Dan Perciun susține că primăria ar avea în rezervă circa 138 de milioane de lei, economisiți pe serviciile comunale, bani ce putea fi redirecționați pentru salariile angajaților din educație.

„Am avut azi o ședință cu reprezentanții primăriei, discuția a fost constructivă. Ei acum evaluează ce ar putea aloca pentru achitarea salariilor. Bani sunt, dar ei trebuie alocați de unde sunt economii: energie, alimentație, utilități”, a spus ministrul Educației la o conferință de presă din 19 noiembrie.

Perciun spune că toți profesorii își vor primi salariile și nu sunt motive de îngrijorare. „Eu nu văd nicio problemă ce ține de salarii pentru anul acesta sau anul viitor, cum nu am avut-o și nici nu vom avea”, susține Perciun.

Pe 18 noiembrie, în cadrul ședinței operative a primăriei, șeful direcției educație, Andrei Pavaloi a spus că circa 7.000 de angajați din 167 de instituții din sistemul educațional municipal riscă să rămână în ajun de sărbătorile de iarnă fără prime și salarii din cauza deficitului bugetar.

Primăria susține că proiectul privind rectificarea legii bugetului de stat pentru anul 2024, aflat încă la etapa consultărilor publice, prevede că Guvernul va transfera Primăriei doar 36,9 milioane de lei pentru salariile angajaților din învățământ sau cu 164 de milioane de lei mai puțin decât este necesar.

• Te-ar putea interesa și: Salariile profesorilor din Chișinău - mărul discordiei între Primărie și Ministerul Educației

Directoarea liceului, „Mihail Berezovschi”, Ana Eremei-Berezovschi a spus Europei Libere că instituția dispune de suficiente resurse financiare pentru a achita salariile angajaților, iar bugetul a fost planificat în așa fel încât să le ajungă pentru toate cheltuielile.

Bugetul pentru educație al Chișinăului în 2024 se ridică, în prezent, la 4,14 miliarde de lei, din care Guvernul alocă 3,51 miliarde de lei, iar Primăria s-a angajat să contribuie cu 612 milioane de lei.

Ministrul Educației a invitat la discuții pentru joi, 21 noiembrie, și directorii de școli din municipiul Chișinău pentru a aborda acest subiect, iar vineri se vor întâlni repetat cu reprezentanții primăriei și ministerului Finanțelor.

În municipiul Chișinău sunt 150 de școli și 126 de grădinițe.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Decizia a fost pronunțată de judecători în cauza „Vieru contra Moldovei” la 19 noiembrie. Cazul vizează nu doar violența fizică, ci și cea psihologică și economică.

Potrivit dosarului, în 2014, femeia a solicitat un ordin de protecție împotriva fostului său soț, care să-i interzică acestuia să se apropie de ea și de cei doi copii, de 14 și 5 ani. Deși instanța a emis ordinul, bărbatul nu l-a respectat și a continuat să o hărțuiască, pătrunzând în casă, insultând-o și atacând-o. Periodic era solicitată intervenția Poliției de către femeie, vecini și organele de protecție a drepturilor copilului.

Între 2014 și 2016, instanțele judecătorești au emis șase ordine de protecție, care la fel au fost însă ignorate de bărbat.

Pe 8 august 2016, judecătorii au respins cererea femeii pentru un nou ordin, susținând că ea nu a adus dovezi suficiente care să ateste că a fost supusă violenței. Două săptămâni mai târziu, femeia a revenit cu o plângere, susținând că fostul soț a atacat-o în noaptea de 22 spre 23 august și a bătut-o în fața locuinței și apoi în bucătărie. În urma actelor de violență, ea a căzut de la etajul cinci.

Ulterior, femeia a raportat că se simte vulnerabilă, deoarece fostul soț și mama acestuia o amenințau chiar și în spital. În cele din urmă, instanța a emis un nou ordin de protecție, însă femeia a decedat la scurt timp.

Vezi și reportajul despre Nicoleta Cojocari care a trecut prin opt operații și încă are nevoie de tratament și reabilitare, după ce soțul său a stropit-o cu acid sulfuric.

Embed Răspândește

Supraviețuitoare a violenței domestice: „Nu am voie să mă dau bătută acum, când am scăpat din ghearele morții”

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:03:36 0:00

Urmărirea penală - eșuată

Autoritățile au intentat trei dosare penale pe numele bărbatului, care a fost acuzat de violență domestică și nerespectarea ordinelor de protecție. În 2016, instanța l-a găsit vinovat, dar l-a condamnat doar la trei ani cu suspendare.

Un an mai târziu, Curtea de Apel i-a aplicat o pedeapsă de doi ani de închisoare, însă Curtea Supremă de Justiție a trimis cauza spre rejudecare. Între timp, schimbările la nivelul legislației au transformat acțiunile bărbatului din infracțiuni penale în contravenții. Astfel, în noiembrie 2017, magistrații Curții de Apel l-au eliberat de orice pedeapsă, motivând că a intervenit termenul de prescripție.

În paralel, în 2016, a fost deschis un dosar pentru „determinare la suicid”, dar cauza a fost clasată după doi ani, din lipsa probelor clare care să stabilească circumstanțele în care a căzut femeia. Autoritățile au motivat că ea nu și-a amintit exact cum a căzut, în timp ce doi martori au susținut că ea era singură în bucătărie înainte de cădere.

Decizia CEDO

Judecătorii CEDO au concluzionat că autoritățile moldovene nu au investigat eficient cazul de violență domestică, nu l-au pedepsit pe agresor la timp și nici nu au clarificat circumstanțele în care a decedat femeia. Deși nu s-au pronunțat asupra cauzei decesului - accident, suicid sau omor cu motivație de gen - ei au analizat cazul în baza articolului 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care interzice tratamentele inumane și degradante.

CEDO a subliniat că bărbatul nu a primit o pedeapsă reală pentru violența domestică și a criticat reîncadrarea faptelor acestuia ca fiind contravenții. Magistrații au evidențiat că procurorii nu au luat în calcul gravitatea violenței psihologice, ceea ce ar fi permis tratarea cazului ca infracțiune penală.

• Vezi și: Podcastul „În esență...” | Despre „bătaia ruptă din rai” și incriminarea femicidului (omorul femeii) în R. Moldova

„Acest caz arată în mod clar că sistemul nu a reușit să facă față violenței domestice pe termen lung (...) care a continuat după ce făptuitorul și victima au divorțat și nu au mai trăit împreună”, au menționat judecătorii CEDO în decizia lor.

De asemenea, instanța de la Strasbourg a remarcat că autoritățile cunoșteau despre numeroasele incidente de violență, dar nu au prevenit repetarea acestuia. Deși poliția a răspuns la cele 15 apeluri ale victimei, eficiența acestor intervenții a fost pusă sub semnul întrebării.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

La deschiderea negocierilor, Serebrian a mai menționat și problema activității școlilor cu predare în limba română din stânga Nistrului, care se confruntă cu taxe majorate din primăvară.

Vicepremierul moldovean a relevat situația complicată a drepturilor omului din regiune, în particular, cazurile individuale de încălcare a drepturilor fundamentale.

De cealaltă parte, reprezentantul Tiraspolului, Vitali Ignatiev, a reamintit despre inițiativa sa anterioară de a semna o declarație comună, prin care Chișinăul și Tiraspolul „își asumă responsabilitatea de a rezolva conflictul transnistrean pe cale pașnică”.

Așa-zisul ministrul de externe de la Tiraspol a mai enumerat „daunele” care, în opinia sa, ar fi fost provocate agenților economici transnistreni care sunt obligați, din 2024, să plătească taxe vamale în bugetul R. Moldova, și nu în cel al regiunii. Ignatiev a spus că autoritățile de la Tiraspol „au pierdut” circa 9,5 milioane de dolari din această cauză, scrie presa locală.

• Te-ar putea interesa și: Explainer | Ce taxe vor plăti companiile transnistrene la import/export și de care vor fi scutite în continuare

Potrivit Biroului politici pentru reintegrare, la discuții asistă delegați ai participanților din cadrul formatului de negocieri „5+2”, suspendat după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina.

Tot astăzi, subiectele de pe agenda reglementării transnistrene au fost discutate de vicepremierul Oleg Serebrian cu reprezentata specială a UE în procesul de negocieri, Dorota Dlouchy-Suliga.

Cei doi oficiali au vorbit despre eforturile de integrare europeană a R. Moldova și au stabilit că autoritățile de la Chișinău și Bruxelles vor purta consultări cu privire la pașii de parcurs pentru pregătirea raioanelor de est pentru aderarea întregii țări la UE.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Autoritățile spun că la fața locului se află experții secției tehnico-explozivă a Centrului tehnico-criminalistic și expertize judiciare al IGP pentru examinarea complexă a obiectului de zbor.

Un alt caz de depistare a unei drone pe teritoriul R. Moldova a avut loc la 12 noiembrie. Atunci, oamenii legii au depistat o dronă căzută în extravilanul localității Coșernița, din raionul Criuleni, aflată la circa 26 de km de Chișinău.

În urma primelor examinări, Poliția a stabilit că este vorba despre un aparat de zbor de însoțire a dronelor de tip „Shahed” de origine rusească, care nu avea atașat explozibil.

Alte două drone au fost depistate la 10 noiembrie în localități din raioanele Căușeni și Rîșcani. Și acestea nu purtau explozibil și nu reprezentau un pericol imediat pentru cetățeni, a spus Poliția.

• Vezi și: Două drone, depistate pe teritoriul R. Moldova. Chișinăul spune că au fost lansate de Rusia

Autoritățile moldovene au spus că acestea au fost lansate de Federația Rusă și i-au înmânat la 12 noiembrie o notă de protest ambasadorului rus la Chișinău, Oleg Ozerov, în legătură cu acest fapt.

