Experimentul celor de la Recorder și al lui Levi Elekes, prezentat de HotNews.ro, vine la câteva zile după ce primul tur al alegerilor prezidențiale din România a trebuit să fie anulat din cauza suspiciunilor că învingătorul, naționalistul Călin Georgescu, ar fi fost ajutat de „un actor străin” să atragă milioane de români tocmai prin practici incorecte pe TikTok.

TikTok a negat că l-ar fi favorizat pe Georgescu, iar Rusia („actorul străin”) neagă de obicei că s-ar amesteca în alegerile din alte țări.

În experimentul celor de la Recorder, povestit pe YouTube, Elekes arată cum se poate „fenta” rețeaua TikTok pentru a face propagandă electorală unui candidat închipuit pe nume Vasile Ion, care promite oamenilor să le dea câte două kilograme de aur din rezervele statului, într-un stil care amintește declarațiile lui Georgescu.

În numai două ore, clipul cu Vasile Ion, un bărbos simpatic de vreo 40 de ani care vorbește într-un parc, cu o biserică în fundal, a fost vizualizat de un milion de oameni.

Vasile Ion spune că este candidat la postul de prim-ministru, ceea ce deja ar trebui să trezească suspiciuni, pentru că premierul în România nu se alege prin vot popular.

„Dragi români, numele meu este Vasile Ion, viitorul dvs. prim ministru! Iată câteva dintre propunerile mele. Prima și cea mai importantă: aur pentru toți! Din partea mea, din partea primului ministru, fiecare român va primi două kilograme de aur din rezerva statului. Rezervele oricărui stat sunt foarte mari. Noi nu știm, e secret de stat”, spune „candidatul”, în filmuleț.

După experiment, contul lui Vasile Ion a fost șters.

Levi Elekes a explicat că a crea un asemenea fenomen pe TikTok este destul de ușor, chiar fără mari resurse, și că anume această platformă este relativ ușor de păcălit de către un programator.

„Noi am făcut un test de câteva ore, n-am avut buget, nu am avut foarte multe device-uri. Imaginați-vă ce se întâmplă dacă noi am avea un candidat real care este foarte priceput la manipulare, dacă am fi avut influenceri care să susțină hashtag-urile respective. Înmulțiți ca potențial cu un milion”, a explicat programatorul, citat de Hotnews.ro.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Anunțul l-a făcut ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării de la Chișinău, Dumitru Alaiba, care spune că noua bursă va contribui la dezvoltării pieței de capital în Republica Moldova și „va servi necesitățile economiei și fiecărui cetățean”.

„Acest pas deschide noi oportunități de dezvoltare pentru antreprenorii noștri. Bursa de Valori este acel loc civilizat, transparent, de întâlnire între antreprenor și investitor. Doar având acces la o bursă, orice cetățean poate deveni investitor”, se spune într-un comunicat oficial.

• Te-ar putea interesa și: Cum dai bani statului și câștigi din asta. În curând, o vei putea face și online

Noua bursă va oferi acces cetățenilor moldoveni la investiții în instrumente financiare, facilitând astfel crearea fondurilor de pensii și asigurări private. Totodată, companiile moldovenești vor putea atrage capital românesc și internațional, beneficiind de tehnologii avansate de tranzacționare.

Proiectul vizează și atragerea investitorilor instituționali globali, care vor integra companiile moldovene în lanțurile valorice globale, conectând piața de capital locală la cele europene. Autoritățile mai spun că parteneriatul cu Bursa de Valori București va aduce pe piața de capital din Republica Moldova mai multă expertiză și credibilitate internațională.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Compensațiile alocate prin programul de sprijin pentru perioada rece a anului vor putea fi ridicate la oficiile poștale sau vor fi transferate pe cardurile bancare începând cu ziua de miercuri, 11 noiembrie, a anunțat oficialul, la o conferință de presă.

Ministerul Muncii și Protecției Sociale a făcut în ultima săptămână o evaluare a situației celor peste 703 mii de familii înregistrate în sistem (ceea ce constituie cca 1,4 milioane de persoane), și a aprobat, în final, aproximativ 90% din solicitări.

Alexei Buzu a mai spus că Guvernul se pregătește să aprobe și plățile pentru luna decembrie, care vor reflecta ultima majorare a tarifelor la gazele naturale.

• Te-ar putea interesa și: Tariful la gazele naturale crește până la 16,74 lei

Guvernul va compensa integral această creștere solicitanților pentru care gazele naturale reprezintă principala sursă de încălzire.

Înscrierile pentru programul „Ajutor la contor” vor continua în decembrie și ianuarie. Cetățenii se pot înregistra pe site-ul compensatii.gov.md sau pot solicita ajutorul asistenților sociali.

• Vezi și: Guvernul majorează cu peste 100 de milioane de lei bugetul pentru compensații

Programul „Ajutor la contor” a fost lansat în 2022, iar de atunci aproape 900.000 de gospodării au beneficiat de compensații la energie, care au fost finanțate atât din bugetul de stat, cât și din fonduri oferite de partenerii externi.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Administrația prezidențială bielorusă a anunțat marți, 10 decembrie, că printre cei eliberați se numără 11 femei și 18 bărbați, iar mai mult de jumătate dintre ei au dizabilități și suferă de boli cronice. Numele celor grațiați nu au fost dezvăluite, dar autoritățile au spus că șase dintre ei au vârsta sub 25 de ani, trei sunt pensionari, doi sunt persoane cu dizabilități, iar 15 suferă de boli cronice.

Nu este clar nici dacă printre cei eliberați se numără activiști cunoscuți, mulți dintre care sunt deținuți în condiții dure și fără acces la un avocat, scrie AP.

După eliberare, aceștia vor fi monitorizați de Ministerul de Interne, care se va asigura că „nu vor încălca legea din nou”, spune comunicatul administrației prezidențiale de la Minsk.

Unii dintre bielorușii grațiați anterior au spus că au continuat să fie hărțuiți de structurile de forță și după plecarea din închisoare.

Actualul decret de grațiere anunțat de președinția de la Minsk este al șaptelea din acest an și ridică numărul celor eliberați la 178.

