În România Procuratura nu e controlată de nimeni și așa trebuie să fie și în Republica Moldova. Influența politicului în România e nulă, practic, în actul de justiție. Combaterea corupției nu se poate face decât printr-o voință a sistemului judiciar, în primul rând, a societății civile și a sistemului politic, a declarat Europei Libere procurorul șef-adjunct al Direcției Naționale Anticorupție de la București, Nistor Călin.
Europa Liberă: Vă aflaţi în Republica Moldova, o ţară care e năpăstuită de acest flagel numit corupţia. Cât de gravă vi se pare situaţia? Şi dacă poate fi redresată, în lipsa unei voinţe politice?
Nistor Călin: „Toate ţările sunt năpăstuite de corupţie. Problema este ca nivelul corupţiei să ajungă la un nivel tolerant pentru cetăţean: să nu distorsioneze sistemul de achiziţii publice, să nu afecteze sistemul medical, de sănătate, de ordine publică, justiţie. Dar corupţia trebuie adusă la un nivel tolerant pentru societate.”
Europa Liberă: Există această voinţă, ca să fie adusă la nivelul zero?
Nistor Călin: „Nu ştiu. Nu pot spune că sunt un cunoscător în detaliu al situaţiei din Republica Moldova, doar ce am văzut în presă şi din discuţiile cu colegii.”
Europa Liberă: Şi l-aţi auzit astăzi pe şeful delegaţiei UE la Chişinău, domnul Pirkka Tapiola. Îl voi cita, dumnealui zicea aşa: „Întrebarea este pe cât de răspândită e corupţia care blochează în totalitate o ţară. Iar când vorbim despre Republica Moldova, avem imaginea unei corupţii endemice a clasei politice care domină interesele politicienilor”.
Nistor Călin: „Eu pot spune ce am făcut noi în România. În primul rând, trebuie o voinţă a sistemului judiciar ca să combată corupţia. Alături de voinţa sistemului judiciar, trebuie să existe voinţa societăţii civile. Dar societatea civilă am văzut că în Moldova e destul de bine reprezentată şi destul de activă. Şi ambele sisteme să pună presiune pe sistemul politic, astfel încât politicienii să creeze instrumente apte pentru instituţiile anticorupţie să combată corupţia, să creeze un cadru legislativ adecvat, să-şi minimizeze influenţa în actul de justiţie. După mine, ar trebui să dispară cu totul influenţa politicului în actul de justiţie. Am văzut la dumneavoastră că numirile se fac încă pe criterii politice. În sistemul judiciar în România nu se mai fac.”
Europa Liberă: Dar cât de păgubos este faptul că se repartizează conform algoritmului politic inclusiv funcţiile de conducere în anumite instituţii de drept de către deputaţi?
Nistor Călin: „Nu cred că ar trebui ca funcţiile din sistemul judiciar să fie repartizate conform algoritmului politic. Influenţa politicului trebuie să fie diminuată sau dusă spre inexistenţă în sistemul judiciar. Eu nu o văd benefică pentru evoluţia sistemului judiciar. Nu a fost benefică nici în România. Dar acum în România putem discuta de instituţii independente, de instituţii eficiente în combaterea corupţiei. România a copiat un model din alt stat şi discutăm de DNA, dar, la rândul ei, România cred că a devenit un model pentru multe state, chiar şi pentru cele dezvoltate în combaterea corupţiei.”
Europa Liberă: Puteţi sugera o idee cum se pot scoate din captivitate instituţiile de drept în Republica Moldova?
Nistor Călin: „Copiaţi modele, inclusiv din România. Daţi independenţă sistemului judiciar să nu aibă interferenţă mediul politic în procedurile de numire a magistraţilor. Nu ştiu dacă este vreun sistem perfect, dar copiaţi totuşi un sistem viabil. În România influenţa este doar pe procedura de propunere a funcţiilor de conducere în cadrul Parchetului. Până la acest moment s-a dovedit eficientă această modalitate cu avizarea de către CSM şi numirea de către preşedintele României. Însă dacă mă întrebaţi ca punct de vedere personal, eu chiar aş scoate ministrul Justiţiei din procedura de numire, inclusiv în România.”
