„Prea mult se copiază în ţara asta şi este un fel de atitudine de viaţă...”

Ministerul Educaţiei a anunţat ieri că aproape jumătate din absolvenţii de liceu, mai exact 42%, nu au promovat bacalaureatul. Este ceva ce se întâmplă pentru prima dată în Republica Moldova la acest examen de capacitate, promovat în alţi ani de marea majoritate a tinerilor. Anul trecut, spre exemplu, rata a fost de doar 10%, iar diferenţa ar fi că anul acest nu s-a putut copia, spun oficialităţile din educaţie. Discutăm însă despre o campanie - „Aleg să fiu onest” - iniţiată mai întâi pe o reţea de socializare, de un grup de tineri întitulat „Nu copia”, care se declară în sprijinul unui sistemului educaţional fără fraudă. Interlocutoarea noastră va fi una dintre iniţiatoarele campaniei, Ionele Costache.

Europa Liberă: Să prezentăm pe scurt iniţiativa în discuţie: Deci, mai mulţi tineri care fac din grupul „Nu copia” de pe pagina de socializare Facebook a lansat un apel către cetăţeni să se unească pentru a sprijini îmbunătăţirea sistemului educaţional. S-a iniţiat şi o colectare de semnături. Campania este susţinută şi de mai multe persoane publice, părinţi, oameni de afaceri. S-a lansat şi un spot video. Dar, campania are loc în condiţiile in care rezultatele bac-ului arata un tablou pentru unii chiar dezastruos. Nu credeţi ca ar fi fost mai nevoie de ea înainte de asta?

Ionela Costache: „În primul rând, campania a fost lansată în luna aprilie, deci, oarecum, puţin înainte de examene. Dar pentru că are un mesaj general, nu am văzut-o cumva legată de o axă temporală. Mulţi au zis pe reţelele de socializare că ne-am trezit după BAC. Această campanie se referă atât la BAC, dar şi la multe alte examene din ciclul educaţional, dar are şi o tentă generalistă - eu cred că prea mult se copiază în ţara asta şi este un fel de atitudine de viaţă. Se copiază la BAC, se copiază apoi în universitate şi această metodă este replicată pentru toată viaţa. Devine un stil de viaţă.”

Europa Liberă: Au existat anumite lucruri care v-au însufleţit s-o luaţi în paşi mai alerţi?

Ionela Costache: „În primul rând, am luat decizia să iniţiez o asemenea campanie atunci când au început să apară reportaje cu părinţi şi elevi care protestau împotriva metodelor mai stricte de supraveghere la BAC. Şi nu ştiu dacă vă aduceţi aminte, dar au fost chiar opinii tranşante şi directe care au zis: vrem să folosim metodele vechi, vrem să ne lase să se copieze. Şi atunci, am zis că ar trebui să existe o platformă pentru ceilalţi, care, probabil, sunt mai mulţi, care, de fapt, nu doresc aceste metode vechi, care doresc să fie recompensaţi pentru abilităţile şi competenţele lor adevărate.

Acesta a fost imboldul de a iniţia o asemenea campanie şi oarecum am aşteptat, cel puţin doamna ministru Maia Sandu cred că a prevenit toată societatea că, s-ar putea, anul acesta, rezultatele la BAC să fie mai proaste decât cele de anul trecut pentru că au fost introduse anumite metode mai stricte de supraveghere.

Şi atunci, am apelat la mai mulţi reprezentanţi ai societăţii pe care îi considerăm noi persoane demne, să fie modele pentru societatea noastră şi i-am întrebat dacă nu ar dori şi dacă nu susţin un asemenea mesaj. Şi am fost surprinsă şi în continuare sunt surprinsă să văd pe reţelele de socializare cât de multă lume, de fapt, este OK şi este pentru îmbunătăţirea sistemului, inclusiv a metodelor de anti-copiat.”

Europa Liberă: Câte semnături speraţi sa adunaţi si ce veţi face cu această listă?

Ionela Costache: „Până aseară pe la ora 12 erau 360 semnături. Le-am adunat timp de două zile. Sperăm să ajungem la 1000 de semnături, cel puţin acesta este dezideratul nostru. În momentul în care avem 1000 de semnături, manifestul campaniei, care este şi în spotul video, îl vom printa pe un board, inclusiv cu acele 1000 de semnături şi îl vom înmâna Maiei Sandu. Dar, pentru aceasta avem nevoie de o masă critică pentru că mi se pare absolut important să prezentăm şi o altă opinie.

Poate nu am dreptate, dar am impresia că presa, cel puţin televiziunile, au dat doar reportaje negative despre elevi, studenţi, părinţi care nu sunt de acord cu ceea ce se întâmplă. Dar există o altă masă critică de oameni care, de fapt, susţin şi atunci ei au nevoie de o platformă.”

Europa Liberă: Cât de eficiente credeţi că sunt aceste apeluri de a nu copia – prin spoturi, personalităţi care îndeamnă. Ori, haideţi să fim sinceri, aţi fost şi dumneavoastră elevă, există momente când tentaţia copiatului este una foarte mare. Eficienţa campaniei pe care o faceţi – prin ce s-ar manifesta ea?

Ionela Costache: „Mă gândeam aseară la ce m-aţi putea întreba şi am presupus că va fi şi o asemenea întrebare şi aş vrea să precizez ceva – de foarte multe ori am auzit opinii vizavi de, exact, ineficienţa sau eficienţa campaniilor mai ales pe reţelele de socializare. Că ele, de fapt, nu aduc schimbare şi cei de sus nu văd.