• Te-ar putea interesa și: Lukașenko eliberează încă 30 de protestatari din închisoare, după ce a împlinit 70 de ani

Organizația pentru drepturile omului Viasna, a transmis însă că prin aceste decizii Lukașenko trimite „semnale contradictorii” Occidentului, în condițiile în care „de două ori mai multe persoane se află în închisoare decât sunt grațiate”.

„Represiunea din Belarus continuă să crească”, a spus Pavel Sapelka, un membru al Viasna, organizație care spune că cel puțin șapte deținuți politici au murit în spatele gratiilor din 2020.

Cele mai recente grațieri vin în contextul unei represiuni dure împotriva disidenței în urma protestelor în masă din Belarus din 2020, declanșate de contestarea rezultatelor alegerilor prezidențiale care, potrivit autorităților, i-au conferit lui Lukașenko un nou mandat.

Liderul autoritar a răspuns atunci demonstrațiilor printr-o represiune pe scară largă, forțând cel puțin 13.000 de persoane să se exileze. Lukașenko, un aliat apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, este de așteptat să fie declarat învingător în alegerile prezidențiale de anul viitor.

Potrivit organizațiilor pentru drepturile omului, aproximativ 1.300 de deținuți politici, inclusiv politicieni, jurnaliști, apărători ai drepturilor omului și activiști civici, se află încă în închisorile din Belarus.

Lukașenko conduce Belarusul cu o mână de fier din 1994 și este unul din cei mai apropiați aliați ai președintelui rus Vladimir Putin, permițând Rusiei să folosească teritoriul țării sale pentru a trimite trupe în Ucraina în februarie 2022 și să desfășoare unele dintre armele sale nucleare tactice în Belarus.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Suntem pregătiți să lucrăm cu guvernul și să îl susținem în contextul acestei crize”, a declarat oficialul european, într-o emisiune la Radio Moldova.

Autoritățile moldovene se pregătesc să instituie stare de urgență în domeniul energetic, în legătură cu foarte posibila sistare a livrărilor de gaze rusești în stânga Nistrului sau reducerea volumelor acestora după 1 ianuarie.

Chișinăul spune că nu va putea să facă față unei crize energetice fără sprijinul partenerilor externi, iar ministerul Energiei a estimat aceste cheltuieli la circa 400 de milioane de euro anual, dacă regiunea transnistreană nu va mai primi deloc gaze de la Gazprom (necesitățile regiunii fiind de circa 5,7 milioane de metri cubi de gaze pe zi).

Ambasadorul UE la Chișinău, Jānis Mažeiks, a spus că a văzut aceste cifre, însă nu poate spune deocamdată când și în ce condiții UE va putea să ofere sprijin.

„Mult mai important este de a evita această criză. Ea ține de obligațiile Gazprom față de Republica Moldova privind livrarea de gaze”, a afirmat oficialul.

• Te-ar putea interesa și: Explainer | De unde va lua curent R. Moldova după 1 ianuarie și ce se va întâmpla cu regiunea transnistreană?

Mažeiks a menționat că Republica Moldova și-a consolidat reziliența energetică în ultimi trei ani, amintind că UE i-a oferit pentru aceasta un sprijin de 240 de milioane de euro.

„Pentru noi, sectorul energetic este foarte important și este un sector în care Republica Moldova a făcut multe progrese”, a mai spus ambasadorul UE la emisiunea „La 360 de grade” de la Radio Moldova.

Administrația separatistă de la Tiraspol a anunțat luni, 9 decembrie, stare de urgență economică în stânga Nistrului, pentru o perioadă de 30 de zile, în legătură cu așteptata sistare a tranzitului gazelor rusești prin Ucraina, care alimentează și regiunea transnistreană, după expirarea unui acord cu Gazprom.

Gigantul energetic rus a condiționat livrarea gazelor pe rute alternative (via Turcia) către Transnistria prin achitarea de către Chișinău a unei pretinse datorii istorice de peste 700 de milioane de dolari. Autoritățile moldovene spun că nu mai au datorii față de Gazprom și că Rusia va fi responsabilă de declanșarea unei crize energetice și umanitare în stânga Nistrului.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Putem face următorul pas la Consiliul UE (Justiţie şi Afaceri Interne)”, a declarat Gerhard Karner într-un comunicat al misterului de Interne.

„După «Schengen Air», «Schengen Land» este acum deschis României şi Bulgariei”, a declarat Karner, care a precizat că insistenţele Austriei privind combaterea imigraţiei ilegale au dus la o scădere a numărului de imigranţi descoperiți în apropierea frontierei Austriei cu Ungaria.

„Fără acest veto, această reducere masivă a trecerilor ilegale ale frontierei nu ar fi avut loc”, a spus Karner. El a spus că anul acesta, până în octombrie, au fost descoperiți 4.000 de imigranți ilegali, comparativ cu 70.000 în aceeași perioadă a anului trecut.

România şi Bulgaria, ambele membre ale UE şi NATO, au intrat doar parţial în Schengen în luna martie, cu graniţele martime şi aeriene. Atunci, Viena s-a opus aderării complete pe motiv că cele două țări trebuie să ia mai multe măsuri pentru a preveni imigraţia ilegală.

Autoritățile de la București au susținut încă de la acel moment că România îndeplinește deja toate criteriile tehnice și condițiile de a intra complet în spațiul de liberă circulație Schengen.

În timp ce controalele la frontierele aeriene şi maritime dintre cele două ţări şi celelalte 27 de ţări din zona de călătorie Schengen au fost ridicate, negocierile cu Austria privind desfiinţarea controlelor şi la graniţele terestre au continuat pe parcursul anului 2024.

• Te-ar putea interesa și: România, aproape de intrarea totală în Schengen. Se va schimba ceva pentru Moldova?

Potrivit presei austriece, ministrul de Interne Gerhard Karner îşi va anunţa miercuri decizia în parlament.

„Austria s-a impus cu o politică europeană dură, dar constructivă, pentru a face ţara noastră şi Uniunea Europeană mai sigure”, a explicat Karner.

Renunțarea Austriei la veto înseamnă că libera circulație din România și Bulgaria s-ar putea extinde pe rutele terestra terestre de anul viitor.

Potrivit unui acord al miniștrilor de Interne din UE, convenit la Budapesta pe 22 noiembrie, România și Bulgaria ar urma să fie membre depline ale spațiului Schengen începând din 1 ianuarie 2025. Cu toate acestea, vor fi păstrate controale la frontieră încă cel puțin 6 luni.