De la începutul invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina, pe teritoriul R. Moldova, inclusiv în regiunea transnistreană, au avut loc peste 15 incidente care au implicat dronele.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Putin se concentrează pe câștigarea acestui război, nu se va opri de bunăvoie”, a declarat Zelenski în fața deputaților europeni într-un discurs video. „Cu cât are mai mult timp la dispoziție, cu atât condițiile devin mai rele. Rusia trebuie presată și mai mult în fiecare zi”.

Zelenski a mai spus că Kievul ar putea fi nevoit să aștepte sfârșitul guvernării lui Vladimir Putin în Rusia pentru a-și revendica întregul teritoriu recunoscut internațional.

„Poate că Ucraina va trebui să reziste mai mult decât cineva la Moscova pentru a-și atinge toate obiectivele... Poate pentru a restabili integritatea deplină a statului", a declarat Zelenski, citat de AFP.

În aceeași adresare către legislativul Uniunii Europene, președintele ucrainean a spus că numărul trupelor nord-coreene staționate în Rusia ar putea crește până la 100 000.

Kievul și aliații săi occidentali spun că regimul totalitar din Coreea de Nord a furnizat Rusiei armament și trupe pentru a-și susține invazia pe scară largă a Ucrainei.

„Putin a adus până acum 11.000 de soldați nord-coreeni la granițele Ucrainei. Acest contingent poate crește până la 100 000”, a declarat Zelenski.

Serviciile de informații din Coreea de Sud au declarat săptămâna trecută că trupele nord-coreene s-au angajat deja în operațiuni de luptă împotriva forțelor ucrainene. Președintele rus Vladimir Putin a promulgat luna aceasta un tratat de parteneriat strategic cu Coreea de Nord, care include o dispoziție de apărare reciprocă.

Embed Răspândește

Documentar | Masacrul de la Bucea - Vânătoarea unui civil ucrainean de către militarii ruși

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:29:05 0:00

La sfârșitul săptămânii, presa din SUA a relatat că președintele Joe Biden a renunțat la restricțiile privind folosirea rachetelor americane furnizate Ucrainei - dar că Kievul ar avea voie să lovească cu ele deocamdată regiunea Kursk, acolo unde se crede că sunt desfășurați soldații nord-coreeni.

Prezența lor acolo a fost numită de mulți oficiali occidentali și de NATO ca o escaladare a conflictului, și ar putea justifica măsuri noi din partea aliaților occidentali ai Kievului.

Adresarea lui Zelenski către Parlamentul European vine pe fondul unor atacuri și mai feroce ale rușilor asupra infrastructurii energetice și a unor zone rezidențiale din orașe ucrainene.

Șase persoane, inclusiv un copil, au fost ucise și alte 12 rănite în urma unui atac nocturn al Rusiei asupra orașului Hluhiv, din regiunea ucraineană Sumî, în nord-estul țării, a transmis administrația militară regională.

„Pe 18 noiembrie, seara târziu, inamicul a atacat unul dintre căminele din Hluhiv, direcționând două UAV-uri (drone) de atac de tip Shahed asupra civililor”, arată o postare a administrației militare ucrainene de pe rețeaua Telegram.

Operațiunile de salvare de urgență sunt în curs de desfășurare și e posibil să existe încă oameni sub dărâmături.

„Fiecare nouă lovitură rusească nu face decât să confirme adevăratele intenții ale lui Putin. Vrea ca războiul să continue, nu este interesat să vorbească despre pace”, a declarat președintele Volodimir Zelenski după atacul de marți.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Associated Press notează că aprobarea de către Putin a noii politici de descurajare nucleară are loc în a 1 000-a zi de la trimiterea trupelor ruse în Ucraina, la 24 februarie 2022.

Revizuirea urmează, de asemenea, deciziei președintelui american Joe Biden, relatată în presă, de a permite Ucrainei să lovească ținte din interiorul Rusiei cu rachete cu rază lungă de acțiune furnizate de SUA.

• Te-ar putea interesa și: Analiză de la Washington: Ucraina ar putea primi rachete americane cu rază mai lungă. S-ar schimba situația?

Semnarea doctrinei, care prevede că orice atac aerian masiv asupra Rusiei ar putea declanșa un răspuns nuclear, reflectă disponibilitatea lui Putin de a amenința cu utilizarea arsenalului nuclear al țării pentru a forța Occidentul să dea îndărăt în tensiunile create de războiul din Ucraina, scrie AP.

Întrebat dacă doctrina actualizată a fost publicată în mod deliberat în urma deciziei SUA de a reduce restricțiile privind utilizarea de către Ucraina a rachetelor sale cu rază lungă de acțiune pentru a lovi Rusia, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că documentul a fost publicat „în timp util” și că Putin a instruit guvernul să o actualizeze la începutul acestui an, astfel încât să fie „în conformitate cu situația actuală”.

O variantă mai detaliată, dar nu chiar limpede

Putin a anunțat pentru prima dată schimbări în doctrina nucleară în septembrie.

Noua versiune a documentului afirmă că un atac împotriva țării sale din partea unei puteri nenucleare cu „participarea sau sprijinul unei puteri nucleare” va fi văzut ca un „atac comun asupra Federației Ruse”.

Nu se specifică dacă un astfel de atac ar declanșa în mod necesar un răspuns nuclear. Printre principiile-cheie ale descurajării nucleare se menționează „incertitudinea privind amploarea, momentul și locul posibilei utilizări a descurajării nucleare”.

• Te-ar putea interesa și: Rusia simulează un răspuns „masiv” la un atac nuclear cu lansări de rachete balistice și de croazieră

În același timp, noua variantă a doctrinei prezintă condițiile de utilizare a armelor nucleare mai detaliat în comparație cu versiunea anterioară, menționând că acestea ar putea fi utilizate în cazul unui atac aerian masiv care implică rachete balistice și de croazieră, aeronave, drone și alte „vehicule zburătoare”.

Formularea vagă pare să lărgească în mod semnificativ factorii declanșatori ai unei posibile utilizări a armelor nucleare în comparație cu versiunea anterioară a documentului, care menționa că Rusia și-ar putea utiliza arsenalul atomic în cazul în care „se primesc informații fiabile cu privire la lansarea de rachete balistice care vizează teritoriul Rusiei sau al aliaților săi”.

Doctrina revizuită prevede că Rusia ar putea utiliza arme nucleare ca răspuns la agresiunea împotriva aliatului său Belarus.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Printre principalele schimbări anunțate de conducerea ASP în conferința de presă de luni este și prevederea că absolvenții școlilor auto vor avea la dispoziție un an de zile de la data absolvirii pentru a susține întregul proces de examinare, atât partea teoretică, cât și cea practică.

În cazul în care candidatul nu se va încadra în termenul de un an de zile, el va fi obligat să facă cursuri suplimentare la școala auto. Dacă în aceeași perioadă nu va susține proba teoretică, acesta va fi nevoit să facă cursuri suplimentare de teorie și să reia procesul din nou.

În situația în care nu va susține proba practică, candidatul va trebui să facă cursuri suplimentare de practică și să reia procesul din nou.

O altă schimbare prevede că persoanele care dețin permis de conducere pentru categoria B, vor obține automat dreptul de a conduce vehicule din subcategoriile AM, adică motoretă sau scooter. În cazul în care persoanele dețin același permis de cel puțin 24 de luni, acestea vor putea obține dreptul de a conduce vehicule din subcategoria A1/motocicletă ușoară, cu condiția absolvirii unui curs deplin de instruire practică în conducerea vehiculului din această subcategorie.

O altă modificare îi vizează pe candidații care dețin dreptul de a conduce un vehicul cu transmisie mecanică, la categoria B sau C. Astfel, dacă aceștia își vor dori obțină o categorie superioară, cum ar fi categoria C sau D, vor susține proba practică pe un autovehicul cu transmisie semiautomată.

Directorul ASP, Mircea Eșanu, a mai anunțat că instituția pe care o conduce a completat parcul auto destinat examinării cu vehicule noi. Potrivit lui, în ultimii trei ani, au fost procurate 76 de autovehicule noi (automobile, camioane, autobuze, microbuze și motociclete) în sumă totală de circa 70 de milioane de lei.

Totodată, din a doua jumătate a lunii decembrie, ASP va prezenta cetățenilor serviciul electronic de preschimbare online a permiselor de conducere.

• Vezi și: Mai scump, dar și în format digital. Tarifele pentru eliberarea permiselor de conducere au fost majorate

La mijlocul lunii septembrie, Guvernul a aprobat noi tarife pentru serviciile de eliberare a permiselor de conducere auto, dar și posibilitatea ca acestea, de rând cu certificatul de înmatriculare provizoriu și permisul de conducere provizoriu să fie generate în format digital.

Astfel, pentru eliberarea, preschimbarea sau restabilirea permisului de conducere, șoferii vor trebui să scoată din buzunare cu 80 de lei mai mult. Sumele vor varia de la 400 la peste 2.000 de lei, în funcție de termenul ales pentru eliberare.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Cu o zi înainte, gazda summitului COP29 privind schimbările climatice de la Baku a făcut apel la țările G20 să transmită un semnal pozitiv cu privire la necesitatea de a aborda schimbările climatice și să ofere mandate clare pentru a contribui la salvarea discuțiilor care s-au împotmolit în Azerbaidjan.

Având în vedere că lumea este pe cale să înregistreze cel mai cald an din istorie, liderii încearcă să consolideze eforturile de abordare a schimbărilor climatice înainte ca Donald Trump să preia din nou președinția SUA în ianuarie. Sunt semnale că el se pregătește să iasă din Acordul de la Paris privind schimbările climatice și să „relaxeze” politica SUA privind încălzirea globală.

