Candidați - schiță de portret

Vârstă: 62 de ani

Funcţii deţinute: preşedinta Asociaţiei obşteşti Salvgardare (2006-prezent), administratoarea a două asociaţii de locatari din Chişinău.

Maia Laguta a terminat Şcoala teatrală „Boris Şciukin” de la Moscova, a lucrat jurnalistă la televiziunea şi radioul de stat şi economistă la o subdiviziune a Ministerului Agriculturii.

Din 2000 participă la protestele antiguvernamentale, cu cele mai diverse mesaje - fie că e vorba de contestarea majorării tarifelor la servicii sau la călătoria în transportul public, ori revendică creşteri de salarii şi pensii. În ultimii ani, apare frecvent în mijlocul unor grupuri de protestatari care cer stoparea lucrărilor la şantiere disputate.

Se declară avocata pensionarilor. Presa a relatat mai multe cazuri în care ea a manifestat comportament agresiv: a dat buzna în clădirea primăriei, bruscând funcționari sau poliţişti ori chiar agresând trecători care nu sunt de acord cu cei care protestează.

Numită uneori „protestatara de serviciu”, Maia Laguta a participat în calitate de candidat independent la scrutinele parlamentare din 2005, 2010, iar la anticipatele din iulie 2009 a fost respinsă înregistrarea candidaturii sale. De asemenea, şi-a încercat norocul şi la alegerile locale din Chişinău din 2007 (pe lista Uniunii Muncii Patria-Rodina), 2011 (pe lista Partidul „Patrioţii Moldovei”) şi 2015. Cele mai multei voturi a adunat în noiembrie 2010 – circa 1.800.

Președinta asociației Salvgardare s-a activizat în special în toamna lui 2009, ceea ce i-a determinat pe unii lideri politici să admită că în spatele protestelor organizate de ea ar stă Partidul Comuniștilor.

În decembrie 2009, după eşuarea alegerii şefului statului, a doua oară în acel an, Maia Laguta a ajuns la concluzia că Republica Moldova nu are nevoie de instituţia prezidențială şi ar trebui desfiinţată.

Ex-ministrul de Interne Victor Catan a declarat în octombrie 2009, pentru „Ziarul de gardă” că „bătrânii din stradă sunt manipulaţi de persoane care fac parte din organizaţiile naţional-bolşevice, care îşi propun destabilizarea situaţiei din Republica Moldova”.

Activista i-a cerut lui Catan să-şi ceară scuze public pentru că a numit-o extremistă. Ea s-a adresat în instanţă şi a câştigat procesul, iar în 2014 Ministerul de Interne a dezmințit informațiile că mişcarea protestatară ar fi extremistă.

„Ziarului de gardă” remarcase că la majoritatea protestelor pensionarilor şi veteranilor Laguta şi susţinătorii ei ţin discursuri în limba rusă.

În 2010 a chemat oamenii să nu achite facturile, ca ulterior să ceară desființarea Agenţiei pentru Reglemenare în Energetică, autoritate ce stabileşte tarifele.

Ziarul „Timpul” a observat că tipul de discurs al Maiei Laguta a evoluat de la marxism-leninism la anarhism.

În 2011 nu doar a reprezentat Partidul „Patrioţii Moldovei”, condus de Mihail Garbuz, la alegerile locale din Chişinău, dar a participat la mai multe manifestaţii „împotriva românismului”, scandând mesaje socialiste şi sindicaliste. Partidul „Patrioţii Moldovei” este cunoscut pentru discursul naționalist centrat pe „identitatea moldovenească”. Mihail Garbuz a cerut României să înapoieze Republicii Moldova ceea ce acesta pretinde a fi „teritoriile istorice ale statului moldovenesc”.

La 7 aprilie 2011, în timp ce autoritățile locale comemorau în centrul capitalei victimele evenimentelor din aprilie 2009, Maia Laguta a participat la o contramanifestație, cerând pedepsirea celor care au distrus clădirile parlamentului şi președinției. În opinia lui Laguta, Valeriu Boboc nu poate fi considerat erou.

În noiembrie 2011, a organizat proteste împreună cu Partidul Social-Democrat condus de Victor Şelin. Formaţiunile cu care s-a asociat Maia Laguta sunt pro-ruseşti, au observat unii comentatori.

