Românii din Bucovina de Nord şi frământările din Ucraina

Zilele trecute corespondenta noastră la Chișinău Diana Răileanu a vizitat orașul Cernăuți, din vestul Ucrainei, unde trăiește o numeroasă comunitate vorbitoare de limbă română. Ce spun liderii acestei comunități despre evenimentele politice din țara vecină?

La Cernăuţi, protestele oamenilor împotriva regimului Ianukovici au fost mai paşnice decât în alte oraşe ale ţării. Euromaidanul din Cernăuţi a dus doar la demisia guvernatorului Mihailo Papiev şi distrugerea uşilor clădirii administraţiei regionale care, între altele, supravieţuiseră până atunci celor două războaie mondiale. Deşi au o atitudine diferită faţă de guvernarea provizorie de la Kiev, liderii comunităţii româneşti din regiune împărtăşesc viziuni similare atunci când îi întreb despre motivele care au dus la revolte în masă: corupţia şi trădarea lui Victor Ianukovici, care a promis poporului că va semna Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană şi a renunţat peste noapte.

Actele de violenţă împotriva protestatarilor de la Kiev a fost condamnate public de jurnaliştii ziarului de limbă română de la Cernăuţi „Zorile Bucovinei”. Deşi tratează cu încredere moderată noii lideri ai Ucrainei, redactorul şef al publicaţiei, Nicolae Toma, speră, totuşi, că aceştia nu vor repeta greşelile predecesorilor şi vor apleca urechea la nevoile poporului:

„Noi am făcut un apel în timpul protestelor violente de la Kiev, un protest pentru cei de pe Maidan. Nu era pentru partidele politice, dar era, în primul rând, pentru poziţia lor de a intra în Uniunea Europeană, de a se asocia cu Uniunea Europeană. Fostul nostru preşedinte, al Ucrainei, a mers spre Europa, spunându-ne că semnăm Acordul de Asociere, până a ajuns la „malul gropii”. Aici, a lăsat toată populaţia, eu vorbesc la figurat, să cadă în groapă, iar el s-a întors şi a mers cu ruşii.”

Noua putere de la Kiev şi-a atras critici atunci când a abrogat Legea cu privire la funcţionarea limbilor regionale, adoptată de Victor Ianukovici în 2012. Ea prevedea că ucraineana va rămâne singura limbă de stat, dar, în 13 din cele 27 de regiuni ale ţării, alte limbi răspândite, inclusiv rusa şi româna, vor avea statut de limbă regională. Între timp, s-a decis amânarea abrogării până la elaborarea unei noi legi cu privire la funcţionarea limbilor. De ce această decizie nu a fost privită cu ochi buni de minorităţi, am întrebat primara din satul Mahala, Elena Nandriş, localitate în care în urmă cu un an limba română a primit statutul de limbă regională:

„Nu e plăcut că au anulat această lege, nu ar trebui să o anuleze sau trebuiau să facă altă lege, pentru că dacă vrea Ucraina să intre în Europa, drepturile minorităţilor trebuie respectate, cum se respectă în toate ţările. Legea de stat e legea de stat şi minorităţile au drepturile lor.”

Cu îngrijorare reprezentanţii comunităţii româneşti urmăresc şi evenimentele din peninsula Crimeea, controlată în prezent de militari ruşi. Scriitorul de la Cernăuţi, Vasile Tărâţeanu, susţine că cel mai mult oamenii se tem de un război în regiune:

„Ar porni un proces foarte nedorit în cazul de faţă, de aceea, nu acceptăm nici ruperea Transnistriei de la Republica Moldova. Suntem împotriva agresiunii, împotriva războiului.”

Deşi a rămas mai puţin de trei luni până la alegerile prezidenţiale din Ucraina, stabilite pentru 25 mai, reprezentanţii comunităţii româneşti susţin că nu ştiu pentru cine să-şi dea votul, fiind prea dezamăgiţi de fosta guvernare. Regiunea Cernăuţi are peste 120 de mii de etnici români - toată Ucraina numără peste 400 de mii, conform datelor de la ultimul recensământ din 2001.