Autoritățile R. Moldova au dat asigurări anul acesta că se pregătesc intens pentru intrarea vecinei România în Schengen și cu frontierele terestre. Unii se tem - inclusiv transportatorii - că ar putea să apară, totuși, cozi mai lungi - chiar dacă vor dispărea, pe de altă parte, mai spre vest, la granița ungaro-română.

Știre preluată de la Europa Liberă România!

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Vizita din 10-11 decembrie are loc și în timp ce R. Moldova se poate confrunta cu o nouă criză a energiei. Un comunicat de presă al Președinției spune că, în discuțiile de la Bruxelles, ea „va pune accent” pe securitatea energetică și asigurarea unor surse de energie stabile pentru toți locuitorii R. Moldova.

Autoritățile moldovene se pregătesc să instituie stare de urgență în sectorul energetic, după ce continuitatea livrărilor de gaze rusești către regiunea transnistreană a devenit incertă după 1 ianuarie, când tranzitul prin Ucraina se poate opri. Chișinăul spune că nu va reuși să facă față unei eventuale crize fără ajutorul partenerilor externi.

Liderii europeni se întâlnesc, pe 19-20 decembrie, la un prim summit la UE cu o nouă conducere a instituțiilor europene. Va fi și ultima reuniune sub președinția rotativă în UE a Ungariei, țară care se opune ajutorării militare și apropierii Ucrainei de UE și NATO, iar primul punct pe agenda summit-ului este tocmai situația din Ucraina, la peste 1000 de zile de la invadarea ei la scară largă de către Rusia, în 2022.

Ce promisiuni noi pregătesc liderii UE pentru R. Moldova

În proiectul de declarație al summit-ului văzut de Europa Liberă se spune între altele că liderii vor cere ca sistemele energetice ale Ucrainei și R. Moldova să continue să se integreze cu rețeaua de energie a UE.

În câteva paragrafe consacrate Moldovei, proiectul de declarație laudă autoritățile de la Chișinău pentru faptul că au organizat „cu succes” recentele alegeri prezidențiale și referendumul despre aderarea R. Moldova la UE „în ciuda tentativelor hibrid de a submina instituțiile democratice ale statului”.

Potrivit documentului, UE mai promite Moldovei să lucreze îndeaproape cu ea la „întărirea rezilienței și stabilității” și la noi reforme, inclusiv prin punerea în practică a unui plan de creștere economică anunțat recent de Comisia Europeană și care urmează a fi adoptat „rapid”.

• _{Te-ar putea interesa și: Laude pentru perseverența Moldovei, înaintea ultimului mare summit UE al anului}

Președinția de la Chișinău a spus și ea că Maia Sandu mai planifică să ia în discuție cu oficialii UE integrarea economiei moldovene în piața unică europeană, atragerea investițiilor, proiecte de infrastructură, sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii, dar și continuarea reformelor în justiție, combaterea corupției și consolidarea statului de drept.

Cu cine se vede Maia Sandu la Bruxelles

La Bruxelles, timp de două zile (10-11 decembrie), șefa statului se va întâlni cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, șeful Consiliului European, António Costa, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, cu Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, și alți oficiali.

Președinta de la Chișinău are programată și o întrevedere cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, cu care va discuta despre relațiile dintre Republica Moldova și Alianța Nord-Atlantică, precum și aspecte legate de securitatea regională.

Vizita Maiei Sandu are loc înaintea summitului UE din 19-20 decembrie, primul cu o nouă conducere a Consiliului European, dar și după alegerile prezidențiale din R. Moldova, și ultima reuniune sub președinția rotativă în UE a Ungariei, țară care se opune ajutorării militare și apropierii Ucrainei de UE și NATO.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit presei de la București, la discuții ar urma să participe Partidul Social-Democrat (PSD), Partidul Național Liberal (PNL), Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR) și Uniunea Salvați România (USR).

Luni, PSD, clasat pe primul loc la alegeri, a respins ideea de a face coaliție cu partidele din „blocul așa-zis suveranist”, anume AUR (clasat pe locul al doilea), S.O.S. România și POT.

Tot PSD a pus drept condiție pentru orice discuții ca el să desemneze viitorul premier, fără să înainteze deocamdată vreun nume.

Nu este limpede cât de rapid ar putea decurge negocierile. Ele vor avea loc pe fondul confuziei create de anularea alegerilor prezidențiale, al căror prim tur a fost câștigat de candidatul cu vederi pro-ruse și nostalgii legionare Călin Georgescu.

• Te-ar putea interesa și: România: Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale. Procesul electoral va fi reluat „în integralitate”

Unul din partidele pro-europene care ar urma să ia parte la discuții, USR, a fost în trecut foarte critic cu PSD și PNL, două formațiuni care au guvernat împreună, atrăgându-și acuzații de împărțire neprincipială a puterii. PSD a sugerat luni că nu este exclus ca USR să rămână în opoziție.

PSD i-a dat mandat să negocieze noua coaliție lui Marcel Ciolacu, premier în exercițiu, care și-a anunțat demisia de la conducerea partidului său după ce s-a clasat numai pe locul al treilea la „prezidențiale”, în urma lui Călin Georgescu și a Elenei Lasconi (USR).

Tot social-democrații au publicat o listă de principii de guvernare pe care ar trebui să le accepte participanții la o eventuală coaliție - în care se regăsesc obiective ca „industrializarea României”, plafonarea prețurilor la gaze, energie și alimente de bază, dar și reducerea cheltuielilor guvernamentale și a birocrației.

Una din sarcinile cele mai urgente ale noului guvern este, potrivit unei declarații a președintelui Klaus Iohannis, de a stabili data alegerilor prezidențiale repetate.

Luni, poliția din România a făcut noi percheziții legate de ilegalitățile care ar fi însoțit scrutinul din 24 noiembrie, inclusiv la locuința lui Horațiu Potra, un fost membru în Legiunea Străină implicat în paza lui Georgescu.

• Citește și: România: poliția oprește mașini, transportând spre București cozi de topor și pistoale

Potra și încă un bărbat au fost arestați duminică, în timp ce se îndreptau spre București cu o mașină în care s-au găsit arme și bani, poliția spunând că ar fi avut de gând să provoace tulburări publice.