Maia Laguta a negat că ar fi satelit al PCRM şi pretinde că luptă împotriva tuturor partidelor, fie că sunt la putere sau în opoziţie. „Chișinăuienii mi s-au adresat cu rugămintea ca să-i apăr, şi am putut să-i apăr”, a spus ea pentru Radio Europa Liberă, în noiembrie 2010.

Candidat-căpuşă?

Pe 6 octombrie 2016, CEC a înregistrat ultimii concurenţi electorali, inclusiv pe Maia Laguta care va avea drept simbol electoral cuvântul MAIA scris cu majuscule pe fundal alb.

Acest fapt a fost calificat de lidera Partidului Acțiune şi Solidaritate, Maia Sandu, drept o încercare de „furt a identității” şi o tentativă de a deruta electoratul după precedentul Partidul Comunist Reformator din 2014. Într-o conferinţă de presă, Maia Sandu a declarat că CEC i-a înregistrat ilegal pe ultimii candidați. Ea a afirmat că Partidul Democrat, al cărui candidat a fost înregistrat primul, ar fi continuat să adune semnături până în ultima zi permisă de lege. „Partidul de la putere nu a reușit să adune semnături autentice pentru candidații-căpușă. Ieri, în momentul în care avea loc verificarea listelor de subscripție, iar numărul de semnături era la limita condițiilor întrunite de lege, procesul de verificare al semnăturilor a fost sistat. Motivul formal - lipsa de timp. Sistarea procesului de verificare a listelor cu semnături a fost dictată de dorinţa păpuşarului de a-i transforma în candidaţi cu price preţ”, a opinat Maia Sandu.

Ex-ministra educaţiei s-a referit la pretendenta cu acelaşi prenume care ar fi prezentat la CEC liste ce aparţineau lui Roman Mihăieş. Unele erau ştampilate de primar, deşi erau fără semnături, fapt contrazis de prevederile legale, a adăugat lidera PAS.

Reprezentanţii Comisiei Electorale Centrale au promis să vină cu o reacţie oficială. Membru CEC Iurie Ciocan a spus că în cazul listelor lui Mihăieş care au ajuns la Maia Laguta ar urma să fie sesizată Procuratura Generală.

Laguta a declat presei că nu ştie cum au ajuns aceste liste la ea, dar a negat că ar fi ceea ce presa numeşte candidat-căpuşă. „Eu cu așa chestiuni și prostii nu m-am ocupat niciodată”, a declarat ea Europei Libere.

După Inna Popenco, pe listele de susţinători prezentate la CEC de Maia Laguta figurează mai multe suflete moarte – 21 de persoane decedate. Totodată, Laguta a declarat zero cheltuieli pentru colectarea semnăturilor, lucru ce i-a pus în gardă pe mai mulţi comentatori.

Candidata independentă Maia Laguta spune că dacă va fi aleasă președinte, va obliga demnitarii de stat să respecte Constituția şi să muncească pentru binele poporului. „Toate partidele, indiferent că au fost la putere sau în opoziţie, sunt responsabile de ceea ce se întâmplă în ţară de 25 de ani”, afirmă protestatara care spune despre ea că lupta de 15 ani pentru îmbunătățirea calității vieţii.

La capitolul venituri, Maia Laguta a declarat salariu în ultimii doi ani de 45 de mii de lei, un apartament cu două camere în Chişinău şi un lot de cinci ari în raionul Ialoveni.

Vârstă: 44 de ani

Funcţii deţinute: şefa secţiei relaţii internaţionale la Departamentul de stat de Energetică, Resurse Energetice şi Combustibil (1997-1999, pe atunci autoritatea de administrare a energeticii); secretar general, director corporativ, vicepreşedinte la reprezentanța din Republica Moldova a companiei Union Fenosa (1 mai 2000 - 8 aprilie 2008); preşedinte al Gas Natural Fenosa (8 aprilie 2008- 30 noiembrie 2015); preşedinte al Asociaţiei femeilor antreprenoare (2011-2015); preşedinte al Asociaţiei businesului european (2011-2015); consul onorific al Spaniei în Republica Moldova (2011-prezent).

Prezentată de o parte a presei drept unul dintre managerii de top din ţară, (cu un salariu lunar de circa 25 de mii de euro), Silvia Radu a decis în noiembrie 2015 să nu mai prelungească contractul de muncă, ci să se implice în politică. Intenţia „de a face politică mare” şi-a anunţat-o prima dată în 2009, într-un interviu pentru revista VIP Magazin.

