De curând, la dispoziția jurnaliștilor din Republica Moldova a fost pusă o bibliotecă online, dotată cu literatură de specialitate și materiale jurnalistice, între care toate investigațiile din presa scrisă, din anul 2000 până în prezent. Această platformă a fost concepută ca o sursă de documentare, necesară dezvoltării jurnalismului de calitate. La completarea fondului bibliotecii virtuale au participat tot jurnaliști, pe care se mizează și în continuare să scoată în prim-plan subiectele de interes major. Punctul de vedere al directorului Asociației Presei Independente, Petru Macovei, asupra acestei inițiative, dar și altor subiecte de actualitate pentru presă.
Europa Liberă: Domnule Macovei, vorbim astăzi despre această bibliotecă online unde sunt depozitate materiale jurnalistice utile pentru cei care vor să vadă lucrurile în evoluție și cât mai de sus. Acolo sunt în special anchete reportericești de rezonanță, cu personajele respective. Mai întâi vreau să vă întreb dacă asta este ceea ce-i lipsește astăzi jurnalismului de calitate, adică să aibă concentrate într-un singur loc ceasloavele profesionale, dar și experiența unor redacții? S-a considerat de organizatorii acestei biblioteci că asta va fi cheia magică cu care va face mai eficientă presa?
Petru Macovei: „Este un instrument care va ajuta jurnalismul din Republica Moldova, să fie mai calitativ și să urmărească evenimentele în evoluție. Este o arhivă de care se vor folosi în primul rând jurnaliștii de investigație din Republica Moldova, deoarece acolo sunt stocate investigații de foarte mulți ani, iar la noi, din păcate, lucrurile se cam uită. Și chiar dacă există unii funcționari, la figurat vorbind, dar chiar și la propriu, cu pufușor pe botișor, în sensul în care sunt implicați în diferite scandaluri, în timp lucrurile se uită, aceștia sunt avansați în funcții și avem numeroase situații de felul acesta. O arhivă va ajuta jurnaliștii să revină la acele materiale de presă.”
Europa Liberă: Cel mai proaspăt exemplu ar fi bunăoară contradicția din declarațiile deputatei Violeta Ivanov. Iată că memoria, relativ recentă, a ajutat presa să-și amintească despre doamna care spunea că face cumpărături la Paris și la Londra.
Petru Macovei: „Exact. Și acesta a fost un subiect de interes public major, chiar dacă unii au început să-l trateze din cu totul o altă perspectivă. Una peste alta, existența acestei arhive ajută pentru a readuce pe tapet, la ordinea zilei, anumite subiecte care, așa cum am spus, s-au cam uitat de-a lungul timpului.”
Europa Liberă: Asta ar fi util acum, la candidarea unor viitor președinți?
Petru Macovei: „Categoric și în alt timp de alegeri, pentru că oamenii candidează, ei au un dosar, în special dacă anterior au deținut funcții publice și atunci aceste materiale pot fi deosebit de utile. Însă răspunzând la prima dumneavoastră întrebare, sigur că acesta nu este lucrul care lipsește cel mai mult astăzi jurnalismului din Republica Moldova, pentru a fi unul de calitate și a răspunde interesului public. În același timp este un instrument care poate ajuta jurnaliștii din Moldova să fie mai buni, cu condiția că ei își doresc acest lucru.”
Europa Liberă: Domnule Macovei, dumneavoastră sunteți profesor universitar, imaginați-vă cu sun studentul din ultima bancă și vă întreb: Ce-i lipsește astăzi mai mult jurnalismului, să fie documentată presa sau să fie deontologică? Care cal ar trage mai curând presa, din starea oarecum nu prea bună în care este?
Petru Macovei: „Cred că ambele lucruri țin de deontologie. Oricum documentarea subiectelor este o obligație deontologică a jurnaliștilor și publicarea unor materiale bazate pe zvonuri sau nedocumentate suficient este anti deontologică. Una peste alta, sigur că jurnaliștilor din Republica Moldova le lipsește elementul definitoriu pentru calitatea jurnalismului, documentarea și echilibrul în prezentare. Noi în acest moment avem probleme pe ambele segmente și atunci, această arhivă, această bibliotecă online îi va ajuta să se documenteze mai mult și mai bine.”
Europa Liberă: Se știe că astăzi consumatorul de presă este dependent de televiziuni. Asta e de bine sau e de rău, este o momeală atractivă și în același timp periculoasă din punct de vedere al jurnalismului, pentru că jurnalismul de televiziune, din cauza operativității, nu întotdeauna este nici foarte documentat, nu este foarte temeinic, și nici foarte deontologic, exploatează lacrimi, emoții și reacții de moment, fără ca să se ducă în profunzime?