Până acum, suporterii lui Georgescu sau ai altor extremiști de dreapta nu au organizat proteste majore împotriva anulării victoriei lui din primul tur. Nu este limpede dacă politicianul filorus va putea participa la alegerile repetate.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„În perioada de dinaintea alegerilor parlamentare vom avea multe de făcut pentru a ne asigura că nu vom fi confruntați cu același nivel de interferență externă sau, mai precis, că suntem pregătiți pentru acest tip de amenințări și că le putem minimiza”, a declarat ministrul, într-un recent interviu pentru Vocea Americii (VOA), în timpul vizitei sale de-o săptămână în SUA.

Mihai Popșoi a vorbit și despre „strategia” autorităților moldovene pentru contracararea ingerințelor „Kremlinului și reprezentanților săi”.

„Investim în instituțiile noastre, împreună cu partenerii noștri din Europa și din Statele Unite. Ne consolidăm structurile de comunicații strategice, apărarea, tot ceea ce ține de afacerile interne, serviciile de informații și contrainformații. Și, de asemenea, cel mai important, lucrăm la reziliența noastră economică, deoarece propaganda rusă încearcă să o transforme într-o armă”.

Guvernarea pro-europeană de la Chișinău și partenerii săi occidentali au acuzat Kremlinul și gruparea oligarhului fugar Ilan Șor, adăpostit în Rusia, de „un atac fără precedent” asupra Republicii Moldova și încercarea de a frauda alegerile prezidențiale din 20 octombrie – 3 noiembrie, dar și un referendum pro-UE, care a trecut la limită.

Potrivit lui Mihai Popșoi, miza alegerilor parlamentare, care ar urma să aibă loc către toamna anului 2025, este „viitorul Moldovei în Europa”. De aceea, a spus el, Kremlinul „își va dubla eforturile” pentru a deturna acest obiectiv, folosind inclusiv pârghia „șantajului energetic”, după așteptata sistare a tranzitului gazelor rusești prin Ucraina către regiunea transnistreană.

• Te-ar putea interesa și: Ce are de pierdut (sau de câștigat) Rusia dacă nu mai livrează gaze regiunii transnistrene de la 1 ianuarie 2025?

„Va trebui să muncim din greu. Va trebui să lucrăm în permanență asupra economiei. Va trebui să ne asigurăm că cetățenii noștri sunt încrezători în viitorul lor imediat și că au încredere în ziua de mâine, pentru că asta încearcă Kremlinul să submineze”, creând instabilitate în regiune, inclusiv prin pârghii energetice, a spus oficialul.

Potrivit ministrului, vizita în SUA ar fi avut „succes în această privință”.

„Așteptăm cu nerăbdare ca investitorii americani strategici să vină în Moldova și să ne ajute să fim pregătiți să ajutăm Ucraina să se reconstruiască. Astfel, infrastructura Moldovei va fi pregătită să ajute Ucraina atunci când va veni timpul reconstrucției”.

Șeful diplomației moldovene a reafirmat că invazia rusă în Ucraina reprezintă o amenințare și la adresa independenței și suveranității Republicii Moldova.

„Pentru noi, este și o chestiune de supraviețuire. Acesta este motivul pentru care vom fi veșnic recunoscători Ucrainei, pentru faptul că aceasta a fost în stare să se apere și, în consecință, să apere Moldova”.

Întrebat care vor fi prioritățile Chișinăului în relația cu noua administrație a SUA, după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, Mihai Popșoi a spus că acestea sunt două: consolidarea rezilienței economice a Moldovei și sprijinul pentru „o pace justă și durabilă” în Ucraina.

Mihai Popșoi a spus că propaganda Kremlinului va încerca să exploateze problemele economice ale Moldovei. De aceea, Chișinăul lucrează „din greu” cu partenerii săi din UE și SUA pentru a contracara șantajul energetic al Moscovei, care a condiționat continuitatea livrărilor de gaze pe rute alternative către regiunea transnistreană de achitarea unei pretinse datorii istorice a Chișinăului de peste 700 de milioane de dolari.

• Citește și: Gazprom cere Chișinăului să achite pretinse datorii de 700 milioane de dolari pentru a livra gaze pe rute alternative în stânga Nistrului

Referitor la Ucraina, Popșoi a spus: „Cu cât lucrurile evoluează într-o direcție pozitivă, cu atât ne apropiem mai mult de o pace justă și durabilă, iar aceasta este cu atât mai bine pentru Ucraina, pentru Moldova, pentru toată regiunea și pentru întreaga lume liberă”.

El a adăugat că autoritățile moldovene sunt încurajate de faptul că noua administrație americană a numit „profesioniști foarte experimentați în funcții legate de Rusia și Ucraina, de afaceri externe și probleme de securitate”.

„Suntem încrezători că poziția de a proteja interesele naționale ale Statelor Unite, Uniunii Europene, Republicii Moldova și Ucrainei în această situație foarte dificilă va fi fermă, pentru că dreptul internațional trebuie să prevaleze, pentru că altfel s-ar putea crea un precedent foarte periculos, care ar duce la probleme ulterioare”, a spus ministrul moldovean de externe, în interviul pentru VOA.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Germania este țara care a preluat aproape un milion de refugiați sirieni, cel mai mare număr dintre toate țările europene, în special între 2015 și 2016, sub conducerea fostei cancelare, Angela Merkel, scrie AFP.

Ministra germană a Afacerilor Interne, Nancy Faeser, a spus că „sfârșitul tiraniei brutale a dictatorului sirian Assad este o ușurare imensă pentru mulți oameni care au suferit de pe urma torturii, crimelor și terorii”.

„Mulți refugiați care au găsit protecție în Germania au acum speranța că vor reveni în patria lor și că își vor reconstrui țara”, a spus ea într-o declarație de presă.

Totuși, Faeser a admis că situația din Siria rămâne „foarte neclară”, iar posibilitățile de reîntoarcere a sirienilor refugiați sunt în continuare „neclare”, în condițiile în care situația din regiune rămâne „volatilă”.

