucraina („Dárek pro Putina”, „Paměť národa” și „Člověk v tísni”).

„Pe măsură ce Trump crește presiunea publică, unii cehi pun mâna pe cardurile lor bancare pentru a riposta”, a declarat Martin Ondráček de la „Dárek pro Putina” („Cadou lui Putin” – n.r.), pentru radioul public iRozhlas.

„Cred că oamenii sunt furioși că președintele Trump și vicepreședintele JD Vance au fost atât de ofensatori cu Zelenski. (...) Oamenii pur și simplu își dau seama că acești parteneri nu mai pot fi de încredere. Trebuie să lucrăm din nou ca la începutul războiului, pentru că suntem cu toții îngrijorați de viitor”, a spus și Martin Kroupa, de la Paměť národa.

Potrivit lui Ondráček, donațiile făcute de cehi la weekend au crescut și ele în mod semnificativ, iar acestea vor completa suma necesară de peste 2,9 milioane de euro pe care „Dárek pro Putina” au adunat-o ca să achiziționeze un elicopter Black Hawk pentru Ucraina.

„Republica Cehă a devenit prima țară din lume ai cărei cetățeni au finanțat prin crowdfunding un elicopter militar pentru Ucraina”, a declarat Ondráček. Fondurile suplimentare vor fi folosite pentru a transporta UH-60 Black Hawk în Ucraina, care are nevoie disperată de sprijin aerian modern, a precizat el.

• Te-ar putea interesa și: Cehia vrea să limiteze drastic accesul la cetățenie pentru ruși

Alte grupuri de ajutor umanitar și militar din Cehia au înregistrat, de asemenea, o creștere a donațiilor.

„Există sentimentul clar că cehii nu vor să-l lase pe cel slab să cadă atunci când este tratat cu atâta ostilitate”, a declarat Jan Heřmánek de la Team4Ukraine pentru iRozhlas. Organizația sa, care ajută Ucraina din 2014, a înregistrat un număr tot mai mare de donatori în ultimele săptămâni.

„Există sentimentul că cehii nu vor să stea deoparte și să nu facă nimic. Ei înțeleg trauma Ucrainei pentru că am trecut și noi prin experiențe istorice similare”, a declarat Heřmánek, adăugând că banii pe care oamenii i-au trimis în contul organizației sale vor fi folosiți pentru achiziționarea de drone pentru unitățile ucrainene care luptă în regiunile Donețk și Harkov, precum și pentru achiziționarea unui robot de stingere a incendiilor pentru pompierii ucraineni.

Dincolo de sprijinul popular, guvernul ceh și-a reafirmat, de asemenea, angajamentul față de Ucraina. Ministra apărării de la Praga, Jana Černochová, a vizitat la sfârșitul săptămânii regiunea Harkov, unde a transmis unei brigăzi militare ucrainene un lot de ajutoare – haine și încălțăminte de iarnă, precum și consumabile medicale.

Premierul ceh, Petr Fiala, a declarat după summitul de la weekend al liderilor europeni că Ucraina ar trebui să beneficieze mai mult sprijin occidental și că, în viitor, o armată puternică a Kievului ar putea fi o garanție de securitate.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Acesta este primul guvern tripartit al țării din centrul Europei, una din cele mai bogate din Uniunea Europeană. Guvernarea reunește Partidul Popular Austriac conservator al lui Stocker (ÖVP), social-democrații de centru-stânga (SPÖ) și liberalii de la NEOS.

Alianța a fost încheiată doar la a doua încercare, după ce Partidul Libertății, de extremă dreaptă (FPÖ), a devenit cea mai puternică forță politică în alegerile parlamentare din 29 septembrie, dar nu a reușit să formeze guvernul cu conservatorii.

Stocker, un politician de 64 de ani, a preluat conducerea ÖVP după demisia lui Karl Nehammer, cunoscut în estul Europei mai ales pentru blocarea îndelungă a aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen, fără frontiere interne.

Noul guvern, scrie Associated Press, va trebui să facă față creșterii șomajului, recesiunii și unui buget care scârțâie.

Acordul său de coaliție, prezentat joi după cele mai lungi negocieri din Austria de după cel de-al Doilea Război Mondial, prevede, de asemenea, noi reguli stricte privind azilul în țara cu 9 milioane de locuitori.