• Vezi și: COP29: Ori plătim, ori ne pregătim de dezastru climatic, avertizează secretarul general ONU

Într-o declarație comună emisă la sfârșitul zilei de luni, la Rio de Janeiro, liderii G20 au solicitat „creșterea rapidă și substanțială a finanțării pentru climă de la miliarde la trilioane - din toate sursele” pentru a plăti pentru răspunsul la schimbările climatice.

În aceeași declarație, liderii G20 au făcut apel la o încetare a focului „cuprinzătoare" atât în Gaza, cât și în Liban.

Președintele rus Vladimir Putin, a cărui țară face parte din acest grup, nu a mers la Rio. Pe numele lui există un mandat de arestare internațional din cauza crimelor de război din Ucraina, așa că el călătorește puțin. Dar Moscova a fost reprezentată, totuși, de ministrul de Externe Serghei Lavrov.

Mai mulți bani de la bogați

Liderii G20 au fost de acord că negociatorii COP29 trebuie să ajungă la un acord cu privire la un nou obiectiv financiar pentru sumele pe care națiunile bogate trebuie să le ofere națiunilor în curs de dezvoltare mai sărace pentru finanțarea combaterii schimbărilor climatice.

Cu toate acestea, nu se precizează vreo soluție pe care să o poată prelua „de-a gata” reuniunea COP29 de la Baku.

Economiștii sugerează că obiectivul ar trebui să fie de cel puțin 1.000 de miliarde de dolari pe an.

Țările dezvoltate, inclusiv din Europa, susțin că baza de contribuabili trebuie extinsă pentru a include țările în curs de dezvoltare mai bogate, precum China, dar și țările bogate din Orientul Mijlociu, pentru a se ajunge la un acord ambițios.

• Te-ar putea interesa și: COP29: Acordul de la Paris pentru climă, „în mare pericol”, spune ONU

Țările în curs de dezvoltare, precum Brazilia, gazda G20, au respins însă ideea, insistând că țările dezvoltate sunt principalele vinovate pentru provocarea schimbărilor climatice.

Duminică, surse apropiate negocierilor G20 au declarat că a fost prezentat un text care sugera că țările în curs de dezvoltare ar putea contribui în mod voluntar, însă o astfel de formulare nu a fost inclusă în acordul final.

Luni, în deschiderea summitului anual de la Rio de Janeiro, președintele Luiz Inacio Lula da Silva a declarat că impactul schimbărilor climatice este evident peste tot în lume și trebuie abordat urgent.

Țările G20 sunt considerate vitale pentru formularea răspunsului la încălzirea globală, deoarece controlează 85% din economia mondială și sunt, de asemenea, responsabile pentru mai mult de trei sferturi din emisiile care provoacă încălzirea climei.

G20 s-a angajat, de asemenea, să ajungă la un acord cu privire la un tratat obligatoriu din punct de vedere juridic pentru limitarea poluării cu plastic până la sfârșitul anului 2024, discuțiile pe această temă urmând să fie reluate săptămâna viitoare, într-o încercare de a finaliza în sfârșit doi ani de negocieri.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Este vorba de noua ministră a Afacerilor Interne, fosta secretară de stat a ministerului, Daniella Misail-Nichitin, despre care premierul Recean a spus că va trebui să asigure „o mai bună sinergie” între unitățile instituției, iar în timpul negocierilor de aderare la UE, care urmează să înceapă în 2025, să „valorifice mai mult” sprijin european pentru securitate și ordine publică.

La ceremonia de învestire, președinta Sandu a cerut noii ministre să activeze astfel încât cetățenii „să fie și să se simtă în siguranță”.

Misail are studii medicale și juridice, are experiență în domeniul drepturilor omului, prevenirii și combaterii violenței în bază de gen, violenței în familie și contracarării abuzului și exploatării sexuale comerciale a copiilor.

Un nou nume în Cabinetul de Miniștri este și cel al Ludmilei Catlabuga, o antreprenoare care deține o fermă de vaci de rasă în localitatea Visoca, în raionul Soroca.

Premierul Recean a mai spus că numirea ei în locul lui Vladimir Bolea, a fost discutată cu asociații agricole de profil, iar prioritatea noii ministre va fi ceea ce Recean a numit „industrializarea” în sectorul agricol.

La învestire, președinta Sandu a spus că rolul Ludmilei Catlabuga este să „continue schimbările importante începute” de predecesorul său, Bolea. Totodată, Sandu a subliniat că noua ministră va trebui să conducă „un domeniu cu multe probleme”, care ar fi fost ignorate de guvernările anterioare.

• Te-ar putea interesa și: Cine sunt noii miniștri propuși de premierul Dorin Recean

La ceremonie a fost prezent și fostul ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea, care a fost numit în funcția de ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, în locul lui Andrei Spînu. Premierul Recean a descris mutarea lui Bolea drept o decizie „logică”. Acesta a pus în aplicare o „agendă foarte dificilă, complexă, dar utilă” în domeniul agriculturii, iar acum urmează să preia un sector „la fel de important”, a spus șeful guvernului.

La rândul său, în marginea evenimentului de învestire, Maia Sandu i-a mulțumit lui Bolea pentru „schimbările începute în agricultură” și a spus că are încredere că Bolea va reuși să implementeze proiectele existente la ministerul Infrastructurii cu „viteză și calitate”.

Noii membri ai Cabinetului de Miniștri de la Chișinău au fost anunțați de premierul Dorin Recean în seara zilei de luni, 18 noiembrie, după ce a promis anterior că va veni cu propuneri de schimbări la nivel de echipă și politici.

Deși remanierile au fost văzute mai puțin ample decât au fost anunțate, Recean a declarat că „discuțiile și schimbările vor continua”, dar nu este limpede dacă a vorbit de alte schimbări de miniștri.

• Te-ar putea interesa și: Maia Sandu după victorie: „Am auzit vocea tuturor”

Schimbările din Guvern au fost anunțate după ce puterea pro-europeană a obținut o victorie la limită în referendumul privind aderarea R. Moldova la UE, pe 20 octombrie, iar președinta Sandu, deși a câștigat un nou mandat pe 3 noiembrie, în turul doi de scrutin al prezidențialelor, a pierdut votul în țară, în fața candidatului pro-rus, Alexandr Stoianoglo, câștigând numai datorită sprijinului din diaspora.

În urma campaniei, Sandu a spus că a auzit și vocile alegătorilor nemulțumiți, promițând să accelereze reforma justiției, o restanță din primul mandat.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În zona Universității din Tbilisi, protestatarii au ridicat pe 17 noiembrie corturi și au blocat circulația, transmite Serviciul Georgian al RFE/RL.

Forțele de poliție au sosit în jurul orei șapte dimineața, pe 19 noiembrie. Ministerul de Interne din Georgia a declarat că legea cu privire la întruniri și manifestări nu permite blocarea carosabilului decât dacă acest lucru este impus de numărul mare al participanților la adunare.

Ciocniri între poliție și manifestanți la Tbilisi

Nici o sursă media

0:00 0:00:52 0:00

Ministerul de Interne a mai transmis că participanților la adunare li s-a acordat suficient timp pentru a-și exprima opinia și a protesta, astfel încât protestatarii sunt îndemnați să elibereze teritoriul pentru a se restabili traficul, a normaliza serviciile de utilități și a asigura ritmul obișnuit de viață al cetățenilor.

Liderii opoziției au refuzat să oprească protestul.

Poliția a confiscat corturile ridicate de protestatari și i-a scos cu forța pe manifestanți din piață. A existat o confruntare între forțele de ordine și demonstranții din zonă, transmite Serviciul Georgian al RFE/RL. Ofițerii de poliție au arestat aproximativ zece participanți la miting.

• Te-ar putea interesa și: Miting pro-european la Tbilisi. Președinta Georgiei spune că partidul de guvernământ a „capturat” Georgia

O organizație pentru drepturile omului, Asociația Tinerilor Avocați din Georgia, a cerut public ministerului de Interne să nu permită detenția ilegală a protestatarilor.

„Orice demonstrație într-un loc public poate duce la o încălcare a unui anumit nivel al vieții obișnuite, inclusiv întreruperea traficului. Acest fapt în sine nu justifică ingerința în dreptul la libertatea de întrunire, deoarece este important ca autoritățile publice să dea dovadă de toleranță. Mai ales când adunarea este complet pașnică”, a transmis organizația.

Asociația mai cere ministerului e Interne să asigure dreptul de întrunire și exprimare al cetățenilor și să oprească dispersarea protestatarilor pașnici de către forțele de poliție.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Dar remanierea anunțată de premier într-o declarație de presă în seara de 18 noiembrie, urmând să fie aprobată pe 19 noiembrie de președinta Maia Sandu, este mai puțin amplă decât speculase presa și nu va afecta ministere ca cel al Justiției sau al Sănătății. Recean a declarat că „discuțiile și schimbările vor continua”, dar nu este limpede dacă a vorbi de alte schimbări de miniștri.

Cine sunt noile venite

Planul primului ministru prevede că ministrul Afacerilor Interne, Adrian Efros, va fi înlocuit de Daniella Misail-Nichitin, care este acum secretar de stat în cadrul ministerului. Efros își anunțase demisia pe Facebook ceva mai devreme, fără să spună motivele. Dar plecarea sa era așteptată după ce liderii guvernării au spus că, în campania electorală recentă, a existat o amplă operațiune de cumpărare de voturi cu bani rusești, iar poliția nu a prevenit-o.

Premierul Recean a spus că viitoarea ministră va trebui să asigure „o mai bune sinergie” între unitățile Ministerului de Interne, iar în timpul negocierilor de aderare la UE, care urmează să înceapă în 2025, să „valorifice mai mult” sprijinul european pentru securitate și ordine publică.