Petru Macovei: „Această dependență de posturile de televiziune în accesarea informațiilor, nici mie nu mi se pare foarte bună, din moment ce acum, consumatorii de media au multiple posibilități de documentare, pe de o parte. Pe de altă parte, în cazul concret al Republicii Moldova piața audiovizualului și a televiziunii este partajată politic și atunci documentarea exclusivă din televiziuni comportă riscul de a fi manipulat informațional. Și atunci sigur că este foarte important ca oamenii să se documenteze din diferite surse.”
Europa Liberă: Freedom House a publicat ieri o hartă a transparenței, a democratizării. Republica Moldova este hașurată împreună cu Ucraina pe aproape de cota de tranziție democratică și asta dă o notă proastă și presei inclusiv. Dumneavoastră credeți că presa ar trebui să-și presoare cenușă pe cap, de rând cu puterea care a luat această notă nu foarte bună?
Petru Macovei: „Într-un fel da. În același timp, sigur că responsabilitatea revine în primul rând politicienilor, inclusiv pentru starea de lucruri din presă. Dar nu trebuie să scoatem de pe balanță responsabilitatea breslei în sine. Discutăm foarte mulți ani despre lipsa solidarității în presa din Republica Moldova, inclusiv în situațiile de criză, iar aceasta se manifestă tot mai puțin și mai puțin. Astăzi, sunt solidar doar jurnaliștii care aparțin unui anumit trust. Iada dacă se întâmplă ceva, limitări ale libertății de expresie sau chiar și atacuri împotriva jurnaliștilor de la alt trust, atunci este o lipsă de solidaritate.”
Europa Liberă: Dar în teritoriu, domnule Macovei, cum funcționează presa? Există mai multă solidaritate?
Petru Macovei: „Există bineînțeles, însă în mare parte solidaritatea în Republica Moldova lipsește și acest lucru îl semnalăm de mai mulți ani. Este o solidaritate selectivă. În provincie, de asemenea se întâmplă situații de limitare a libertății jurnaliștilor. Să ne aducem aminte ultimele exemple din orașul Orhei, când Consiliul acestui oraș și primăria au blocat accesul postului de radio „Radio Orhei” la ședințele consiliului. Au fost asemenea situații și în municipiul Bălți și în alte orașe, la Comrat unde au fost limitate libertățile și drepturile jurnaliștilor. Colegii din provincie au fost mai solidari, mai solidari decât cei din capitală, dar una peste alta oricum aceste situații se repetă pentru că nu există o reacție din partea autorităților centrale, iar situațiile chiar dacă sunt semnalate de ONG-urile de media, de acea masă critică de jurnaliști care înțeleg importanța solidarității, oricum anchetele nu urmează sau rezultatele acestea nu sunt făcute publice.”
Europa Liberă: Domnule Macovei, revenind la întrebarea despre rolul, misiunea presei de a ține minte. Iată acum domnul VitalieVrabie a venit la vamă, noi îl știm ca având o activitate prodigioasă la Ungheni. Unghenenii, iată acum, au scos dosarul la vedere ca să-l furnizeze de exemplu și presei de la Chișinău tocmai în momentul în care domnul Vrabie deja a ieșit cu un raport cu planurile sale de viitor, reformator de vamă. În acest moment funcționează memoria din presă?
Petru Macovei: „Funcționează, dar cred că nu este un exemplu tocmai fericit deoarece în ceea cel privește pe domnul Vrabie, fără a-i face acum un screening al activității sale anterioare, din câte cunosc, în timpul aflării sale în funcție în orașul Ungheni nu au existat scandaluri publice de care să fie legat numele acestuia.”
Europa Liberă: Asta tot e o memorie, să-i dăm cezarului ce-i a cezarului.
Petru Macovei: „Este adevărat, sunt cazuri mult mai grave când funcționari anterior implicați în scandaluri și chiar având condamnări sunt ulterior propulsați, avansați în funcții publice. Să ne aducem aminte și situația recentă, când Consiliul Superior al Magistraturii a obligat într-un fel, a adoptat o decizie prin care Președintele țării este obligat să semneze un decret ce privește un judecător condamnat anterior și alte situații de felul acesta care trebuie să rămână în memoria presei, stocată în acea bibliotecă online pentru ca ulterior să fie readuse și în atenția publicului.”
Europa Liberă: Credeți că sursa asta inepuizabilă de documente pe care ni-o oferă Panama, ar fi o platformă de solidarizare pentru jurnaliști? Investigațiile, pe această felie ar fi de lucru pentru presă?
Petru Macovei: „Cu siguranță, este o sursă de informație foarte prețioasă pentru jurnaliști, inclusiv pentru cei din Republica Moldova. Din păcate însă, așa cum am spus, și să luăm și exemplul jurnaliștilor din Federația Rusă care acum încearcă să prezinte informațiile transmise în acel dosar într-un fel convenabil puterii de la Kremlin. Este important ca jurnalistul să fie de bună credință și să utilizeze materialele din această arhivă, din Panama, din ceea ce oferă acuma fundația Soros Moldova prin aceasta bibliotecă online a jurnalistului, să utilizeze cu bună credință în scopul informării publicului.”