Vreau să precizez un lucru – o campanie socială trebuie să schimbe o atitudine, este o platformă de comunicare şi de reprezentare a unei opinii, păreri, etc. Deci, ceea ce ne dorim noi, acesta va fi şi criteriul nostru de eficienţă, este să reuşim să schimbăm opinia la mulţi, sau a celor care consideră copiatul drept ceva necesar, sau am mai auzit eu, tradiţional pentru Republica Moldova şi, şi mai important, să încurajăm pe cei care stau la dubii, care nu sunt siguri.”

Europa Liberă: Simpla încercare de a copia este privita in tari precum Cehia, bunăoară - operez cu exemplul acestei tari pentru ca am cunoscut tineri care studiază acolo - ca ceva ce e mai jos de demnitatea umană, nu mai vorbesc despre condamnarea copiatului ca manifestare a unui comportament fraudulos. În Moldova, dimpotrivă, un val de nemulţumire contra celor ce vor să curme copiatul. Cum îţi explici, de ce?

Ionela Costache: „Ciudat. Probabil prea mult s-au acceptat aceste metode. Probabil era necesar din punct de vedere politic pentru populaţie să fie rezultate bune la BAC. După aceea, pentru a obţine voturi, dar asta este părerea mea personală. Se acceptă pentru că, probabil, a intrat în felul nostru de a fi. Şi asta este, zic eu, cel mai trist. Cred că se acceptă pentru că de la mic la mare, părinte, bunic, toată familia, e mai OK să se laude că copilul lor este foarte deştept şi a luat nota asta sau asta la BAC atunci când se adună la masă, decât să investească în adevăratele competenţe ale copiilor lor.”

Europa Liberă: Totuşi, din punctul tău de vedere, cine ar trebui in primul rând sa-si presoare cenusa pe cap – profesorii, părinţii, copiii? Sau autorităţile?

Ionela Costache: „Toată lumea. Inclusiv, probabil şi eu, cât am fost în liceu şi nu am manifestat niciun fel de atitudine faţă de cei care, poate, copiau la mine în clasă. Eu cred că fiecare dintre noi are o anumită doză de vinovăţie, inclusiv pentru indiferenţă şi ignoranţă.”

Europa Liberă: Calitatea profesorilor, a curiculei, a tot ce înseamnă instruire - sunt de vina ca s-a ajuns aici? Am văzut un gând pe o reţea de socializare – cea mai bună metodă de a lupta cu copiatul este de a-i învăţa pe copii să înveţe.

Ionela Costache: „Pot să vă mai zic că cei care pleacă în străinătate să înveţe abia atunci învaţă să înveţe. Asta mi s-a întâmplat şi mie – într-un an de zile am înţeles că am stat degeaba în liceu.”

Europa Liberă: Totuşi, se pot face studii de calitate în Moldova?

Ionela Costache: „Ştiţi, cei care au note bune la BAC şi care au terminat aici zic că da şi se zice că dacă vrei să înveţi, poţi să înveţi oriunde. Mai ales că există atâtea resurse de învăţare. Există materiale pe internet, iar noi avem o rată de acoperire de internet pe ţară cea mai înaltă din Europa. Există cărţi on-line gratuit. Există tutoriale. Există acum trei proiecte foarte mari iniţiate de MIT şi Harvard – cele mai mari universităţi, de cursuri on-line gratuite. Tu, practic, te log-ezi cum te log-ezi pe Facebook şi eşti la ore, cum ai fi în viaţa reală. Poţi să-ţi iei notiţe. Dacă se doreşte, elevii noştri ar putea să fie mult mai înaintea profesorilor.”

Europa Liberă: Întrebarea ar fi – pentru ce mai există atunci un sistem educaţional imens dacă cei care vor să facă studii o pot face pe internet?

Ionela Costache: „este o formă avansată a studiilor. Se păstrează necesitatea convorbirilor faţă în faţă. A discursurilor, a comunicării, a dialogului, dezbaterilor, etc. Dar dacă manualele la noi sunt învechite, dacă profesorii vin şi citesc de pe conspectul lor şi nu sunt gata să se antreneze în discuţii, pentru cei care doresc, există alte oportunităţi. Doar dacă doresc.”

Europa Liberă: Cum si-ar dori tinerii sa fie sistemul de învăţământ moldovenesc? Vreau opinia unui om din interiorul acestei categorii de persoane.

Ionela Costache: „Am citit şi eu câteva păreri pe reţelele de socializare. Cred că una dintre problemele cele mai mari pe care le-am văzut enunţate este că la liceu cei care, de exemplu, sunt foarte buni la matematică, nu este neapărat să fie foarte buni la limba română şi invers. Se învaţă atât de multe materii inutile şi atunci nu mai ştii exact în ce eşti bun şi care sunt competenţele tale.

Dar, cea mai mare problemă, cel puţin pe care am întâlnit-o eu, este că după 12 clase de şcoală nu ştiam exact ce vreau să fac mai departe pentru că nu am avut nicio lecţie de introducere în drept, nu am avut nicio lecţie despre ideile fundamentale în economie, psihologie, sociologie. Nu ştiam exact unde să merg, pentru că ştiam şi puţină matematică, eram foarte bună la limba română, dar îmi plăcea şi ideea de business.

Mi se pare important ca după 12 clase şi după ce ţi-ai luat BAC-ul să ştii exact ce vrei să faci şi unde trebuie orientate competenţele tale cel mai bine, ca tu după asta să poţi să şi te specializezi în domeniul respectiv şi să-ţi construieşti o carieră. Deci, să existe o doză de predictibilitate a carierei.”