Misail are studii medicale și juridice, are experiență în domeniul drepturilor omului, prevenirii și combaterii violenței în bază de gen, violenței în familie și contracarării abuzului și exploatării sexuale comerciale a copiilor.

Șefia Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare urmează să fie preluată de Ludmila Catlabuga, o antreprenoare care deține o fermă de vaci de rasă în localitatea Visoca, în raionul Soroca.

Premierul Recean a mai spus că numirea ei, în locul lui Vasile Bolea, a fost discutată cu asociații agricole de profil, iar prioritatea noii ministre va fi ceea ce Recean a numit „industrializarea” în sectorul agricol.

Bolea, în locul lui Spînu - o mutare „logică”

Transferul lui Vladimir Bolea de la Agricultură la Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale are loc după demisia anunțată de Andrei Spînu pe 11 noiembrie. Până recent om de bază în guvern și în partidul de guvernământ, PAS, Spînu s-a retras din ambele structuri, după ce opoziția l-a acuzat de presupuse ilegalități, pe care el le dezminte.

Premierul Recean a descris mutarea lui Bolea drept o decizie „logică”. Acesta a pus în aplicare o „agendă foarte dificilă, complexă, dar utilă” în domeniul agriculturii, iar acum urmează să preia un sector „la fel de important”, a spus șeful guvernului.

Dar Bolea a fost și criticat ca ministru al Agriculturii de asociații de fermieri, care au cerut un sprijin mai mare din partea statului în urma unor crize cauzate de secetă sau alte intemperii.

Ce schimbări anticipate nu au mai venit

Premierul Recean a spus, pe 6 noiembrie, că va face remanieri, după ce puterea pro-europeană a obținut o victorie la limită în referendumul despre aderarea R. Moldova la UE, pe 20 octombrie, iar președinta Maia Sandu, deși a câștigat un nou mandat pe 3 noiembrie, în turul doi de scrutin al prezidențialelor a pierdut votul în țară în fața candidatului pro-rus, Alexandr Stoianoglo, câștigând numai datorită sprijinului din diasporă.

În urma campaniei, Sandu a spus că a auzit și vocile alegătorilor nemulțumiți, promițând să accelereze reforma justiției, o restanță din primul său mandat.

Presa a anticipat înlocuirea ministrei Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, după cum au cerut și câteva partide extraparlamentare. Dar premierul Recean a spus pe 18 noiembrie că „are încredere” că ministra actuală va „putea duce la îndeplinire” partea reformei care depinde de ea. El a chemat la un efort mai mare al întregului sistem și a promis o „listă de garanții de securitate și garanții financiare pentru procurorii și judecătorii care își vor asuma dosarele dificile” de corupție.

Președinta Maia Sandu nu a comentat, deocamdată, public propunerile premierului Recean, dar se așteaptă că le va aproba la 19 noiembrie.

Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit unui comunicat din 18 noiembrie al Procuraturii Generale a Rusiei, în 2013, Usatîi ar fi devenit membru al unui grup infracțional fondat de Platon, Plahotniuc și fostul acționar al Victoriabank, Alexandr Korkin.

Conform acuzațiilor înaintate de procurorii ruși, Usatîi ar fi coordonat transferul a 175 de miliarde de ruble (circa 3,5 miliarde de euro la cursul din 2014) din băncile rusești către conturi din Moldindconbank, o bancă moldovenească condusă la acea vreme de controversatul om de afaceri Veaceslav Platon. Se presupune că transferurile s-au realizat cu utilizarea unor documente false.

• Te-ar putea interesa și: Rusia și-a amintit de Veaceslav Platon înainte de alegerile moldovene

Procuratura rusă spune că a încercat să obțină extrădarea lui Usatîi, însă autoritățile de la Chișinău au respins această cerere. Din acest motiv, politicianul va fi judecat în absență.

În alte episoade legate de acest caz, pedepse cu închisoarea au fost pronunțate în absență pentru Veaceslav Platon, sora acestuia, Elena, care conducea trezoreria Moldindconbank, și bancherii ruși Alexandr Grigoriev și Oleg Kuzmin. Toți au fost acuzați de spălare de bani prin schema denumită generic „Laundromat”.

Usatîi a negat în repetate rânduri implicarea sa în schema „Laundromat”, calificând dosarul penal drept „fabricat”. Potrivit lui, procurorii ruși nu au dovezi care să demonstreze că el ar fi transferat ilegal „nici măcar 100 de dolari”.

Schema „Laundromat” a fost un mecanism de spălare a banilor din Rusia, care a fost pus în aplicare între 2011 și 2014. Aceasta funcționa în modul următor: două companii străine încheiau contracte de împrumut, iar garanții acestora erau unele companii rusești și mai mulți moldoveni, de obicei, din sate mici. Ulterior, una dintre companii se adresa unei instanțe moldovenești pentru recuperarea banilor și îi cerea de la garanți. Astfel, banii din Rusia ajungeau la Moldindconbank și de acolo erau transferați în alte țări. Potrivit datelor oficiale, aproximativ 22 de miliarde de dolari au fost retrași din Rusia prin această schemă.

• Vezi și: Dosarul „Spălătoriei rusești”: judecătorii scoși de sub urmărire penală cer despăgubiri de peste 3,5 milioane de lei

Usatîi a locuit în Rusia între 2016 și 2018, perioadă în care spunea că în R. Moldova i-au fost fabricate mai multe dosare penale. În 2018, a părăsit Federația Rusă, susținând că era persecutat și acolo.

A revenit în R. Moldova în vara lui 2019, după ce oligarhul Vladimir Plahotniuc a fost îndepărtat de la putere. La scurt timp, procurorii moldoveni i-au închis dosarele penale.

În 2023, Usatîi i-a adresat o scrisoare președintelui Rusiei, Vladimir Putin, în care declara că renunță la cetățenia rusă, pe care o obținuse în 2018. Politicianul a spus atunci că nu dorește să fie cetățean al unei țări „care a început un terorism deschis împotriva cetățenilor săi”.

Într-un interviu din toamna lui 2024, Usatîi a menționat că încă nu știe dacă a fost lipsit de cetățenia rusă.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Patru copii s-au numărat printre răniți, iar mai multe persoane sunt în stare gravă, a declarat Kiper pe rețele.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat luni la prânz că o rachetă balistică rusească a lovit un cartier rezidențial și că un bloc de apartamente, o clădire universitară și o clădire administrativă au fost avariate la Odesa.

„Acestea nu sunt lovituri aleatorii - acestea sunt lovituri de spectacol. După convorbiri și întâlniri cu Putin, după toate bârfele false din mass-media despre presupusa „abținere” de la lovituri. Rusia arată ce o interesează cu adevărat: doar războiul", a spus el.

Rusia a declanșat duminică cel mai mare atac cu rachete asupra Ucrainei din ultimele aproape trei luni, cu 120 de rachete și 90 de drone, omorând șapte persoane și afectând și mai mult un sistem energetic deja avariat.

O rachetă rusească a lovit o clădire rezidențială din regiunea Sumî, omorând 11 persoane, inclusiv un copil.

Salvatorii au evacuat peste 400 de locuitori și continuă să caute supraviețuitori. Atacul a lăsat centrul administrativ din Sumî fără curent electric, a declarat ministrul ucrainean de interne Ihor Klimenko, adăugând că „fiecare viață distrusă de Rusia este o mare tragedie".

Zeci de ucraineni morți și răniți după un atac rusesc asupra orașului Sumî

Nici o sursă media

0:00 0:00:51 0:00

Cu câteva ore înainte de noul bombardament asupra Odesei, operatorul rețelei naționale Ukrenergo și cea mai mare companie privată de energie din Ucraina, DTEK, au declarat că inginerii încă reparau instalațiile avariate din Odesa în urma ultimului baraj de rachete și drone al Rusiei de duminică.

DTEK a declarat că 400.000 de familii din mai multe regiuni au fost reconectate, însă aproximativ 321.000 de abonați din regiunea Odesa au rămas fără curent electric, iar alții din regiunea Mării Negre nu aveau încălzire sau alimentare cu apă. Ukrenergo a declarat că a sporit importurile de energie electrică din țările europene vecine pentru a compensa deficitul.

Ultimele atacuri rusești vin pe fondul informațiilor din presa americană, neconfirmate oficial, că Statele Unite vor permite Ucrainei să lovească cu rachetele primite de la ele ținte mai adânc în teritoriul Rusiei.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În acest an, numărul beneficiarilor a ajuns la 3.616, cu 95 mai mulți față de anul trecut.

Datele autorităților relevă că majoritatea beneficiarilor au procurat cărți, cele mai solicitate titluri fiind „Arta manipulării”, „Atomic Habits”, „Limba română, Teste pentru examenul de BAC profil real” și mai multe cărți de geografie.

Dintre evenimente, beneficiarii au ales să meargă mai degrabă la concerte și la cinema decât la spectacole de teatru, spun reprezentanții Ministerului Culturii în comunicatul din 17 noiembrie.

Lansat în urmă cu doi ani, scopul programului este să faciliteze accesul tinerilor care au împlinit vârsta de 18 ani la produse și servicii culturale.

• Te-ar putea interesa și: Voucherele culturale pentru tineri nu se bucură de succes

Pentru a obține voucher-ul cultural, tinerii trebuie să dețină semnătură digitală, care este folosită pentru autentificare. Pentru a o obține, trebuie să se adreseze la operatorii de telefonie mobilă cu buletinul de identitate, sau prin aplicația Mobisign.

Valoarea voucherului este de 1.000 de lei, bani cu care posesorii pot cumpăra bilete la concerte, spectacole de teatru sau la cinema și să-și cumpere cărți, până la epuizarea sumei, în decurs de un an.