În același acord se prevede sprijinul Austriei pentru „parcursul european” al R. Moldova, Ucrainei și Georgiei, dar se cere „terminarea” candidaturii Turciei, cea mai veche din istoria UE.

• Te-ar putea interesa și: Noua guvernare austriacă sprijină „parcursul european” al Moldovei. De candidatura Turciei nu mai vrea să audă

În acordul publicat săptămâna trecută se regăsesc ceea ce observatorii numesc concesii făcute extremei-drepte, cum ar fi interdicția portului vălului musulman sau blocarea reunificării familiilor solicitanților de azil.

Faptul că în noua guvernare de la Viena nu este cuprinsă formațiunea care a câștigat alegerile din septembrie, eurosceptica și antimigraționista FPÖ, a fost caracterizat de către presa de orientare conservatoare drept o „trădare” a electoratului.

Aceeași presă a spus că în Austria s-ar repeta scenariul politic din Germania, unde partidele tradiționale (CDU-CSU și SPD) ar ține dreapta antimigraționistă (AfD) departe de putere, sfidând voința alegătorilor, care au clasat-o pe locul al doilea la recentele alegeri.

Liderul FPÖ, Herbert Kickl, un politician acuzat de simpatii pentru nazism, a declarat că noua coaliție ar „deschide calea către un stat polițienesc" și că autoritățile ar trebui să se concentreze mai mult pe prevenirea intrării în Austria a „infractorilor migranți”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Prima etapă de înscriere este organizată în perioada 3 martie – 30 aprilie, iar cea de a doua în perioada 2-8 mai. În aceste perioade se vor desfășura probele de aptitudini în instituțiile de învățământ general, care au clase cu profil.

Rezultatele înscrierii copiilor în clasa I după prima etapă vor fi afișate pe 16 mai. De asemenea, pe site-ul instituțiilor de învățământ și al direcțiilor educație din R. Moldova va fi prezentat numărul de locuri rămase libere după prima etapă.

Turul doi de înscriere va fi organizat în perioada 19 – 30 mai. În această perioadă vor fi înscriși copiii, care nu au reușit să depună cereri în prima etapă, dar și copiii care vor împlini vârsta de 7 ani în perioada 1 septembrie - 31 decembrie 2025.

În perioada 2 - 6 iunie se vor desfășura probele de aptitudini în instituțiile de învățământ general care organizează clase cu profil, pentru locurile rămase libere, iar rezultatele și numărul locurilor libere vor fi anunțate pe 9 iunie 2025.

Lista finală a copiilor înscriși în clasa I va fi afișată public în instituțiile de învățământ pe 10 iunie 2025.

Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, în acest an părinții nu vor prezenta raportul privind dezvoltarea fizică, socio-emoțională, cognitivă, a limbajului și comunicării, precum și a dezvoltării capacităților și atitudinilor de învățare la finele grupei pregătitoare, în format fizic (pe hârtie) până la data de 1 septembrie.

Acesta va fi generat în Sistemul informațional de management în educație (SIME), iar instituțiile de învățământ vor putea lua cunoștință cu datele despre copil accesând site-ul.

• Vezi și: Ministerul Educației schimbă regulile de înscriere a copiilor în clasa I

Recent, autoritățile din educație au aprobat și noua metodologie de înscriere în clasa I. Potrivit acesteia, copiii cetățenilor moldoveni din diaspora, cetățenilor UE, precum și a celor refugiați vor avea șanse egale la înmatriculare.

De asemenea, copiii cu cerințe educaționale speciale vor beneficia de o perioadă de tranziție de la învățământul preșcolar la învățământul primar în funcție de recomandările specialiștilor structurilor teritoriale de asistență psihopedagogică din cadrul Centrului Republican de Asistență Psihopedagogică (CRAP).

Peste 10.400 de copii din municipiul Chișinău au fost înscriși în clasa I pentru anul de studii 2024-2025.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Costa a declarat că este „impresionat” de reușitele R. Moldova în cei trei ani de la depunerea cererii, perioadă în care Rusia ar fi subminat parcursul european al Chișinăului, folosind „șantajul energetic, știrile false și războiul hibrid”.