Potrivit autorităților germane, peste 974 de mii de persoane de naționalitate siriană se află în Germania, ca rezidenți. Dintre aceștia, 5.090 au fost recunoscuți ca eligibili pentru azil, 321.444 au primit statut de refugiați și 329.242 au primi statut de protecție temporară. Zeci de mii de alte cazuri sunt în continuare în examinare.

„Faptul că regimul Assad s-a încheiat nu este, din păcate, garanția unei dezvoltări pașnice”, a spus purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Sebastian Fischer.

Căderea lui Assad a alimentat din nou o dezbatere privind imigrația în Germania, unde unii se tem de un nou val de refugiați sirieni, iar alții speră să-i trimită rapid înapoi pe cei care se află deja acolo. Imigrația a fost un subiect fierbinte într-un an în care au avut loc o serie de atacuri sângeroase atribuite islamiștilor și în care țara se îndreaptă spre alegerile din februarie.

Alternativa pentru Germania (AfD), partid de extremă dreapta, a reacționat la mitingurile masive de duminică ale sirienilor care sărbătoreau căderea lui Assad, sugerând că aceștia ar putea acum să plece acasă.

Chiar și unii parlamentari ai opoziției conservatoare creștin-democrate au spus că Berlinul ar putea organiza zboruri charter spre Siria și oferi câte 1.000 de euro „oricui vrea să revină în Siria”. Discuțiile la această temă au fost caracterizate ca „improprii” de membrii partidului social-democrat al lui Olaf Scholz.

Viena merge mai departe

O decizie similară de suspendare a procesării cererilor de azil a fost luată și de guvernul austriac, care a mers mai departe și a spus că se pregătește inclusiv de trimiterea acasă a refugiaților sirieni. În Austria se află peste 100.000 de sirieni, una din cele mai mari diaspore din Europa, iar câteva mii dintre aceștia încă așteaptă să li se aprobe statutul de refugiați.

Ministrul austriac al Afacerilor Interne, Gerhard Karner, a anunțat luni, 9 decembrie, că va suspenda examinarea cererilor de azil și că a ordonat pregătirea unui „program de repatriere și deportare ordonată către Siria”.

„Situația politică din Siria s-a schimbat fundamental și, mai ales, rapid în ultimele zile”, a declarat Karner, adăugând că ministerul său „monitorizează și analizează în prezent noua situație”.

În jur de 7.300 de sirieni ar urma să fie afectați de asemenea decizie. Din 2015, aproape 87 de mii de sirieni au primit azil în Austria.

La 8 decembrie, rebelii au preluat controlul asupra Damascului, iar Rusia a anunțat că președintele Siriei, Bashar al-Assad, aflat la putere din 2000, a părăsit țara și a primit azil din partea președintelui rus, Vladimir Putin.

Luni, 9 decembrie, la punctele de trecere a frontierei dintre Turcia și Siria s-au format cozi de sute de persoane - refugiați care se grăbesc să revină în țară.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

AFP notează că noua valoare de referință confirmată de Serviciul Copernicus pentru schimbări climatice încheie un an în care țările - bogate și sărace - au fost lovite de dezastre pe care oamenii de știință le-au legat de rolul omenirii în încălzirea rapidă a Pământului.

Copernicus a declarat că o perioadă fără precedent de căldură extraordinară a împins temperaturile medii globale atât de sus între ianuarie și noiembrie încât acest an va eclipsa cu siguranță 2023 ca fiind cel mai cald de până acum.

„În acest moment, este efectiv sigur că 2024 va fi cel mai cald an înregistrat vreodată”, a afirmat agenția UE în buletinul său lunar.

Julien Nicolas, cercetător la Copernicus, a declarat pentru AFP că anul 2025 va începe cu temperaturi globale „aproape de nivelul record” și că acest lucru ar putea persista în următoarele câteva luni.

2024 va fi primul an calendaristic cu 1,5 grade Celsius mai cald decât înainte de revoluția industrială, când omenirea a început să ardă cantități mari de combustibili fosili.

Conform datelor provizorii, Copernicus a declarat că până în prezent 2024 a fost cu aproape 1,6 C mai cald decât era „preindustrială”, considerată ca fiind perioada cuprinsă între 1850 și 1900.

Oamenii de știință susțin că riscurile schimbărilor climatice cresc cu fiecare fracțiune de grad și că depășirea diferenței de 1,5 C vreme de câteva decenii ar pune în mare pericol ecosistemele și societățile umane.

În cadrul Acordului de la Paris privind schimbările climatice, lumea a convenit să încerce să mențină încălzirea sub pragul de 1,5C.

Directorul adjunct de la Copernicus Climate Change Service, Samantha Burgess, a declarat că un singur an cu o temperatură mai mare de 1,5°C „nu înseamnă că Acordul de la Paris a fost încălcat, dar înseamnă că devin mai urgente ca niciodată acțiuni ambițioase privind clima”.

Încălzire catastrofală

Lumea nu este nici pe departe pe calea cea bună, scrie AFP. În octombrie, ONU a declarat că actualul curs al acțiunilor climatice ar duce la o încălzire catastrofală de 3,1 °C.

Emisiile provenite de la combustibilii fosili continuă să crească, în ciuda promisiunii globale de a „înțărca” lumea de cărbune, petrol și gaze.

În urma arderii, combustibilii fosili eliberează gaze cu efect de seră care cresc temperaturile globale, iar căldura suplimentară este reținută în oceane și atmosferă.

Oamenii de știință susțin că acest efect de încălzire perturbă tiparele climatice și ciclul apei și face ca fenomenele meteorologice extreme să fie mai frecvente și mai violente.

În 2024 s-au înregistrat inundații mortale în Spania și Kenya, furtuni violente în Statele Unite și Filipine și secetă severă și incendii de vegetație în America de Sud.

În total, catastrofele au cauzat pierderi economice de 310 miliarde de dolari în 2024, a declarat luna aceasta gigantul de asigurări Swiss Re, cu sediul la Zurich.

Țările în curs de dezvoltare sunt deosebit de vulnerabile. Până în 2035, ele vor avea nevoie de asistență externă în valoare de 1 300 de miliarde de dolari pe an pentru tranziția lor energetică și pentru a face față schimbărilor climatice.