În aparițiile recente a spus că a avut ideea, în iarna lui 2016, de a fonda un partid politic, dar intenția nu s-a materializat deocamdată, prezidențialele pot fi însă o bună platformă de promovare. „Eu cred că Republica Moldova are nevoie de forţe politice noi”, a menţionat ea, adăugând că majoritatea candidaților înscriși în cursa electorală sunt vulnerabili având în spate apartenența la partide ce s-au compromis în ultimii ani.

Dacă va fi aleasă şef al statului, Silvia Radu promite să fie un președinte apolitic, neșantajabil şi să-i implice pe cetăţeni în luarea deciziilor.

Unii jurnalişti şi contracandidați îi reproşează că a făcut avere pe seama cetățenilor de rând atunci când a condus compania monopolistă de furnizare a energiei electrice, iar acum ar pretinde că vrea să-i reprezinte.

Reproşurile la adresa sa au vizat mai ales cererile de majorare a tarifelor din ultimii ani, când ex-preşedinta Gas Natural Fenosa a solicitat creşteri de 60%, 80% sau 119%, motivând că importul energiei se face în dolari, iar odată cu devalorizarea leului se impuneau ajustări de preţuri, ajustări blocate de autorităţi prin varii metode. Tarifele ar fi scăzut ori eventual ar fi rămas la cote suportabile dacă nu s-ar fi produs faimoasa devalizare a din sistemul bancar, a spus Silvia Radu.

O altă argumentare a ei erau investițiile pe care grupul spaniol le-a făcut în reţelele din Republica Moldova. În timp ce cererile păreau rezonabile, presa a scris că Gas Natural Fenosa, ce controlează 70% din piaţă, înregistra profituri-record, iar rata de rentabilitate a fost „destul de atractivă” şi pentru companii energetice din România care luau în calcul preluarea afacerii.

Conducerea companiei a explicat că parte din profituri s-ar datora îmbunătățirii managementului şi optimizării cheltuielilor, inclusiv o eficiență energetică mai bună.

Cel mai bogat candidat

Potrivit portalului Ziarulnational.md, Silvia Radu este cel mai bogat pretendent la fotoliul prezidenţial. Ea a declarat la CEC că în ultimii doi ani a câştigat aproape 13,5 milioane de lei. Familia Radu deține 33 de hectare de vie în satul Fârlădeni, Hânceşti, şi un iaz (după cum a spus la postul de televiziune TVC 21, iazul însă nu a fost trecut în declaraţia pe venit depusă la Comisia Electorală Centrală); alte trei hectare de pământ arabil în Cimişlia şi un lot de contrucţii în Chişinău; o vilă şi trei apartamente în capitală; trei maşini; 185 de mii de euro în conturi; cote părţi la trei firme (Radu Agro şi Gate for Capital Limited, deţinute împreună cu soţul, Vergiliu, şi 10% din capitalul social de la Fresh&Green), precum şi hârtii de valoare la Banco Santander.

Firma Radu Agro deţine terenurile din Hânceşti şi se ocupă de creşterea şi comercializarea strugurilor, a scris „Ziarul de gardă”.

Fresh&Green, de asemenea, este o companie ce se ocupă de intermediere în afaceri şi de cultivarea produselor agricole. În această afacere îl are partener pe directorul postului de televiziune Pro TV Chişinău, Cătălin Giosan.

Gate for Capital Limited este o companie de consultanţă fondată în 2006, la Londra, de Silvia Radu, Valentin Vizant şi un om de afaceri din Madrid - Raul Carlos Rosales Araque. Cei doi deţineau iniţial câte 33% din acţiuni, Silvia Radu – 34%. Anterior director a fost Vizant. Din 8 august 2015 director este Radu, care a preluat de la partenerii de afaceri toate acţiunile.

Valentin Vizant, care îşi zice astăzi om de afaceri, este cunoscut pentru cariera pe care a făcut-o în perioada guvernării comuniste: a fost angajat la preşedinţie, după care a fost membru al Comisie Electorale Centrale (2003-2011), o perioadă şi secretar al CEC; a fost director general al Administraţiei de Stat a Aviaţiei Civile (2005-2008); apoi director al Poştei Moldovei (2008-2009). La CEC şi în timpul alegerilor locale din 2003 a reprezentat Partidul Comuniştilor. În noiembrie 2014, Valentin Vizant a figurat numărul cinci pe lista condusă de Renato Usatâi şi a fost unul dintre cei mai mari donatori ai formaţiunii. Tot Vizant este naşul de cununie al ex-comunistului azi democratului Sergiu Sârbu.