„UE și R. Moldova vor continua să susțină cu fermitate pacea”, a spus oficialul european care a subliniat că Bruxelles și Chișinău își vor modela viitorul în termeni proprii, „fără interferențe” din exterior.

El a criticat șantajul energetic la care a fost supusă R. Moldova de către Rusia la începutul acestui an, când Gazprom a oprit livrările de gaze spre regiunea transnistreană, iar drept răspuns UE este gata „să sprijine Moldova în obținerea independenței energetice depline”.

Costa a amintit că UE și R. Moldova în colaborare au prevenit o catastrofă umanitară în stânga Nistrului și a subliniat că oferta europeană de 60 milioane de euro pentru Tiraspol rămâne valabilă.

Totodată, oficialul european a anunțat că primele 300 de milioane din cele 1,9 miliarde de euro din cadrul planului de creștere economică a R. Moldova vor fi disponibile până la sfârșitul lunii aprilie.

Apărarea R. Moldova, pe agenda UE

Costa a mai spus că după Ucraina, R. Moldova este a doua cea mai mare beneficiară a instrumentului de pace european, prin care Chișinăul va primi 60 milioane de euro pentru a „spori capacitățile de apărare”. Banii urmează a fi oferiți în acest an și reprezintă aproape dublul sumei oferite de UE pentru aceleași scopuri R. Moldova între 2022 și 2024.

În discursul său, președintele Consiliului European a salutat „eforturile” lui Donad Trump pentru „a împinge Rusia spre negocieri”, dar a subliniat că UE tot vrea să participe în aceste negocieri pentru a asigura o „pace de durată” în Ucraina, dar și pentru a asigura securitatea întregii Europe.

• Citește și: Cum vrea R. Moldova să-și crească ratingul în topul puterilor militare

La rândul său, președinta moldoveană a spus că vizita lui Costa „are o semnificație aparte” la trei ani de la depunerea de către R. Moldova a cererii de aderare, prin care, potrivit Maia Sandu, moldovenii „au făcut o alegere clară spre pace, liberate și democrație”.

Potrivit ei, securitatea R. Moldova „nu mai e doar politica internă” a Chișinăului, ci este parte a efortului european comun.

„Într-o lume marcată de insecuritate, amenințări hibride, atacuri cibernetice și campanii de dezinformare, Moldova își întărește capacitatea de securitate și apărare cu Uniunea Europeană”, a spus Sandu care a mulțumit UE pentru sprijin datorită căruia Moldova investește în „securitate energetică, energie regenerabilă, eficiență energetică și interconectări cu Europa”.

Sandu a mulțumit UE pentru planul de creștere economică a R. Moldova de 1,9 miliarde de euro.

„Statele UE cred în Moldova de aceea investesc”, a spus președinta moldoveană, care a subliniat că, în aceste „vremuri nesigure, cu război la hotar”, doar în UE R. Moldova va fi protejată.

R. Moldova rămâne în așteptarea deschiderii negocierilor de aderare

Vizita lui Costa are loc la fix trei ani de la depunerea cererii de aderare a R. Moldova la UE, făcută la scurt timp de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina. În cei trei ani de la depunerea cererii, R. Moldova a obținut deschiderea oficială a negocierilor de aderare pe 25 iunie 2024.

În noiembrie 2024, „obiectivul strategic” al aderării R. Moldova la UE a fost introdus oficial în Constituție, ca urmare a votului „Da” la referendumul organizat concomitent cu alegerile prezidențiale câștigate de Maia Sandu, cu promisiunea de a „pregăti R. Moldova de aderare” la comunitatea europeană.

În prezent, R. Moldova se află în așa-numitul proces de „screening” al legislației, adică de evaluare a legilor naționale și a compatibilității lor cu cele europene.

• Te-ar putea interesa și: Pe când ceasul potrivit pentru R. Moldova ca să deschidă primele capitole de negocieri cu UE?

La începutul acestui an, Parlamentul European și statele membre ale Uniunii Europene au ajuns la un acord temporar privind un plan de dezvoltare economică a R. Moldova, în valoare de 1,9 miliarde de euro.