În cadrul discuțiilor ONU privind schimbările climatice din noiembrie, de la Baku, marii poluatori istorici, responsabili în cea mai mare măsură de încălzirea globală, s-au angajat să adune cel puțin 300 de miliarde de dolari anual până în 2035, o sumă criticată ca fiind extrem de insuficientă.

„Excepțional”

Oamenii de știință spun că perioada în care ne aflăm acum este probabil cea mai caldă din ultimii 125.000 de ani.

2024 a început în perioada de vârf a lui El Nino, un fenomen natural care determină în general, de când lumea, creșterea temperaturilor globale.

Dar oamenii de știință au declarat că El Nino, care s-a încheiat pe la mijlocul anului, nu poate explica, de unul singur, căldura record din atmosferă și din mări.

Nicolas a declarat că sfârșitul fenomenului El Nino nu s-a dovedit a fi „o frână importantă” în ceea ce privește temperaturile globale și că încă nu este clar dacă va urma un fenomen opus, de răcire, cunoscut ca La Nina.

Robert Vautard, un om de știință din cadrul IPCC, organismul consultativ al ONU pentru climă, a declarat pentru AFP că temperaturile încep să scadă, dar „foarte încet, iar cauzele vor trebui analizate”.

Săptămâna trecută, un studiu publicat în revista americană Science a sugerat că lipsa norilor de joasă altitudine ar putea face ca o cantitate mai mică de căldură să se întoarcă în spațiu.

O altă lucrare, din luna mai, a explorat posibilitatea ca combustibilii mai curați din transportul maritim să elibereze mai puține particule de tip „oglindă” în nori, diminuându-le reflectivitatea.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Peskov a adăugat că nu va oferi detalii suplimentare despre locul în care se află Assad, nici dacă acesta este în Rusia, și a precizat că pe agenda oficială a lui Putin nu este programată nicio întâlnire cu fostul președinte sirian, scrie AFP, care relatează că fiul lui Assad studia în capitala rusă.

Rusia a mai oferit în trecut azil politic unor foști șefi de stat, cum ar fi fostul președinte ucrainean, Victor Ianukovici, care a părăsit Ucraina în 2014, în urma protestelor cunoscute sub numele de Euromaidan.

Peskov a spus că ce s-a întâmplat în Siria în ultimele zile „a surprins întreaga lume, iar noi nu suntem o excepție”. Moscova a fost un aliat important al regimului Assad și și-a asigurat o prezență militară extinsă în Siria din 2015, obținând la schimb permisiunea de a înființa câteva baze militare și prelua portul Tartus, unde se află singura bază navală rusă din Marea Mediterană.

Presa rusă de stat scrie că rebelii care au preluat puterea la Damasc după căderea lui Assad, au garantat Moscovei securitatea bazelor armatei ruse și misiunilor diplomatice de pe teritoriul țării.

La Moscova, pe clădirea ambasadei Siriei a apărut luni, drapelul opoziției siriene. Un purtător de cuvânt al misiunii diplomatice a spus că reprezentanța Siriei funcționează „în regim normal”.

Peskov a mai adăugat că Rusia se află „în dialog” cu Turcia, care a sprijinit forțele rebele din Siria.

Șeful diplomației turce, Hakan Fidan, a spus la Ankara că Turcia speră la o nouă guvernare în Siria, care să fie incluzivă și să asigure pacea și stabilitatea în regiune, notează AP.

• Te-ar putea interesa și: Siria | Rebelii spun că dețin controlul în capitala Damasc și că președintele Assad a fugit. Rusia nu l-a mai putut apăra

„Evoluțiile de ieri din Siria ne-au oferit o licărire de speranță”, a spus Fidan într-un discurs adresat ambasadorilor turci. „Ne așteptăm ca actorii internaționali, în special Națiunile Unite, să ajungă la poporul sirian și să sprijine formarea unui guvern incluziv”.

La Damasc, premierul demisionar al Siriei, Mohammed Ghazi Jalali, a anunțat că Guvernul își continuă activitatea și discută o tranziție „scurtă și lină” a puterii.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Sistemul de apărare aeriană francez, care a ajuns în dotarea armatei moldovene la finele anului trecut, „nu poate fi suficient” pentru a-și îndeplini misiunea pe întreg teritoriul țării, a declarat Nosatîi.

„Radarul GM200 a fost achiziționat în 2023, dar contractul a fost încheiat în 2022. În această perioadă, războiul (din Ucraina - n.r.) a evoluat. În 2022, folosirea dronelor era într-o proporție mult mai mică și se limita la misiuni de cercetare, ulterior a devenit armă distructivă”, a explicat oficialul.

Chișinăul a cumpărat sistemul francez de apărare aeriană, estimat la 14 milioane de euro, dintr-un pachet de sprijin de 40 de milioane de euro oferit de UE pentru armata moldoveană.

• Te-ar putea interesa și: Moldova a primit un radar din Franța, estimat la 14 milioane de euro

„Cu regret, Republica Moldova rămâne vulnerabilă la incidentele ce se referă la violarea spațiului aerian. De la începutul războiului în Ucraina, am avut nenumeroase incidente de acest gen, care în primul rând încalcă regulile internaționale, dar, cel mai important, pun în pericol cetățenii Republicii Moldova”, a spus ministrul Apărării.

Anatolie Nosatîi crede că atâta timp cât va dura războiul din Ucraina, astfel de incidente ar putea continua să aibă loc. El a explicat și creșterea numărului lor, în ultima perioadă.

„Infrastructura critică (ucraineană, n.r.) este amplasată și în apropiere de hotarul cu Republica Moldova, inclusiv în delta Dunării. De aceea, este un număr sporit de atacuri (rusești, n.r.) în această regiune. Prin urmare, unele drone, fiind bruiate, deviază de la ținte și ajung în țările vecine – în Moldova, România.”

De la începutul războiului din Ucraina, autoritățile moldovene au raportat peste 20 de cazuri de violare a spațiului aerian de către drone sau rachete rusești. Au fost depistate mai multe fragmente de drone și rachete, cu sau fără explozibili.