Ministerul Culturii a anunțat în comunicat că examinează și posibilitatea extinderii programului în rândul pensionarilor, inițiativă aflată încă la etapa discuțiilor.

Programul a fost inițiat și dezvoltat după modelul țărilor europene. Aceste tichete culturale funcționează în Italia, care oferă tinerilor vouchere culturale în valoare de 500 de euro, Germania - 200 de euro, Spania - 400 de euro, iar Franța - 300 de euro, care oferă vouchere în valoare de aproximativ 30 de euro și pentru tinerii de 15 - 17 ani.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Purtătoarea de cuvânt a teatrului, Anna Kasatkina, a declarat presei ruse că Șkliarov lua analgezice pentru o leziune la spate și urma să fie supus luni unei operații la coloană. Deși a fost lansată o anchetă federală pentru a investiga moartea dansatorului, „cauza preliminară" a fost considerată un accident, a informat agenția rusă de știri RIA Novosti.

Diana Vișneva, o colegă dansatoare principală la Mariinski, a declarat că moartea lui Șkliarov este o „tragedie" pentru lumea baletului. „Ai fost atât de iubit de publicul tău. Ai fost partenerul preferat al multor balerine", a scris ea într-un omagiu pe Instagram.

Născut în Leningrad - acum Sankt Petersburg - Șkliarov a studiat baletul la prestigioasa Academie Vaganova și a absolvit în 2003. El s-a alăturat Teatrului Mariinski în același an și a ocupat funcția de dansator principal - cea mai înaltă poziție în cadrul companiei - din 2011, amintește CNN.

Într-o carieră de peste două decenii, Șkliarov a jucat în spectacole ca „Lacul lebedelor", „Frumoasa adormită", „Romeo și Julieta" și „Don Quijote". De asemenea, a interpretat roluri principale în calitate de artist invitat în companii din afara Rusiei, inclusiv Royal Ballet din Londra și American Ballet Theatre din New York.

De-a lungul carierei sale a primit numeroase distincții, inclusiv Premiul Internațional Léonide Massine în 2008, iar în 2020 a fost numit Artist de Onoare al Rusiei.

În 2013 s-a căsătorit cu o colegă dansatoare de la Teatrul Mariinski, Maria Șirinkina, cu care a avut doi copii.

• Te-ar putea interesa și: Un celebru bucătar rus cu vederi anti-război, găsit mort la Belgrad

În zilele care au urmat invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, Șkliarov s-a pronunțat pentru pace. „Sunt împotriva războiului din Ucraina! Sunt pentru oameni, pentru un cer pașnic deasupra capetelor noastre!", a scris el într-o postare reprodusă pe Facebook de Alexei Ratmanski, un fost balerin ruso-ucrainean. Ratmanski, fost director al Baletului Bolșoi din Moscova, a adunat mesaje împotriva războiului de la mai multe personalități din lumea baletului.

Guardian scrie că după postarea anti-război, ulterior ștearsă, Șkliarov nu și-a mai repetat opinia. Spre deosebire de Olga Smirnova, o balerină vedetă a Baletului Bolșoi care a fugit din Rusia și s-a mutat în Europa, el a continuat să danseze în Rusia.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Comentariile purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, din 18 noiembrie, au venit în urma unor relatări de presă că Biden a dat Ucrainei permisiunea de a utiliza arme americane pentru a lovi mai adânc în Rusia.

Știrea din New York Times, neconfirmată imediat de Casa Albă sau Pentagon, a venit după luni de zile de lobby din partea oficialilor ucraineni, inclusiv a președintelui Volodimir Zelenski, pentru ca statele occidentale să dea Kievului undă verde pentru a utiliza armele donate la întregul lor potențial - adică pentru a lovi ținte la distanțe mai mari, în Rusia.

Statele Unite, împreună cu alte state din NATO, au impus până acum o limită privind distanța la care rachetele americane pot lovi teritoriul rus. Peskov a declarat luni că o modificare a acestei limite ar mări tensiunea și ar adânci implicarea Statelor Unite în războiul Rusiei împotriva Ucrainei. „Este evident că administrația demisionară de la Washington intenționează să ia măsuri pentru a continua să alimenteze focul și să provoace o nouă escaladare a tensiunilor”, a declarat Peskov.

• Te-ar putea interesa și: Analiză de la Washington: Ucraina ar putea primi rachete americane cu rază mai lungă. S-ar schimba situația?

Președintele rus Vladimir Putin a avertizat în septembrie Occidentul că Rusia ar putea răspunde cu arme nucleare dacă ar fi lovită cu rachete convenționale și că Moscova ar considera orice atac susținut de o putere nucleară drept un atac inclusiv din partea acelei puteri.

Parlamentarul rus Leonid Sluțki a declarat că o astfel de decizie ar duce la escaladare. „Atacurile cu rachete ale SUA în profunzimea teritoriului rus vor duce inevitabil la o escaladare majoră, care amenință să aibă consecințe mult mai grave”, a declarat Sluțki, președintele Comisiei pentru afaceri externe a Dumei de Stat, într-un interviu acordat agenției ruse TASS.

Armele vor fi probabil utilizate ca răspuns la decizia Coreei de Nord de a trimite mii de soldați pentru a sprijini Rusia în regiunea Kursk, unde Ucraina a organizat o incursiune militară în cursul verii. Relatările de presă au sugerat că Ucraina ar fi în continuare limitată la lovirea acelei regiuni din sud-vestul Rusiei.

Decizia americană, odată confirmată, ar deschide ușa pentru Marea Britanie și Franța să urmeze exemplul, permițând astfel Ucrainei să dea o lovitură serioasă Rusiei într-un moment critic al războiului.

Ucraina încearcă să mențină câștigurile teritoriale din regiunea rusă Kursk, care ar putea fi cruciale pentru orice negocieri viitoare. Cu toate acestea, reacția lui Zelenski la știrile de presă a fost oarecum rezervată. „Astăzi, se vorbește mult în mass-media despre faptul că am primit permisiunea pentru acțiunile respective. Dar loviturile nu se fac cu vorbe. Astfel de lucruri nu sunt anunțate. Rachetele vor vorbi de la sine”, a declarat Zelenski în discursul său video nocturn.

Aliații, optimiști

Între timp, aliații europeni ai Kievului au reacționat optimist la această veste. Președintele polonez Andrzej Duda a declarat că acțiunea lui Biden ar putea fi un moment decisiv în război. „Această decizie a fost foarte necesară.... Rusia vede că Ucraina se bucură de un sprijin puternic și că poziția Occidentului este neclintită și hotărâtă. Este un moment foarte important, potențial decisiv în acest război”, a declarat Duda jurnaliștilor.

Ministra germană de Externe, Annalena Baerbock, a declarat că decizia Washingtonului ar fi importantă pentru Ucraina, dar a subliniat că aceasta nu reprezintă o schimbare de strategie din partea Occidentului. „Decizia părții americane, și aș dori să subliniez că aceasta nu este o regândire, ci o intensificare a ceea ce a fost deja oferit de alți parteneri, este foarte importantă în acest moment”, a declarat Baerbock la Bruxelles, înaintea unei reuniuni a miniștrilor de externe ai UE.

Șefa diplomației germane a lansat, de asemenea, un avertisment susținătorilor președintelui rus Putin și a declarat că Uniunea Europeană pregătește noi sancțiuni împotriva Iranului, bănuit că dă Moscovei drone, precum și că analizează problema sprijinului acordat de China, tot pentru drone.

Tot la Bruxelles, șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, și-a exprimat speranța că membrii blocului vor urma exemplul Washingtonului. „Am spus și repet că Ucraina ar trebui să poată folosi armele pe care i le-am furnizat, nu doar pentru a opri săgețile, ci și pentru a putea lovi arcașii", a declarat, plastic, Borrell.

De asemenea, vorbind înaintea reuniunii, ministrul olandez de externe, Caspar Veldkamp, a declarat că, în opinia sa, decizia lui Biden a fost un „răspuns adecvat” la desfășurarea de către Rusia a trupelor nord-coreene.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ieșind de la discuții, liderul Coaliției pentru Unitate și Bunăstare, Igor Munteanu, a spus că a cerut un raport despre felul în care au acționat Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informații și Securitate și Procuratura Anticorupție, „pentru că, dacă s-au adunat atâtea probleme, înseamnă că instituțiile statului nu au funcționat”.

Exclus din cursa prezidențială pentru că nu a strâns suficiente semnături, Munteanu a propus și o inițiativă legislativă care să pedepsească utilizarea resurselor administrative. Asta deși legislația prevede deja sancțiuni pentru astfel de încălcări.

Consultări la Președinție cu partidele extraparlamentare, despre combaterea corupției politice

Nici o sursă media

0:00 0:01:51 0:00

Președintele Partidului Schimbării, Ștefan Gligor, a spus că Procuratura Anticorupție și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale necesită „reforme profunde”.

„Majoritatea procurorilor și judecătorilor așteaptă alegerile parlamentare să petreacă guvernarea PAS. Regretăm că PAS a întârziat 3 ani să facă reforme pe bune, mai mult formale”, a spus politicianul.

Președinția: „Am încercat să fim cât mai incluzivi”

Potrivit șefului de cabinet al președintei Maia Sandu, Adrian Băluțel, la consultări au fost invitate 21 de partide, dintre care 18 și-au delegat reprezentanții.

Cele mai multe critici le-a stârnit prezența liderului Mișcării „Respect Moldova”, Eugeniu Nichiforciuc, cercetat tocmai pentru corupție politică. În 2022, fostul deputat democrat a fost pus sub învinuire de procurorii anticorupție sub acuzația că, în anul 2016, i-ar fi promis unui deputat comunist 350.000 de euro ca să părăsească fracțiunea PCRM și să voteze proiectele de legi ale Partidului Democrat.