"M-am asociat cu domnul Vizant pentru că dumnealui m-a invitat în Kazahstan pentru proiecte în domeniul energetic. Nu au mers aceste proiecte energetice și ne-am separat", a declarat fosta preşedintă a companiei Gas Natural Fenosa pentru RISE Moldova.

Soţul Silviei Radu, Vergiliu Radu, mai este și administratorul întreprinderii Frias Invest Group, fondată de spaniolul Frias Marcos, şi care se ocupă de imobiliare.

Iazul nedeclarat la CEC

Fiind întrebată la TVC 21 care sunt locurile preferate din ţară, Silvia Radu a răspuns: „Satul unde avem vie şi iaz, Fârlădeni”. (la minutul 1.00.30, interviu realizat în luna septembrie).

Peste o lună, Silvia Radu a declarat pentru Anticoruptie.md că nu are nicio legătură cu iazul din Fârlădeni, raionul Hânceşti.

„Terenurile noastre se învecinează cu iazul și noi am vrut să-l luăm în arendă, dar nu am avut nicio posibilitate”, a precizat ea, adăugând că soţul ei, Vergiliu Radu, a luat în arendă iazul din satul vecin, Ivanovca Nouă, raionul Cimișlia. În această localitate familia deține 3,3 hectare de terenuri agricole, declarate. „L-am luat în arendă pentru 25 de ani”, a recunoscut candidata la funcția de președinte. Datele de la Cadastru, la care face referire portalul Anticoruptie.md, arată însă că la 28 octombrie 2014, iazul din Ivanovca Nouă a fost dat în nu pentru 25, ci pentru 30 de ani. Tranzacția nu figurează în declarația de avere a Silviei Radu prezentată la Comisia Electorală Centrală.

Priorităţie viitorului preşedinte, în viziunea Silviei Radu

Silvia Radu a terminat trei facultăţi: Limbi străine (spaniolă-italiană) şi Dreptul la Universitatea de Stat şi Relaţiile Internaționale la Academia de Administraţie Publică de pe lângă Guvern şi o şcoală de business la Universitatea Navarra, din Barcelona, Spania.

Ea a povestit, la emisiunea AiShow de la TNT, că a ajuns întâmplător în domeniul energetic, la Departamentul de stat de Energetică, Resurse Energetice şi Combustibil, după ce a abandonat locul de muncă de la catedră din cauza salariului mic.

Silvia Radu consideră că actualii politicieni au divizat prea mult societatea, pe criterii geopolitice, etnice, al limbii vorbite etc., iată de ce îşi propune să fie apolitică şi independentă.

La conferinţa din 8 septembrie, când şi-a înaintat candidatura, pe de o parte, a spus că poporul va decide vectorul de dezvoltare al ţării şi că acum această chestiune nu este o prioritate, pe de altă parte, a menţionat că un preşedinte trebuie să dea tonul pe calea modernizării ţării şi că acesta „trebuie să fie o persoană cu viziuni pro-europene”.

Printre priorități a enumerat: iniţierea reformelor economice, investiţii în educaţie, depolitizarea instituţiilor statului şi transparență maximă la cheltuirea fondurilor publice.

În ultimii ani ea a apărut în presă în ipostaza de activist civic atât în educarea viitoarelor lidere, cât şi la preluarea standardelor europene odată cu negocierea şi semnarea Acordului de Asociere UE-Republica Moldova.

Asociaţia businessului european, pe care a condus-o din 2011 până în 2015, a promovat inclusiv Codul etic în afaceri pentru a combate corupţia şi pentru a atrage investitorii străini în ţară.

„Sunt sigură că prin Acordul de liber schimb cu UE, exporturile în UE se vor face mult mai uşor, fără bariere. Niciodată nu cred că vom închide exporturile către est. Este o piaţă foarte mare, o piaţă istorica, n-ar fi cazul să o închidem. Orice om de afaceri nu se uită la politică, el se uită doar la interesul afacerii sale” , declara ea în 2011 pentru Radio Europa Liberă.

Candidata independentă Silvia Radu nu crede că eventualele alegeri parlamentare anticipate ar fi un lucru bun pentru ţară, deoarece ar dăuna întâi de toate economiei.

Are sloganurile: Silvia Radu - preşedintele tău independent/ Independenţa contează