• Vezi și: Poliția anunță că a descoperit o dronă în Chișinău

După cele mai recente incidente cu implicarea dronelor, dintre care unul în apropierea Chișinăului, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a declarat, fără să ofere detalii, că Republica Moldova examinează posibilitatea procurării unor noi sisteme de apărare aeriană pentru identificarea dronelor și avertizarea populației. (R.B.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit lui Grosu, în timpul alegerilor din toamna 2024, Moldova „a reușit să respingă primul atac asupra democrației și suveranității”. El a afirmat că în cadrul a celor două scrutine electorale Kremlinul a utilizat tehnologiile informaționale și rețelele sociale ca să împiedice Moldova să urmeze parcursul european.

„Am vorbit și despre curajul moldovenilor prin care am demonstrat lumii întregi că vocea noastră este mai puternică, că dorința noastră de a face parte dintr-o mare familie europeană este mai mare decât propaganda de la Kremlin și milioanele de dolari investiți în grupările criminale”, a spus Grosu.

Potrivit șefului legislativului, situația politică în Moldova este complicată, iar grupările criminale controlate de Rusia „folosesc la greu rețelele sociale și propaganda pentru a slăbi procesele democratice”.

„Și în acest an, în plină iarnă, Kremlinul folosește problema gazelor într-un mod cinic, în scopuri politice, pentru a crea dependență, dar și pentru a crea haos în statele din fosta lor zonă de influență”, a punctat Grosu. El a mai spus că Moldova „ are nevoie de susținerea tuturor forțelor democratice pentru a rămâne parte a lumii libere, pentru a fi o Moldovă europeană”.

Uniunea Democrată Internațională (UDI) este o alianță internațională a partidelor politice formată din 73 de membrii din 63 de țări diferite. UDI oferă un forum în care partidele politice care au credințe similare se pot reuni și pot face schimb de opinii cu privire la chestiuni de interes politic și organizațional.

De luni, 2 decembrie, președintele Parlamentului, Igor Grosu, și ministrul de Externe, Mihai Popșoi, întreprind o vizită de o săptămână în Statele Unite ale Americii. Vizita oficialilor moldoveni coincide cu perioada transferului de putere în SUA, de la administrația democratului Joe Biden către o nouă administrație a președintelui ales, republicanul Donald Trump, care va depune jurământul pe 20 ianuarie.

Ei au avut mai multe întrevederi cu senatori și congresmeni americani.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit unor surse din Poliție, mașinile, în care se aflau și foști membri ai Legiunii Străine, veneau în capitala României pentru „deranjarea ordinii și liniștii publice”. Un fost membru al Legiunii Străine, susținător al lui Călin Georgescu, era audiat duminică dimineață în acest caz.

Autoritățile nu au transmis public numele persoanelor audiate în legătură cu armele descoperite sâmbătă noapte, însă surse judiciare au transmis pentru Europa Liberă România că printre acestea s-ar afla și Horațiu Potra, liderul contingentului de contractori militari privați români care luptă în țara africană Congo.

Potrivit unui comunicat de presă transmis de Inspectoratul de Poliție Județean Ilfov, poliţiştii au descoperit, în cele patru mașini oprite, cozi de topor, o macetă, două cuţite tip briceag, precum şi 68 de articole pirotehnice din categoria F4.

Poliţiştii ilfoveni au deschis patru dosare penale. Două dintre persoanele ridicate se aflau sub influența drogurilor.

În total, 13 de persoane sunt audiate în acest caz. Acestea au fost oprite în timp ce se îndreptau spre București pentru „deranjarea ordinii și liniștii publice”.

Potra sau apărătorii săi nu au putut fi contactați până la publicarea acestui articol. Vom publica punctul său de vedere imediat ce îl vom obține.

În mașina sa, potrivit unor surse, polițiștii ar fi găsit un pistol și mai multe arme albe: topor, baston telescopic, briceag, cuțite – dar și 24,990 lei, 5.197 dolari, 200 coroane cehe, 100 de euro și 560.000 franci congolezi, aproximativ 900 de lei.

Potrivit Libertatea, Horațiu Potra a fost condamnat în 2011 la doi ani de închisoare cu suspendare pentru că ar fi pus bazele unei grupări paramilitare care utiliza arme albe și de foc în antrenamente.

Sâmbătă seară, fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu își îndemna susținătorii să meargă duminică „să voteze”, în condițiile în care alegerile prezidențiale din România au fost anulate de CCR.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ministerul rus de Externe a spus pe 8 decembrie că Assad a plecat din țară, dar nu și unde se află acesta acum și precizând că Rusia nu a participat la negocierile legate de plecarea sa.

Assad „a decis să demisioneze” după „negocieri” cu „un număr de participanți la conflictul armat” și a părăsit funcția „dând instrucțiuni pentru un transfer pașnic al puterii”, se spune într-un comunicat al ministerului rus.

Ceva mai devreme, rebelii au anunțat, printr-un comunicat propriu difuzat la televiziunea de stat a Siriei, că Damascul este „acum liber de Assad”, familia căruia a condus țara cu o mână de fier timp de mai bine de 50 de ani.

Prim-ministrul Siriei, Mohammad Ghazi al-Jalali, a declarat într-o înregistrare video că guvernul este „pregătit să colaboreze cu orice conducere aleasă de popor”.

„Credem că Siria este pentru toți sirienii, că este patria tuturor fiilor săi și că poate fi un stat normal, care să construiască relații bune cu vecinii săi și cu lumea, fără a intra în alianțe și blocuri regionale”, a spus Jalali, adăugând că el încă se află acasă, în Damasc, și nu a fugit.

Departamentul de Stat al SUA a declarat pentru RFE/RL că Washingtonul monitorizează îndeaproape situația de pe teren în Siria.

Un purtător de cuvânt a declarat că Statele Unite, precum și partenerii și aliații săi, au cerut insistent ca civilii, inclusiv membrii grupurilor minoritare, să fie protejați.

Purtătorul de cuvânt a spus că este timpul să se negocieze încetarea conflictului sirian în conformitate cu principiile stabilite în Rezoluția 2254 a Consiliului de Securitate al ONU. Purtătorul de cuvânt a adăugat că refuzul regimului Assad de a se angaja în acest proces a condus direct la situația actuală.

Sâmbătă, președintele ales al SUA, Donald Trump, a declarat că Statele Unite „nu ar trebui să aibă nimic de-a face” cu războiul din Siria, unde un mic contingent de forțe americane rămâne desfășurat în unele zone.

