Natalia Morari

Ilan Shor a fost pus sub arest la domiciliu pe 30 de zile. Frumos gest din partea CNA-lui și al procurorilor!

Andrian Candu a publicat Raportul Kroll pe blogul său personal, punând interesul public mai presus decât clauza de confidențialitate. Frumos gest din partea președintelui Parlamentului!

BNM a oferit toate documentele și toate interviurile necesare celor de la Kroll, ca experții străini să-și poată face bine treaba. Frumos gest din partea BNM-lui!

Dar acum pot să pun câteva intrebari naive?

Înainte de publicarea Raportului Kroll, CNA și Procuratura Anticorupție nu erau la curent ce s-a întâmplat în sistemul bancar? Că s-a furat un miliard? Că instituțiile statului n-au reacționat promt sau, de fapt, au coparticipat la furt? De ce, acum două luni, trebuia sa iasă Igor Dodon cu o serie de documente, ca, peste două zile, CNA cu procurorii să efectueze percheziții la Ilan Shor acasă și să-i ofere statut de bănuit? Nu știau fără Dodon asta? De ce trebuia să fie publicat Raportul Kroll ca Shor să fie arestat și să primească statut de învinuit? Nu era clar și fără Kroll că acesta ar putea duce la adevărații beneficiari ai schemei?

De ce președintele Parlamentului ne explică, timp de două săptămâni, de ce NU poate fi publicat Raportul Kroll, ca pe urmă să-l publice pe blogul său personal? Și de ce nu pe site-ul BNM sau al Parlamentului? Totuși, 7 mln de lei pentru raport n-au fost scoase din buzunarul domnului Candu, ci din banii cetațenilor. La fel cum din banii cetățenilor va fi acoperită gaura din sistemul bancar.

Dacă tot Raportul Kroll se bazează pe documentele oferite de BNM și interviurile cu, inclusiv, reprezentanții administrației speciale din cele trei bănci (numite tot de BNM), atunci unde a fost BNM-ul când se furau banii? Deoarece din Raportul Kroll reiese că Banca Națională știa tot, ba chiar mai mult - urmărea așa numitul Shor Grup din 2010. Și apropo, unde era BNM când prin sistemul bancar din Moldova, timp de patru ani, s-au spălat $22 mlrd rusești?

În calitatea mea de cetățean, să am încredere deplină în informațiile oferite de către BNM companiei Kroll, dacă principalul regulator de pe piața bancară niciodată nu va dori să-și recunoască partea sa de vină? Cum pot fi sigură că administrația specială din trei bănci, numită tot de BNM, n-a avut, pe langă alte scopuri, și cel de a ascunde urmele și, până la venirea experților Kroll, de a prezenta totul în așa fel, încât în afară de Mr. Evil Ilan Shor nimeni n-a participat la schemă?

De ce Banca Națională, pe lângă sarcina de a turna lumină pe activitatea Grupului Shor, nu i-a cerut pe experții Kroll să facă expertiza amplă de împlicarea instituțiilor statului în schema de furt? Chiar nu-i interesa deloc?

În 2010 (perioada din care BNM monitoriza activitatea Grupului Shor, potrivit raportului) Ilan Shor avea vreo 22-23 de ani. Să fie el și cel mai genial om din lume, putea Shor să pună la cale o schemă atât de sofisticată fără participarea factorilor cheie din stat? Putea să dirijeze, de unul singur, BNM, CNPF, CNA sau alte instituții?

Da înainte de 2013 ce a fost? Cine a furat din BEM atunci? Sau tot Ilan Shor se face responsabil?

Și ultima întrebare: atunci când asistăm la noile arestări sau percheziții, să uit complet de faptul că toate instituțiile de drept din Republica Moldova au fost repartizate între grupări politice și fac parte din stat capturat sau nu?

Era pe ce să uit: și totuși, unde-i miliardul?

Eu am un vis ca noi, moldovenii, într-o zi să încetăm să ne plângem de dușmani interni sau externi, de Mâna Moscovei sau a Bucureștiului, care ne face tot răul din țară și propria ogradă, să-i divizăm pe oameni după criteriul «Da cutărică e cu rușii sau cu europenii?», «Vorbește în română sau moldovenească?», «Ține cu Unirea sau e un mancurt?» și, o dată și o dată, să încetăm să credem în soluții simple. Pentru că ele nu există. Nici o soluție - fie ea va veni sub steagurile Uniunii Europene sau ale Uniunii Vamale, sau chiar cele unioniste - nu ne va soluționa problemele atâta timp, cât noi (anume noi și nu europenii sau rușii) nu ne vom învăța să ne asociem și, de dragul unui interes comun, să facem anumite compromisuri. Dar iată aici și încep toate problemele.

Mitingul de ieri a demonstrat că nu e neapărat sa ai la dispoziție toate televiziunile cu acoperire națională, cu tot cu liderii de opinie, blogherii, experții și platformele online (care vin la pachet) ca să scoți oameni în stradă - e îndeajuns să furi un miliard și să minți despre aceasta. Și oamenii vor ieși. Nu vreau acum să mă lansez în exerciții matematice: au fost 20, 30 sau 50 de mii de oameni, însă un lucru este clar - oamenii au fost suficient de mulți ca să provoace insomnie clasei politice de la Chișinău. Însă aici și au început problemele.

Mama mea în varstă de 65 de ani a fost ieri la miting (personal n-am putut veni, pentru că sunt la World Press Freedom Day în Riga). După miting, obosită, dar cumva împlinită, mă întreabă, trist, la telefon: «Natalia, da ei toți sunt pentru Unirea cu România? Și Boțan tot?» Mi-a trebuit timp ca să-i explic că și pe cei care țin cu Unirea, îi doare furtul miliardului. Ea va veni și data viitore la miting, însă prietena ei, Ludmila Alexandrovna, fosta profesoară universitară și doctor în filologie, cu care au venit împreună la protest, puțin probabil să mai vină. Un domn, care tot striga alături de ea «Unire, Unire!», prea tare i-a adus aminte de începutul anilor '90 cu «Чемодан, вокзал, Россия!» Miliardul o doare, dar la următorul miting ar putea să nu mai vină. Organizatorii protestului, platforma civică «Demnitate și Adevăr», n-au cum să oprească aceste procese și nici nu este un reproș la adresa lor (cu o singura sugestie - ar fi bine sa aibă printre speakeri și vorbitori de limbă rusă). Mai degrabă e o constatare tristă că în Moldova intelectualitatea e divizată după criteriul lingvistic sau, dacă vreți, geopolitic. Dar acum nu e momentul sa ne împărțim în moldoveni sau români, vorbitori de rusă sau română - acum e momentul să ne luăm țara înapoi.

Statul este capturat: instituțiile sunt în comă și folosite de oligarhi, organele de drept ne livrează showuri ca să mai dăm drumul la aburi, dar, de fapt, îi protejează pe stăpânii săi politici, bugetul de stat a devenit o vacă de muls pentru companii-căpușe, afiliate politic. Să ne luam țara înapoi - oare nu este aceasta o idee națională, care i-ar uni pe toți - moldoveni, ruși, români, găgăuzi, bulgari sau ucraineni? Oare mai contează limba vorbită sau opțiunea geopolitică atunci când vine vorba de două reguli simple: nu minți și nu fura?

Noi atât de ușor dezbinăm și ne lasăm dezbinați, încât clasei politice nu-i râmâne nimic decât să ne guverneze. Cum s-ar spune, разделяй и властвуй.