De ce nu se tem primarii de DNA?
Corupția din administrația publică locală, despre care există deja legende urbane, începe să fie scoasă la iveală tot mai mult de procurori. Totuși, în ciuda campaniei în forță declanșată Direcția Națională Anticorupție, primarii și consilierii locali și județeni continuă să-și folosească rețelele pentru a strânge bani în folos propriu sau în interesul unor grupuri, afiliate sau nu din punct de vedere politic.
Din cei 110 de primari de municipii din România, aproape jumătate au dosare penale, iar cei mai mulți provin din rândurile Partidului Social Democrat (PSD), urmați în acet top negru de liberali.
„Nu suntem toți neam de hoți și de derbedei”, spunea primarul capitalei Sorin Oprescu cu câteva ore înainte să fie prins pentru că a primit 25.000 de euro mită.
Tribunalul București care a decis arestarea lui preventivă în urmă cu aproape trei săptămâni a precizat că din probele administrate rezultă “suspiciunea rezonabilă” că în perioada 2013-2015 un grup bine organizat, a înființat în administrația locală din București un sistem prin care operatorii economici care doreau să obțină contracte cu primăria trebuiau să remită o parte din venitul brut realizat din execuția acelui contract, cu titlul de mită, factorilor de decizie din cadrul aparatului aflat în subordinea primarului Sorin Oprescu. Aceasta este schema tradițională de circulare a banilor între investitori și autoritățile locale.
DNA ajuns din aproape în aproape la edilul Bucureștiului, după ce cu doar trei luni în urmă a fost arestat unul dintre consilierii săi personali, Solomon Wigler, mâna sa dreaptă după cum spun apropaiții.
Acesta a fost prins în timp ce primea 25.000 de euro de la un om de afaceri care avea nevoie de autorizații de construcție pentru mai multe hipermarketuri din capitala României.
Circa 1 miliard de euro este bugetul anual al Primăriei Generale București, în vreme ce primăriile de sector primesc între 100 și 400 de milioane de euro. Cei mai mulți bani merg spre investiții, urmând ca ulterior o parte importantă din beneficii, în orice caz peste 10 la sută, să se întoarcă în buzunarele primarilor și consilierilor.
Trei din cei șapte primari ai Bucureștiului au dosare de corupție (primarul general, Sorin Oprescu, Andrei Chiliman, primarul sectorului 1 și Marian Vanghelie, primarul sectorului 5), în vreme ce un al patrulea (Neculai Onțanu, primarul sectorului 2) este acuzat că și-a plagiat lucrarea de doctorat.
De ce continuă primarii și consilierii să ia mită în ciuda anchetelor procurorilor anticorupție? Șefa DNA, Codruța Kovesi crede că o explicație posibilă ar fi “anvergura fondurilor publice gestionate de cei care iau decizii în administrațiile locale”. Potrivit Reuters, Kovesi spune că nu a observat “o diminuare” a cazurilor de corupție în care sunt implicați primari de mari orașe și președinți de consilii județene.
O altă posibilă explicație este legată de poziția influentă pe care o au acești oameni, fiindcă un primar dintr-un municipiu, spre exemplu, se află adesea în amiciție cu liderii instituțiilor de forță din oraș. Relațiile personale și, eventual, serviciile mutuale pe care și le-au făcut între ei reprezentanții instituțiilor dintr-un oraș de provincie îi face pe primari sau pe șefii consiliilor județene să se simtă protejați și invulnerabili.
O cercetare făcută de ProTV arată că 24 de șefi de consilii județene, din cei 41, au fost condamnați, sunt anchetați de procurorii anticorupție sau se află în conflict de interese. Nu există, se pare, niciun consiliu județean din România nepătat, în care să poată fi găsită măcar o persoană fără probleme cu justiția.