În replică, Băluțel a spus că Președinția a încercat să fie „cât mai incluzivă”: „Nu am invitat partide care ne plac, dar i-am invitat pe toți care nu au participat la coruperea electorală”.

El a mai menționat că, la discuții, au fost unele „propuneri constructive”, care urmează să fie analizate.

Printre cei care au venit la Președinție au fost reprezentanții Partidului Social Democrat European (PSDE), Platformei Demnitate și Adevăr (DA), Coaliției pentru Unitate și Bunăstare (CUB), Partidului Național Moldovenesc (PNM), Mișcării Alternativa Națională (MAN), Mișcării „Respect Moldova”, Partidului Verde Ecologist, Partidului „Puterea Oamenilor”.

Partidele mici acuză „concurență neloială”

„Alegerile prezidențiale au arătat că e nevoie de consolidare pe dreapta pro-europeană, în vederea alegerilor parlamentare. Pentru că am văzut foarte bine cum se organizează stânga pro-rusă, ce resurse e capabilă să aloce Federația Rusă pentru aceste exerciții electorale în R. Moldova”, a spus liderul PNM, Dragoș Galbur, înainte de consultări.

Întrebat despre remanierile guvernamentale care urmează să fie anunțate astăzi, el a răspuns că decizia îi aparține în întregime guvernării: „De fiecare dată, am fost puși în fața faptului împlinit”.

Liderul Partidului „Puterea Oamenilor”, Ruslan Codreanu, a spus că subiectul corupției politice este unul „dureros” pentru partidele pro-europene mici, care se află într-o „concurență neloială” cu cele mari.

„În ultimii ani, s-a supra-reglementat tot ce ține de finanțarea partidelor politice. Or, cei care au avut de furat fură în continuare, iar cei mici trebuie să lupte cu CEC, cu instanțele de judecată, pentru a demonstra că se țin pe voluntariat, pe donații, că nu stă nimeni în spatele nostru”, a explicat Codreanu.

• Vezi și: Cine vine și cine spune „pas” consultărilor cu PAS și Maia Sandu privind remanierile din Guvern

Liderul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a venit la Președinție doar pentru a face o filmare pentru urmăritorii săi de pe rețelele de socializare, nu pentru a participa la ședința convocată de Maia Sandu.

Costiuc a spus că partidul său condamnă corupția politică, susținută de Federația Rusă, dar a acuzat că acesta este „rezultatul administrării ineficiente a treburilor statului” de către guvernare. „Ce poți discuta cu partidele extraparlamentare despre corupția politică?”, a întrebat el retoric.

Socialiștii nu au fost invitați la consultări, a precizat Băluțel, iar Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei, condus de fostul premier Ion Chicu, a refuzat invitația lansată de Maia Sandu după ședința Consiliului Suprem de Securitate (CSS) din 11 noiembrie.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Jumătate dintre persoanele cu diabet zaharat își acoperă necesarul de senzori de glicemie din surse proprii, iar una din două persoane își acoperă necesarul de teste de glicemie (suplimentar celor acoperite de asigurare) în același mod, arată un studiu realizat de Asociația Tinerilor cu Diabet DIA.

25% din respondenți fac diverse teste de sânge în laboratoarele private, iar alți respondenți spun că își cumpără din surse proprii vitamine, suplimente nutritive și insulină (cu acțiune ultra-rapidă, neautorizată pe piața R. Moldova). Studiul mai arată că una din cinci persoane chestionate spun că au probleme privind sănătatea mintală (25% dintre respondenți spun că au apelat la consiliere psihologică, iar 68% nu au apelat niciodată).

Marea majoritate a respondenților – 80% - cred că statul ar trebui să asigure cu tehnologii (pompe integrate cu senzor glicemic) toate categoriile de vârstă ale persoanelor cu diabet de tip 1, debutat în copilărie.

„Adulții își cumpără senzori din bani proprii, din străinătate și sunt taxați la vamă. Suma neimpozabilă este de 150 de euro. Un senzor costă de la 40 la 60 de euro. Necesarul pentru trei luni este de la 280 la 540 de euro și nu toți își permit. Ne-am dori ca suma neimpozabilă să se ridice la 540 de euro”, a declarat Europei Libere, președinta Asociației Tinerilor cu Diabet DIA, Veronica Volcov.

În acest moment, statul acoperă doar pentru 84 de copii necesarul cu pompe integrate cu senzor glicemic. În total, 748 de copii din R. Moldova au diabet zaharat de tip 1.

Senzorul de glicemie este un mic dispozitiv care se pune sub piele și măsoară constant nivelul de zahăr din sânge. Acesta permite o monitorizare continuă a glicemiei și ajută la evitarea înțepăturilor frecvente.

De asemenea, statul oferă pentru copiii cu tip 1 de diabet, 450 de teste de glicemie, pentru trei luni, pentru adulții cu tip 1 - 350 de teste pentru 3 luni, pentru adulții cu tip 2 tratați cu insulină – 200 de teste pentru 3 luni și pentru pacienții cu tip 2 care iau antidiabetice orale – 25 teste o dată la trei luni.

Din august 2023, tratații și dependenții de insulină primesc ace sau seringi de insulină.

Studiul la care au participat 147 de respondenți din R. Moldova a fost realizat în perioada 9-29 august 2024. 46% din respondenți au diabet de tip I, 42,2% sunt aparținători de copii cu diabet de tip 1, 10% cu diabet de tip 2 sau alte forme.

• Te-ar putea interesa și: Raioane întregi fără niciun specialist și 20% din medici – pensionari. Tabloul sistemului sanitar din R. Moldova

Datele statistice arată că 6.200 de persoane din R. Moldova sunt diagnosticate cu diabet de tip 1 și alți peste 13.000 cu diabet de tip 2. În ultimii ani, se atestă o creștere de 1,5 ori a cazurilor noi de boală: de la 28,0 cazuri la 10 mii locuitori, în anul 2020, la 40,6 cazuri la 10 mii locuitori, în anul 2023. Rata mortalității în anul 2023 a constituit 15,2 cazuri la 100 mii locuitori.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

La Căușeni, alegătorii l-au ales primar pe Alexandru Donțu, candidat al partidului Platforma Demnitate și Adevăr. Fiul fostului primar, Anatolie Donțu, destituit din funcție în urma unei sesizări depuse de Autoritatea Națională de Integritate legată de faptul că nu a soluționat conflictul de interese în care se afla, a fost ales cu 67,73% din sufragii.

La Antonești, raionul Cantemir, primar a fost ales independentul Nicolai Parpolov, pentru care au votat aproape 58% din alegătorii înscriși pe listele electorale. În satul Clocușna, raionul Ocnița, mandatul de primar a fost obținut de Tatiana Bucarciuc, candidata Partidului Acțiune și Solidaritate, pentru care au votat 63,98% din alegători.

Candidatul Partidului Socialiștilor, Vitali Gusacinschi, a învins în alegerile pentru funcția de primar al satului Popeștii de Jos din raionul Drochia. El a acumulat 57,59% din sufragii.

Și în satul Arionești din raionul Dondușeni, primarul a fost ales din primul tur. Învingătoare, cu 60,14% voturi, a ieșit candidata Partidului Socialiștilor, Alina Vezitiu.

• Te-ar putea interesa și: O scurtă istorie a alegerilor locale din Republica Moldova

Turul doi al alegerilor locale va fi organizat peste două săptămâni, la data de 1 decembrie, în localitățile Boșcana din raionul Criuleni, unde în cursa electorală a rămas candidata PAS, Viorica Stăvilă, pentru care au votat 43,53% din alegători și candidatul independent, Serghei Catan, care a acumulat 32,16% din voturi.

Situație similară este și în comuna Iliciovca din raionul Florești, unde cetățenii vor avea de ales între candidatul independent Fiodor Belîi, care a acumulat 37,78% din voturi și candidata Partidului „Renaștere”, Irina Volciuc, pentru care și-au dat votul 17,66% din alegători.

Duminică, 17 noiembrie, au avut loc alegeri locale noi în șapte localități din Republica Moldova. Acestea au fost organizate deoarece, din diverse motive, localitățile respective au rămas fără primar.

Primarii aleși în urma acestor alegeri vor exercita mandatul rămas al predecesorilor lor.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

68 de persoane, inclusiv opt copii, au fost rănite când racheta rusească a lovit un bloc cu nouă etaje din oraș duminică seara, a declarat consiliul municipal din Sumî pe platforma Telegram.

„Duminică seara pentru orașul Sumî a devenit un iad, o tragedie pe care Rusia a adus-o pe pământul nostru”, a declarat Volodimir Artiuk, șeful administrației militare Sumî, într-o postare pe canalul de mesagerie Telegram.

Echipele de salvare lucrează la fața locului, iar psihologii au oferit asistență celor afectați, a declarat Serviciul de Stat de Urgență al Ucrainei pe Telegram.

Peste 400 de persoane au fost evacuate, au mai transmis autoritățile.

Zeci de ucraineni morți și răniți după un atac rusesc asupra orașului Sumî

Nici o sursă media

0:00 0:00:51 0:00

Fotografiile postate pe Telegram de Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență din Ucraina arată pompieri luptându-se cu un incendiu care a cuprins mai multe mașini și salvatori care transportau oameni dintr-o clădire. O imagine arăta o clădire cu mai multe etaje cu aproape toate ferestrele aruncate în aer și fațada deteriorată.

Nu a existat niciun comentariu imediat din partea Moscovei.

Ambele părți neagă că vizează civili în atacurile lor asupra teritoriului inamic. Cu toate acestea, mii de oameni au murit de la începutul anului 2022 în invazia pe scară largă a Ucrainei, marea majoritate ucraineni.

