Autorităţile de facto din penisnula Crimeea îi interzic liderului tătarilor din Crimeea Mustafa Gemilev să intre în peninsulă. Cum tătarii din Crimeea se pregătesc sa aniverseze în 18 mai 70 de ani de la deportarea lor de către Stalin, corespondenta serviciului rusesc al Europei Libere Natalia Golitsina a stat de vorba la Kiev cu Mustafa Gemilev. Un rezumat al interviului de la Oana Serafim.
Aniversarea depărtarii este intotdeauna o zi importanta pentru tătarii din Crimeea şi este comemorată oriunde locuiesc ei. Autorităţile de ocupatie din Crimeea nu par sa vrea sa opreasca comemorarile, dimpotriva, ne spun ca ar dori sa participe la ele. In aparenţă, ei ar par sa vrea sa isi exprime simpatia cu tătarii din Crimeea. Mejlis-ul spune insă ca ar dori sa ii opreasca de la comemorari pe cei care nu sprijina comunitatea tatarilor din Crimeea. De aceea exista o anume tensiune in aer.
Ce cred tatarii din Crimeea despre anexarea peninsulei? Care le este atitudinea ? Există vreo şansă ca Mejlisul să poată colabora cui noile autorităţi?
„Autorităţile rusesti vor sa impuna tuturor cetăţeania ruseasca. Tătarii din Crimeea nu vor sa accepte cetăţenia rusă. De aceea, cei care nu accepta cetăţenia rusă şi paşapoarte ruseşti, sunt priviţi ca nişte străini.”
Cit de reala este posibilitatea ca pina la urma ca noile autorităţi de facto să interzica Mejlisul in Crimeea?
„Autorităţile sovietice nu au recunoscut mişcarea noastră naţională şi ne-au tratat drept anti-sovietici şi extremişti. Cam acelaşi lucru se intimpla acum. Cu toate astea Mejlisaul va continua să existe, indiferent daca va fi sau nu va fi interzis.”
Separatistii pro-ruşi tocmai au organizat un referendum nerecunoscut in estul Ucrainei pentru independenta. Vor dori si tatarii din Crimeea sa aiba propria lor autonomie in Crimeea?
„Iniţial am cerut restaurarea autonomei noastre teritoriale şi nu numai intr-o anume parte a peninsulei, ci oriunde se afla tatari. Nici guvernul ucrainian si nici cel rus nu au raspuns cererii noastre, spunind ca acum rusii reprezinta majoritatea populatiei din peninsula. Firesc, dupa deportari si genocidul asupra tatarilor din Crimeea din perioada stalinista, am ramas numai 14% in Crimeea. Dar asta nu este o scuza sa ni se nege drepturi egale pe teritoriul nostru naţional. Din nefericire problema nu a fost luata in consideratie si eu nu cred ca va fi rezolvata, acum, sub ocupatie.”
Aveti o casa in Crimeea, unde locuieste familia Dvs. Vi se interzice sa mergeti acolo, sa fiti alaturi de familie. Cum comentati situatia ?
„Ultima data cind mi-am vazut soția a trebuit să ne intilnim in zona neutra, intre Ucraina si Crimeea ocupata de Rusia. Ea era acolo ca sa se intilneasca cu niste compatrioti ai nostri si de atunci nu am mai vazut-o. Nu mi-am putut vedea familia nici in perioada sovietica, si atunci am fost despărţişi si izolati si acum se repeta istoria intr-o oarecare masură”