Europa Liberă: Cetăţeanul din Republica Moldova e disperat şi nu mai creditează cu încredere instituţiile de drept, a pierdut încrederea în justiţie. Acum, ca să recâştige această încredere, ce ar trebui să facă magistraţii?
Nistor Călin: „Magistraţii ar trebui să combată corupţia. Pentru că, dacă cetăţeanul de rând vede că abordezi aşa-zişii peşti mari, îi inculpi, obţii condamnări în astfel de cauze, discutăm de demnitari, discutăm de oameni care fac fraude imense bugetului public şi dacă cetăţeanul de rând vede o asemenea situaţie, clar că va dobândi şi sistemul judiciar încrederea. Dacă te limitezi în a aborda doar funcţionarii mărunţi, care pretind, primesc sume mici de bani, nu cred că vei obţine sprijinul cetăţeanului. E adevărat că şi acea corupţie mică este supărătoare, dar pentru societate în general, pentru cetăţeni în special, e bine să abordezi cazurile mari de corupţie.”
Europa Liberă: Exact aceasta şi spune omul simplu, că se luptă cu micii peştişori şi nu se ajunge la rechini, ca să vadă că într-adevăr cineva doreşte să stârpească această corupţie. Pe de altă parte, totuşi mai multă lume zice: „DNA, treceţi Prutul!”. Dumneavoastră aţi trecut Prutul, şi doamna Kovesi a venit aici.
Nistor Călin: „Noi am venit doar pentru a împărtăşi experienţa noastră în combaterea corupţiei. Până la urmă, corupţia trebuie să o combateţi dumneavoastră, instituţiile din sistemul judiciar. Nu există o formulă magică pentru combaterea corupţiei.”
Europa Liberă: Bine, dar DNA a reuşit să trimită la răcoare şi un prim-ministru, şi miniştri, şi deputaţi, deci, se poate.
Nistor Călin: „De aceasta am şi zis că în primul rând trebuie voinţa sistemului judiciar să combată corupţia. Magistraţii în România sunt independenţi. Acum problema e: depinde cât de independent vrei să fii. Dacă vrei să fii independent, cred că poţi fi independent şi poţi să-ţi faci activitatea cu profesionalism, şi să obţii condamnări în instanţă. Pentru că până la urmă finalitatea unei proceduri judiciare o dau condamnările. Nu ai condamnări – nu eşti validat nici ca instituţie, nici ca procuror.”
Europa Liberă: Cum vă explicaţi dumneavoastră că, sub privirea CNA, sub supravegherea Băncii Naţionale din Republica Moldova, a dispărut un miliard de dolari? E explicabil acest lucru?
Nistor Călin: „Eu de acea fraudă nu cunosc decât din relatările presei. Şi România s-a confruntat cu fraude bancare mari în perioada 1995-2004. La noi chiar a existat o incriminare specială pentru fraudele în domeniul bancar, introdusă prin lege în 2000. Eu am investigat cauze cu fraude în domeniul bancar. Sunt mai greu de investigat, dar nu imposibil, pentru că totdeauna fraudele prin intermediul băncilor lasă urme, găseşti înscrisuri. Practic, ele pot fi probate într-un final, esenţial e să vrei să combaţi corupţia şi fraudele în domeniul bancar. Dar ca investigaţie se poate face. Cum au dispărut nu ştiu. Investigaţi şi găsiţi, că numai prin proceduri judiciare pot fi readuşi banii înapoi în patrimoniul Băncii Naţionale.”
Europa Liberă: Ţinând cont de gradul mare de corupţie care a cuprins Republica Moldova, câţi ani i-ar trebui ţării să scape de această pacoste?