Atacul asupra Sumî a venit după ce, duminică dimineața, Rusia a lovit rețeaua electrică a Ucrainei cu un atac de mari dimensiuni. Autoritățile de la Kiev susțin că Rusia a folosit 120 de rachete și 90 de drone care a ucis cel puțin șapte persoane.

Restricții de livrare a energiei electrice

Ucraina va aplica restricții de luni la furnizarea electricitate pe tot teritoriul său, ca urmare atacului puternic rusesc care a avariat semnificativ infrastructura energetică, transmite AFP, care citează operatorul de energie electrică Ukrenergo.

Astfel, din 18 noiembrie „toate regiunile vor fi constrânse să aplice măsuri de restricție a consumului” ca urmare a „daunelor provocate instalațiilor electrice în timpul atacului masiv cu rachete și drone”, a transmis compania.

Într-un comunicat, Ukrenergo a afirmat că întreruperile temporare vor dura între orele 06:00 și 22:00, asigurând că lucrătorii săi caută să remedieze avariile cât mai rapid posibil.

După atacul de duminică, oficialii ucraineni au confirmat pagube la infrastructura critică în regiunile Volîn, Rivne și Lvov, în vestul țării, și în Dnipropetrovsk și Zaporojie, în sud-est.

De asemenea, centralele nucleare din Ucraina şi-au redus producția de electricitate ca măsură de precauție în urma atacurilor masive ale Rusiei asupra infrastructurii energetice în acest weekend, a declarat duminică directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi.

• RFE/RL

Imagini din interiorul centralei electrice Zaporijie oferă detalii despre cum arată controlul rusesc asupra instalației înainte de o întâlnire cu ușile închise între șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, și președintele rus Vladimir Putin.

Instalațiile nucleare propriu-zise nu au fost lovite direct de atacurile rusești, dar au fost afectate stațiile conectate la acestea, a declarat Grossi.

După o convorbire cu șeful autorităților de reglementare ucrainene, Grossi a indicat că doar două dintre cele nouă reactoare operaționale din țară produc electricitate în prezent la capacitate maximă.

„Infrastructura energetică a țării este extrem de vulnerabilă, având impact direct asupra siguranței și securității nucleare”, a spus Grossi, care a avertizat că este esențial ca centralele nucleare să aibă o sursă sigură de alimentare cu energie electrică.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ziarele The New York Times și The Washington Post, agențiile de presă Reuters și AP anunță hotărârea președintelui Biden de a permite Ucrainei să folosească rachete cu rază lungă de acțiune contra unor ținte din Rusia, citând surse apropiate cercurilor de decizie.

Totuși, până duminică, 17 noiembrie, la ora 20:30, ora R. Moldova, la când publicăm acest text, Casa Albă nu confirmase informația până la acel moment.

De asemenea, RFE/RL a trimis o cerere la Casă Albă pentru a comenta informațiile, dar nu primise niciun răspuns până la momentul publicării știrii. Consiliul Consiliul Național de Securitate (NSC) nu a dorit să comenteze.

Decizia de a permite folosirea rachetelor cu rază lungă de acțiune contra unor ținte rusești ar reprezenta o schimbare majoră în politica Statelor Unite. Kievul a solicitat îndelung Washingtonului să permită astfel de acțiuni, inclusiv în timpul vizitei președintelui Zelenski în Statele Unite, de luna trecută.

Citată de propriile surse, Reuters notează că Ucraina intenționează să efectueze primul dintre aceste atacuri cu rază lungă de acțiune în următoarele câteva zile, dar nu a dezvăluit detalii.

AFP publică, de asemenea, informația potrivit căreia președintele american Joe Biden a autorizat Ucraina să folosească rachete americane cu rază lungă de acțiune împotriva țintelor militare din interiorul Rusiei, citând un oficial american sub protecția anonimatului.

Bombardamentele rusești din ultima perioadă, pe lângă avansul pe frontul de est, au afectat puternic infrastructura energetică a țării, cu urmări deosebit de grave asupra civililor în timpul iernii.

Ucraina ar utiliza probabil rachete ATACMS - care au o rază de acțiune de până la 300 de kilometri - precizează Reuters, citând trei surse apropiate chestiunii.

În cazul în care va fi confirmată și asumată, mutarea categorică în sprijinul Ucrainei a administrației Joe Biden ar veni cu numai două luni înainte ca președintele ales Donald Trump să-și preia mandatul, pe 20 ianuarie 2025.

Luni, 11 noiembrie, președintele Volodimir Zelenski a cerut din nou undă verde din partea Statelor Unite ca armata ucraineană să folosească armele americane pentru a lovi ținte militare din interiorul Rusiei.

Ridicarea interdicției ar fi și o reacție după desfășurarea de către Rusia a câtorva mii de soldați nord-coreeni, în încercarea de a-și completa propriile forțe, o evoluție care a alarmat liderii de la Washington și Kiev.

Pe de altă parte, informațiile de la Washington, publicate de NYT și Reuters, încheie o săptămână plină de luări de poziție legate de evoluția războiului din Ucraina.

Cancelarul german Olaf Scholz a avut o convorbire lungă cu președintele Vladimir Putin în această privință. Scholz a fost criticat pentru această convorbire, în care au fost invocate inclusiv negocieri de pace. Cancelarul a reacționat duminică, 17 noiembrie, și a reafirmat sprijinul neclintit al Germaniei pentru Ucraina, asigurând că nicio decizie cu privire la încheierea războiului pornit de Rusia nu va fi luată fără acordul Kievului.

„Ucraina poate conta pe noi”, acest „principiu este cel care prevalează şi nicio decizie nu va fi luată peste capul Ucrainei”, a declarat cancelarul în aeroportul de la Berlin, înainte de a pleca spre summitul G20 de la Rio de Janeiro, care are loc în perioada 18-19 noiembrie 2024.

În luna septembrie 2024, Rusia a amenințat cu „un răspuns adecvat” în cazul în care Statele Unite vor permite Ucrainei să lovească Rusia cu rachete ATACMS, care au o rază lungă de acțiune.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat pe 11 septembrie că Moscova ar avea un răspuns „potrivit” dacă s-ar întâmpla asta.

„La toate aceste acțiuni, SMO (operațiunea militară specială) este răspunsul”, a spus Peskov, folosind termenul preferat de Kremlin pentru conflictul din Ucraina, a transmis atunci Reuters.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit Apărării Civile din Fâşia Gaza, 26 de persoane, printre care femei şi copii, au murit şi cel puţin 59 sunt date dispărute în urma unei lovituri israeliene asupra unui imobil rezidenţial din Beit Lahia, în nordul teritoriului palestinian.

În urma acestui atac produs în plină noapte, 26 de trupuri, „printre care ale unor copii şi femei”, au fost scoase dintre dărâmături, şi, cel puţin 59 de persoane sunt în continuare prinse sub ruine, a declarat pentru AFP Mahmoud Bassal, purtător de cuvânt al Apărării Civile.

Imagini luate de un fotograf al AFP arată imobilul complet distrus, lăsând în loc un morman de ruine pe care bărbaţi îl înlăturau cu mâinile goale.

Forţele israeliene au lansat pe 6 octombrie o operaţiune terestră de anvergură în nordul enclavei, cu scopul declarat de a împiedica o regrupare a luptătorilor Hamas. Operaţiunea a debutat la Jabalia şi s-a extins la Beit Lahia.

Într-un comunicat, mişcarea islamistă palestiniană Hamas a condamnat un „masacru” care se înscrie în „războiul genocidar (...) împotriva civililor neînarmaţi”.

Potrivit Apărării Civile, alţi 20 de palestinieni, printre care femei şi copii, au fost ucişi de bombardamente israeliene la Rafah, în sud, la Nuseirat şi Al-Bureij (centru).

• Vezi și: ONU: 70% din cei uciși în Gaza în 13 luni de război au fost femei și copii

Tot duminică, Ministerul Sănătăţii din Gaza a anunţat cel mai recent bilanţ de 43.846 de morţi şi 103.740 de răniţi în teritoriul palestinian de la începutul războiului cu Israel, acum un an.

Duminică, armata israeliană a bombardat din nou periferia sudică a Beirutului, situată în apropierea aeroportului internaţional, după ce i-a somat pe locuitori să evacueze sectoare ce s-ar afla aproape de „instalaţii ale Hezbollah”.

Din Liban, Hezbollah a tras noi salve de proiectile asupra oraşului Haifa, a indicat armata israeliană la o zi după ce tiruri similare au atins o sinagogă din acest oraş, rănind două persoane.

Știre preluată de la Europa Liberă România

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Alexandr Bezrukavîi, căutat de Interpol, a fost reținut în orașul Bosanska Krupa în timpul unei operațiuni a serviciului de securitate, după ce s-a aflat de intenția sa de a părăsi statul bosniac, scrie presa din Bosnia și Herțegovina cu referire la Ministerul de Interne din regiunea bosniacă Una-Sana.

Toate informațiile despre cetățeanul rus au fost transmise de poliție Parchetului din Bosnia și Herțegovina, care a transferat cazul spre instanță.

La 17 octombrie 2024, Inspectoratul General al Poliției (IGP) și Serviciul de Informații și Securitate (SIS) de la Chișinău au anunțat că au reținut patru tineri care ar fi fost antrenați în Bosnia și Herțegovina de grupările militare rusești Wagner și Ferma pentru a destabiliza R. Moldova după alegerile prezidențiale și referendumul din 20 octombrie. Cei patru ar fi făcut parte dintr-un grup de peste 100 de tineri care ar fi fost antrenați anterior în Rusia de organizații ale oligarhului fugar Ilan Șor.