Tot în prima jumătate a lui 2025, R. Moldova se pregătește pentru deschiderea primului capitol al negocierilor de aderare, iar autoritățile pro-europene de la Chișinău promit că vor finaliza negocierile până în 2030.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Marea Britanie, Franța și alte țări își vor intensifica eforturile într-o „coaliție a celor dispuși” și vor încerca să implice SUA în sprijinul lor pentru Ucraina, a spus el.

„Ne aflăm astăzi la o răscruce de drumuri în istorie”, a declarat Starmer după un summit cu 18 lideri, majoritatea din Europa și inclusiv președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Premierul Keir Starmer a spus că au fost convenite patru puncte care să ducă spre o pace stabilă în Ucraina:

1. Menținerea ajutorului militar în Ucraina și continuarea presiunii economice asupra Rusiei.
2. Orice pace durabilă trebuie să asigure suveranitatea și securitatea Ucrainei, iar Ucraina trebuie să fie prezentă la orice discuții de pace.
3. În cazul unui acord de pace, capacitățile defensive ale Ucrainei trebuie crescute pentru a descuraja orice invazie viitoare.
4. Dezvoltarea unei „coaliție a celor dispuși” pentru a garanta un acord de pace în Ucraina și pentru a garanta pacea după aceea.

„Trebuie să învățăm din greșelile trecutului, nu putem accepta un acord slab pe care Rusia îl poate încălca cu ușurință, în schimb orice acord trebuie să fie susținut de putere”, a spus premierul Keir Starmer.

Premierul nu a precizat ce țări au fost de acord să se alăture acestei „coaliții a celor dispuși”, dar a spus că cei care s-au angajat vor intensifica planificarea de urgență.

Marea Britanie, a spus el, își va susține angajamentul de a trimite trupe pe teren și avioane pentru protecție aeriană.

„Europa trebuie să facă munca grea”, a spus el, înainte de a adăuga că acordul ar avea nevoie de sprijinul SUA și ar trebui să includă Rusia. Premierul britanic a precizat că Moscovei nu i se poate permite să dicteze termenii.

„Permiteți-mi să fiu clar, suntem de acord cu Trump asupra nevoii urgente de o pace durabilă. Acum trebuie să livrăm împreună”, a spus Keir Starmer.

• Citește și: Starmer i-a spus lui Trump că Marea Britanie e gata să trimită trupe „pe teren” în Ucraina

Printre țările participante la summit s-au numărat Franța, Polonia, Suedia, Turcia, Norvegia, Republica Cehă, Danemarca, Germania, Olanda, România, Finlanda, Italia, Spania și Canada.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că există acum o nevoie urgentă de „a reînarma Europa”.

Keir Starmenr a anunțat, de asemenea, un sprijin de 1,6 miliarde de lire sterline pentru a cumpăra pentru Ucraina peste 5.000 de rachete de apărare aeriană. Aceasta vine pe lângă un împrumut de 2,2 miliarde de lire sterline acordat Ucrainei, garantat din profiturile din activele rusești înghețate.

Întâlnirea liderilor de la Londra vine la două zile după un schimb de replici aprins între liderul ucrainean și președintele american Donald Trump la Casa Albă.

„Lucrăm cu toții împreună în Europa pentru a găsi o bază de cooperare cu America pentru o pace adevărată și securitate garantată”, a declarat Zelenski după summit.

Un posibil armistițiu de o lună

Potrivit Le Figaro, președintele Franței, Emmanuel Macron, și premierul britanic Keir Starmer, iau în calcul să propună un armistițiu în Ucraina „în aer, pe mări și pe infrastructura energetică”, care să permită negocieri și, ulterior, semnarea unui acord de pace.

Potrivit lui Emmanuel Macron, militarii europeni care să garanteze pacea în Ucraina ar urma să fie desfășurați pe teren într-o etapă ulterioară.

„Nu vor exista trupe europene pe teritoriul ucrainean în săptămânile următoare”, a spus el.

Președintele Franței a avertizat, de asemenea: „Vrem pace. Nu o vrem cu orice preț, fără garanții.

Emmanuel Macron a cerut, de asemenea, investiții masive în apărarea europeană.

„În ultimii trei ani, rușii au cheltuit 10% din PIB pentru apărare. Prin urmare, trebuie să ne pregătim pentru viitor”, avertizează el, stabilind o țintă de aproximativ 3 - 3,5% din PIB. Acest obiectiv este departe de cei 2% din PIB pe care Franța i-a obținut cu greu și pe care multe alte state europene nu l-au atins.