Nistor Călin: „Nu putem discuta de o perioadă de timp. Vreau să spun că şi în România, de la momentul începerii investigaţiilor mari până la momentul maturizării instituţiei şi obţinerii rezultatelor de astăzi, a trecut o perioadă destul de lungă. Eu am prins începuturile DNA, am, practic, zece ani de activitate la DNA şi abia la zece ani discutăm de rezultate reale în combaterea corupţiei.”
Europa Liberă: Asupra României au fost făcute presiuni din exterior, precum sunt făcute asupra Republicii Moldova?
Nistor Călin: „Noi am fost sprijiniţi ca sistem judiciar, ca societate pe perioada de preaderare a României la Uniunea Europeană, ulterior perioada de aderare. Suntem în continuare supuşi unui mecanism de cooperare şi verificare. Eu cred că e benefic pentru sistemul judiciar acel instrument şi a fost un factor de real progres în sistemul judiciar.”
Europa Liberă: Ce mesaj aveţi pentru cetăţenii ţării care e afectată de corupţie, dar şi pentru cei care sunt chemaţi să lupte împotriva acestui fenomen?
Nistor Călin: „Mesajul meu nu poate fi decât legat de experienţa României, experienţa proprie în combaterea corupţiei, anume un sistem judiciar independent, instituţii eficiente în combaterea corupţiei, procurori profesionişti, judecători profesionişti, reala independenţă a acelor instituţii, dar translatarea unor practici europene, practici ale altor state în combaterea corupţiei, utilizare lor în Moldova. V-am zis, am copiat un model şi cred că, la rândul nostru, am devenit un model pentru alte state.”
Europa Liberă: Bine, dar cu aceeaşi oameni poţi face schimbări? Cu acelaşi sistem, cu aceeaşi angajaţi, funcţionari?
Nistor Călin: „Vorbiţi de sistemul judiciar?”
Europa Liberă: Da.
Nistor Călin: „Sistemul judiciar trebuie să-şi facă propria curăţenie pentru a putea beneficia şi de încrederea cetăţenilor, şi de rezultate reale. Noi ne-am făcut curăţenie şi în propriul sistem. Pot să vă spun că în perioada 2006-2014 noi am inculpat 110 magistraţi, procurori şi judecători. Până la acest moment din cei 110 sunt condamnaţi definitiv 70, alții sunt în curs de judecată. Mai avem cazurile de anul acestea care se adaogă la cele 110 cazuri de magistrați. Acum și societatea trebuie să vadă că tu, ca sistem judiciar, îți faci întâi curățenie în propria curte și după aceea trebuie să treci la curățirea celorlalte sectoare de activitate.”
Europa Liberă: Lumea poartă pică magistraților pentru că vede aceste vile pe care și le-au construit de lux, mașinile de lux pe care le au. Și se întreabă cum poți cu un salariu de cinci-zece mii de lei să ai atâta avere, atâta bogăție.
Nistor Călin: „În România există un sistem de declarare a averii. Declarațiile se fac anual, și mai devreme, dacă îți începi mandatul într-o funcție, dacă îți finalizezi mandatul în acea funcție. Iar Agenția Națională de Integritate verifică, practic, și ce acumulezi în perioada mandatului. Și în situația în care nu poți dovedi că patrimoniul acumulat poate fi realizat cu veniturile real declarate, sunt mijloace fie penale de tragere la răspundere, dacă discutăm de infracțiuni, fie administrative, de confiscare a unei părți din avere, prin mecanismul tot judiciar.”
Europa Liberă: Dar de sărăcie se scapă doar dacă lupți împotriva corupției?
Nistor Călin: „Este o condiție esențială, ca să capi de sărăcie – combaterea corupției, pentru că fenomenul acesta afectează toate celelalte domenii ale vieții social-economice. Corupția, spunea cineva, este chiar mai gravă decât terorismul.”