• Vezi și: Pe urmele moldovenilor instruiți de ruși în Balcani – Statele Unite cred că tabăra se află în Republica Srpska

Poliția moldoveană a publicat clipuri video care arată presupusele antrenamente, desfășurate inclusiv într-o tabără din Bosnia și Herțegovina. În imagini, tinerii învață să confecționeze explozibil și să utilizeze drone. De asemenea, SIS a dat publicității o listă cu 11 nume ale instructorilor și gestionarilor taberei. Alexandr Bezrukavîi nu figura pe lista moldoveană.

Autoritățile din Bosnia și Herțegovina au avut reacții contradictorii pe problema antrenamentelor oferite moldovenilor. Ministrul securității, Nenad Nesic, a negat faptul că în țară ar exista astfel de tabere. În schimb, ministrul de externe, Elmedin Konakovic, a confirmat informațiile despre astfel de exerciții, realizate sub conducerea rușilor, și a promis o investigație detaliată.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Actualizare 12:21. O femeie în vârstă de 66 de ani a murit în regiunea Liov din vestul Ucrainei, a declarat Maksym Kozytskyi, șeful regional al zonei.

Femeia era în mașină în momentul atacului rusesc cu rachete și a fost ucisă de fragmentele căzute dintr-o rachetă, spune Maksym Kozytskyi într-o postare pe Telegram, adăugând că, de asemenea, doi bărbați au fost răniți.

„Infrastructura critică” a fost avariată, iar 6000 de oameni au rămas temporar fără încălzire, transmite BBC.

Actualizare 11:20. Kievul, Donețk și Dnipropetrovsk sunt cele trei regiuni în care sunt întreruperi de curent, spun autoritățile ucrainene.

Ministrul ucrainean al Energiei, German Galushchenko, a spus că atacul masiv al Rusiei vizează instalațiile de producere și transport de energie electrică în toată Ucraina.

Actualizare 11:15. Ministrul de Externe al Ucrainei a declarat că atacul rusesc de duminică noapte este „adevăratul răspuns” al lui Vladimir Putin la recentele relații diplomatice ale Moscovei cu țări străine.

„Rusia a lansat unul dintre cele mai mari atacuri aeriene: drone și rachete împotriva orașelor pașnice, civili adormiți, infrastructură critică”, scrie Andrii Sybiha, care a devenit ministru de externe în septembrie, pe X.

„Acesta este adevăratul răspuns al criminalului de război Putin pentru toți cei care l-au sunat și l-au vizitat recent”, scrie Sybiha.

„Avem nevoie de pace prin putere, nu prin liniște.”

La începutul acestei săptămâni, cancelarul german Olaf Scholz a vorbit cu Putin pentru prima dată în aproape doi ani, în ciuda obiecțiilor Kievului.

Actualizare 11:10. Reprezentanții celei mai mari companii private de energie din Ucraina (DTEK) au declarat că atacurile rusești cu rachete și drone au cauzat „daune semnificative” centralelor de energie termică.

DTEK a spus că acesta a fost al optulea atac la scară largă asupra instalațiilor sale energetice din acest an.

Oficialii ucraineni se tem că atacuri ca cele de duminică dimineață ar putea marca începutul unui alt atac concertat rusesc pentru a elimina elemente cheie ale rețelei electrice pe măsură ce sosește iarna.

Ultimul atac major asupra infrastructurii energetice a avut loc la sfârșitul lunii august.

Ucraina lucrează în prezent cu o treime din capacitatea sa de generare de energie de dinainte de 2022, scrie BBC.

*****Știre inițială*****

Autoritățile poloneze au anunțat că au ridicat avioanele de luptă de la sol.

„Din cauza atacului masiv al Federaţiei Ruse cu rachete de croazieră, rachete balistice şi drone împotriva unor ţinte situate, printre altele, în vestul Ucrainei, aeronavele poloneze şi aliate au început să opereze în spaţiul nostru aerian”, a declarat Comandamentul operaţional al forţelor armate poloneze pe site-ul său.

„Toate forţele şi resursele disponibile (au fost activate)”, au adăugat polonezi.

Ministrul de externe al Kievului, Andriy Sybiha, a declarat că Rusia a lansat unul dintre cele mai mari atacuri cu drone și rachete care vizează infrastructura energetică și alte clădiri civile din orașe din întreaga țară.

„Rusia a lansat unul dintre cele mai mari atacuri aeriene: drone și rachete împotriva orașelor pașnice, civililor care dormeau, infrastructurii critice. Acesta este adevăratul răspuns al criminalului de război [președintele Vladimir] Putin față de toți cei care l-au sunat și l-au vizitat recent. Avem nevoie de pace prin putere, nu prin liniște”, a scris ministrul ucrainean de externe Andriy Sybiha pe X.

Explozii au fost auzite în oraşul Zaporijjea, în sud-estul Ucrainei, şi în portul Odesa de la Marea Neagră, potrivit martorilor citați de Reuters.

Forţele aeriene ucrainene au emis alerte aeriene în întreaga ţară.

Locuitorii au fost îndemnaţi să se adăpostească, iar forţele aeriene au declarat că un număr de rachete au traversat spaţiul aerian ucrainean.

Autoritățile ucrainene au declarat că au întrerupt electricitatea în mai multe regiuni, inclusiv la Kiev, ca măsură de precauţie.

În urma atacurilor cu drone, acoperișul unei clădiri rezidențiale din Kiev a luat foc din cauza căderii de resturi și cel puțin o persoană a fost rănită, au declarat oficialii orașului în aplicația de mesagerie Telegram.

„Serviciile de urgență au fost trimise la fața locului”, a declarat primarul Kievului, Vitali Klitschko.

Forțele aeriene ucrainene au emis alerte de raid aerian în toate regiunile țării în jurul orei 6 a.m., ora locală, avertizând asupra atacului.

Ministrul energiei Herman Halușcenko a declarat pe platforma Telegram că „un atac masiv asupra sistemului nostru energetic este în desfășurare” și că forțele ruse „atacau instalațiile de producere și transport de energie electrică în toată Ucraina”.

Patru oameni au fost uciși

Bilanțul autorităților din Ucraina arată că două femei de la Nikolaev au fost ucise.

De asemenea, șase persoane au fost rănite - printre ele, doi copii.

Guvernatorul regiunii Nikolaev, Vitalii Kim, spune că dronele au atacat în „mai multe valuri” în primele ore ale zilei de duminică.

Clădirile rezidențiale, mașinile, un centru comercial și infrastructura au fost avariate grav, izbucnind incendii, spune el.

Alți doi oameni au murit și alți trei au fost răniți după un atac asupra căilor ferate din centrul Ucrainei. Este vorba de doi lucrători feroviari uciși în urma atacurilor aeriene ruse asupra căilor ferate și a depourilor feroviare din regiunea centrală Dnipropetrovsk a Ucrainei.

Într-o postare pe X, Căile Ferate Ucrainene spun au transmis condoleanțe.

„Sincere condoleanțe rudelor și prietenilor lor. Suntem recunoscători fiecărui feroviar pentru curajul și munca lor constantă", se spune în postare.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Update:

„Nu mai există ambulanțe neechipate în Asistența Medicală Urgentă”, spune ministra sănătății, Ala Nemerenco, într-o precizare făcută în cazul decesului Andreei Cuciuc, fiica interpretului Igor Cuciuc. Acesta a scris ieri într-o postare că fiica sa nu a putut fi salvată de medicii de pe ambulanță pentru că prima mașină sosită nu era echipată corespunzător. Potrivit ministrei Nemerenco, a doua ambulanță care a venit era o unitate de terapie intensivă, care a fost chemată conform protocolului clinic: „Faptul că s-a solicitat echipa de reanimare denotă gravitatea cazului și nu faptul că prima nu ar fi avut echiparea necesară”.

Ministra sănătății a oferit mai multe detalii despre intervenția medicilor. Serviciul 112 a fost apelat la 21:18 cu menționarea că Andreei Cuciuc „îi vine greu să respire”. Ambulanța a ajuns în 7 minute, timp egal cu timpul de răspuns în țările UE și Marea Britanie. Echipa a realizat manevrele medicale în interiorul ambulanței, având toate echipamentele necesare, inclusiv oxigen și defibrilator. Dar pentru că intervențiile primului echipaj nu se soldau cu succes, a fost solicitată echipa de terapie intensivă, așa cum prevăd protocoalele clinice. Aceasta a continuat manevrele de resuscitare. „Aceasta este procedura, și medicii trebuie să resusciteze până este epuizată ultima șansă.” Măsurile de resuscitare cardio-respiratorie și cerebrală au durat 52 de minute în conformitate cu protocoalele medicale, dar tânăra nu a putut fi salvată.

Știrea inițială

Andreea Cuciuc, fiica interpretului Igor Cuciuc, în vârstă de 17 ani, a murit vineri seara, după ce i s-a făcut rău într-un local din Chișinău.

Potrivit unei postări scrise de Igor Cuciuc, tânăra de 17 ani era împreună cu colegii într-o berărie din sectorul Botanica, când a leșinat și a fost scoasă din încăpere de către prietenele ei.

Potrivit interpretului, prima ambulanță a venit în șapte minute, dar nu dispunea de aparatură pentru respirație asistată. De aceea a fost chemată o a doua echipă, cu un aparat respirator, care a ajuns peste 20 de minute, dar a fost prea târziu. De asemenea, Igor Cuciuc scrie că localul era plin de fum de narghilea, de țigări electronice și nu era aerisit. Cauza decesului urmează să fie precizată pe parcursul zilei de sâmbătă.

Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească a reacționat, precizând că toate autosanitarele sunt dotate cu echipamente medicale, oxigen și defibrilatoare. „Iar solicitarea pentru a doua echipă a fost reieșind din specificul și gravitatea cazului concret. Toate acțiunile și măsurile de resuscitare s-au efectuat timp de 52 de minute în conformitate cu Protocoalele Clinice Naționale în vigoare”, se arată în comunicatul Centrului.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te