Liderul francez afirmă însă că Uniunea Europeană are mecanisme prin care poate găsi bani pentru investiții masive în apărarea continentului.

Articol preluat de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Activitățile de comemorare au început cu depunerea de flori la monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, la care au participat președinta Maia Sandu, președintele Parlamentului, Igor Grosu, și prim-ministrul Dorin Recean, și reprezentanți ai Guvernului.

Aceștia s-au alăturat veteranilor de război la Marșul Memoriei care a început din Piața Marii Adunări Naționale până la monumentul „Maica Îndurerată” de la Complexul Memorial „Eternitate”. Marșul a fost însoțit de Fanfara Militară, studenți de la Academia de Poliție și Academia Militară „Alexandru cel Bun” care au dus portretele eroilor căzuți în lupte – militari, reprezentanți ai BDS Fulger și ai Inspectoratului General de Carabinieri.

Președinta Maia Sandu a ținut să menționeze în discursul ținut în fața veteranilor că războiul din 1992 „nu a fost unul local, ci declanșat de Rusia pentru a ne diviza și controla”, a spus președinta. Ea a cerut retragerea trupelor rusești de pe teritoriul R. Moldova: „Vrem să fim liberi”.

Președinta le-a promis veteranilor că sacrificiul lor nu este uitat, iar statul își exprimă angajamentul de a sprijini familiile celor căzuți.

În războiul de pe Nistru au luptat 30 de mii de oameni, iar 321 persoane au decedat. O mie – au fost răniți. „Să nu uităm prețul plătit pentru libertate și pace”, a declarat Maia Sandu.

Marșul s-a încheiat la monument cu un miting de doliu.

Și Primăria Chișinău a organizat în ajunul zilei de 2 martie o ceremonie de comemorare. Aceasta a avut loc la Satul Moldovenesc „Buciumul”. La eveniment a participat viceprimara Capitalei, Angela Cutasevici. „Grija pentru veterani și lecțiile pe care le lăsăm copiilor noștri sunt poate cel mai important omagiu”, a declarat viceprimara.

Ziua de 2 martie a fost declarată Ziua Memoriei și Recunoștinței și a fost instituită în memoria eroilor căzuți în Războiul pentru apărarea Independenței și Integrității teritoriale a R. Moldova.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

O echipă de specialiști din Ministerul Apărării Naționale, Serviciul Român de Informații și Ministerul Afacerilor Interne acționează în cursul zilei de sâmbătă, 1 martie, în proximitatea punctului de trecere a frontierei unde au fost semnalate, vineri, fragmente de dronă.

Zona se află la aproximativ 500 de metri de frontiera cu Republica Moldova, într-un spațiu extravilan, nefiind afectate elemente de infrastructură.

Din expertizele efectuate de investigatori, a rezultat că fragmentele provin de la un aparat de zbor fără pilot de proveniență rusă.

„Pe baza procedurilor de expertiză și analiză efectuate, a fost identificată prezența la bordul aparatului de zbor a unei încărcături de luptă active, care urmează să fie detonată în mod controlat la fața locului, pentru eliminarea oricărei stări de pericol la adresa populației locale, operația fiind în curs de desfășurare la ora transmiterii comunicatului”, se arată în comunicatul de presă al MAI din România.

Citește și: România a adoptat legea care permite armatei să doboare dronele care intră în spațiul aerian al țării

La începutul lunii februarie, atât România, cât și R. Moldova au convocat reprezentanți ai ambasadei Rusiei după ce au fost găsite noi fragmente de drone pe teritoriul lor.

În R. Moldova, două dintre drone au explodat la prăbușire, fiind găsite pe câmpuri, în apropierea unor sate din Găgăuzia, iar o a treia dronă a fost găsită nu departe de spitalul raional din Taraclia.

Fragmentele de drone găsite de autorități au fost prezentate de Ministerul moldovean al Afacerilor Externe ambasadorului desemnat al Rusiei la Chișinău, Oleg Ozerov, în timpul convocării acestuia pentru a i se înmâna nota de protest. Diplomatul a respins acuzațiile și a a spus că ar putea fi „o provocare”.

Știre realizată cu ajutorul Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te