Nu e nicio surpriză că pe drumul reînvestirii sale în fruntea Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Codruța Kövesi nu întâlnește nicio opoziție. Kövesi este deja simbolul acțiunilor în forță ale procurorilor anticorupție, o femeie despre care se spune că nu cunoște jumătățile de măsură și care nu se teme de nimic, fiindcă nu are nimic de ascuns.
După o scurtă ezitare ministra Justiției, Raluca Prună a nominalizat-o, iar astăzi secția de procurori ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) i-a dat aviz cu unanimitate de voturi. Kövesi a avut două mandate în fruntea Parchetului General, iar primul său mandat de proucror șef al DNA expiră în luna mai. În ceea ce o privește mai urmează doar învestirea de către președintele României ca procuror șef anticorupție.
În ultimul Raport privind Mecansimul de Cooperare și Verificare, experții Comisiei Europene precizau că postul de șef al Direcției Naționale Anticorupție, alături de posturile de președinte al Curții Superme și de procuror general “necesită proceduri clare, deschise și predefinite”, amintind că în trecut astfel de numiri au fost controversate și “marcate în mod clar de influențe politice”.
Până acum fiecare ministru al Justiției și-a formulat propria procedură, cu excepția anului 2013, când fostul președinte Traian Băsescu a negociat posturile de procurori șefi cu fostul premier Victor Ponta. De fapt cei doi au încercat să-și împartă sferele de influență din zona procuraturii, fiecare mizând pe câțiva pioni. Codruța Kövesi, actuala șefă a DNA a fost se pare, una dintre puținele opțiuni valoroase, în vreme ce alți procurori puși atunci în funcții importante au dosare penale (între ei Alina Bica, fosta șefa a DIICOT se află în arest la domiciliu în dosarul restituirilor ilegale, Tiberiu Nițu, fost procuror general este urmărit penal în dosarul coloanelor oficiale ilegale).
Ministra Justiției a refuzat să instituie o procedură și pentru șefia DNA, așa cum a făcut pentru celelalte funcții de procurori șefi, de aceea decizia secției de procurori ai CSM de susținere a Codruței Kövesi e singurul filtru prin care trece actuala șefă a Direcției Naționale Anticorupție. Probabil că o selecție similară cu cea care se face, de pildă, pentru nominalizarea procurorului general, ar fi dus la rezultate similare, fără să fi lezat în schimb corpul magistraților.
În urmă cu câteva zile Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) i-a cerut Consiliului Superior al Magistraturii să amâne audierea Codruței Kövesi până ce „ministerul Justiției va face publice criteriile pe care le-a avut în vedere” pentru nominalizarea acesteia la șefia DNA.
Secția de procurori a respins această solicitare, mizând totul pe Kövesi, care a dovedit în ultimii trei ani de când conduce Direcția Națională Anticorupție că nu este dispusă la niciun fel de compromisuri, că nu favorizează pe nimeni și că merge înainte, fără să fie intimidată nici de atacurile murdare din mass-media, nici de cele din interiorul corpului politic.
Ministra Justiției și Consiliul Superior al Magistraturii nu au ales această cale pentru a face din Codruța Kövesi o protejată a sistemului, ci mai degrabă pentru a pune o centură de siguranță Direcției Naționale Anticorupție și a evita orice accident de parcurs care ar fi putut întrerupe actualul curs al DNA.
În plus, pentru prima dată de la Monica Macovei încoace, adică din 2007, ministrul Justiției nu are nicio legătură cu politicul, o calitate pe care nimeni nu o poate contesta.