Abu Mohammad al-Golani, liderul grupării rebelilor Hayat Tahrir al-Sham (HTS), a declarat în seara zilei de 7 decembrie că luptătorii insurgenți erau foarte aproape de „eliberarea Homs”, un oraș cu 775.000 de locuitori.

HTS este considerată o grupare teroristă de către Statele Unite, Marea Britanie, Canada și Uniunea Europeană.

Experții spun că prăbușirea regimului Assad ar reprezenta un eșec geopolitic major pentru Kremlin, care, împreună cu Teheranul, a sprijinit guvernul sirian de-a lungul multor ani de război civil.

Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), cu sediul în Statele Unite, spune că „forțele regimului Assad s-au prăbușit, iar susținătorii lui Assad nu par dispuși să sprijine armata arabă siriană prin desfășurarea rapidă de forțe suplimentare”.

Rusia are mai multe locații militare în Siria, inclusiv o bază aeriană la Hmeimim și facilități navale strategice la Tartus - acestea sunt utilizate și pentru a sprijini acțiunile Kremlinului în Africa.

Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, a refuzat să comenteze în legătură cu soarta bazelor rusești, spunând că „nu e clarvăzător”.

ISW afirmă că Moscova nu a început să evacueze bazele, „dar e neclar dacă Rusia își va păstra navele în port pe măsură ce forțele rebele siriene își continuă avansul în teritoriul controlat de regim”.

Ofensiva surprinzătoare a fost lansată săptămâna trecută de o coaliție de grupuri rebele conduse de facțiunea islamistă HTS.

Pe lângă HTS, forțele rebele includ luptători ai unui grup umbrelă al milițiilor siriene susținute de Turcia, numit Armata Națională Siriană. Turcia a negat susținerea ofensivei, deși experții spun că insurgenții nu ar fi lansat-o fără acordul acesteia.

Organizația Națiunilor Unite a declarat pe 6 decembrie că aproape 300.000 de persoane din Siria au fost deja strămutate de la sfârșitul lunii noiembrie din cauza luptelor și că până la 1,5 milioane ar putea fi forțate să fugă pe măsură ce rebelii avansează și îi provoacă pierderi lui Assad, precum și aliaților săi ruși și iranieni.

Assad s-a bazat pe Iran și Rusia pentru a rămâne la putere de la izbucnirea conflictului în 2011.

De când rebelii au preluat controlul asupra orașului Alep, în urmă cu o săptămână, au trecut la cucerirea altor orașe importante, forțele lui Assad opunând puțină rezistență

După Europa Liberă România

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Georgescu a venit însoțit alături de mai multe persoane care au scandat că vor să voteze și au criticat decizia Curții Constituționale a României (CCR).

În România, turul II al alegerilor prezidențiale ar fi trebuit să aibă loc duminică, 8 decembrie, însă o hotărâre de vineri a CCR a anulat întreg procesul electoral.

Judecătorii au considerat că Georgescu a beneficiat de sprijin din afara țării în timpul campaniei electorale în care – deși a declarat că nu a cheltuit niciun leu – s-ar fi investit sume mari de bani.

La Mogoșoaia, duminică dimineață, Călin Georgescu a răspuns și la întrebările jurnaliștilor, reluând o parte a temelor din timpul campaniei sale electorale.

„Azi e ziua Constituției, am venit doar cu flori si rugăciune. E trist sa constatăm că au fost anulate valorile fundamentale ale poporului românilor. [...] Nu chem pe nimeni să facă nimic, e un moment de reculegere”, a spus Georgescu.

El a subliniat că „sunt aici în mod pașnic, în numele democrației, nu cer nimănui să facă nimic.

Sâmbătă seară, Călin Georgescu a postat un mesaj pe rețelele sociale în care și-a îndemnat susținătorii „să fie mâine (duminică) în fața secțiilor de vot”.

„Așteptați să fiți primiți, așteptați ca democrația să învingă prin puterea voastră. Unul lângă unul la vot veți putea crea hora democrației […] Poporului nostru - nimeni, niciodată nu trebuie să-i mai închidă ușa în nas, în special instituțiile statului”, a transmis Georgescu.

Peste 9.000 de persoane au comentat la postarea sa, cele mai multe spunând că va merge duminică „la vot”.

După mesajul lui Călin Georgescu, Biserica Ortodoxă Română a transmis un comunicat de presă, despre care spus că „pe grupurile reprezentanţilor unor partide politice se menţionează că aceştia vor merge duminică în parohii pentru mobilizarea credincioşilor, în vederea organizării unor proteste şi mişcări de stradă împotriva Curţii Constituţionale a României.”

„Adresăm un îndemn către parohiile şi mănăstirile din Arhiepiscopia Bucureştilor, precum şi către parohiile şi mănăstirile din celelalte eparhii ca preoţii, monahii şi credincioşii să nu se implice şi să nu participe la astfel de acţiuni contrare atât legii, cât şi păcii sociale.”

La rândul său, Elena Lasconi, care a fost candidata USR la alegerile prezidențiale anulate, a transmis un mesaj alegătorilor: „rămâneţi de partea bună a istoriei şi nu vă duceţi mâine la vot aşa cum vă îndeamnă politicienii ruşilor!”.

Articol preluat de la Europa Liberă România!

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Zelenski a descris discuțiile trilaterale drept „bune și productive” și a spus că liderii au discutat despre situația de pe teren din Ucraina și despre posibilitatea unei „păci juste”.

„Am vorbit despre oamenii noștri, despre situația de pe câmpul de luptă și despre o pace justă pentru Ucraina. Cu toții dorim să punem capăt acestui război cât mai repede și cât mai corect posibil”, a scris liderul ucrainean pe Telegram, de la Paris, pe 7 decembrie, adăugând: „Președintele Trump, ca întotdeauna, este hotărât. Suntem recunoscători pentru acest lucru”.

A fost prima întâlnire a lui Zelenski cu Trump de la alegerile prezidențiale americane din noiembrie și a avut loc în timp ce câteva zeci de lideri internaționali s-au adunat la o ceremonie de redeschidere a catedralei Notre Dame renovată după un incendiu din 2019.

„Să continuăm eforturile comune pentru pace și securitate”, a spus la rândul său președintele francez, Emmanuel Macron. Dar după întrevedere nu a fost limpede dacă și Trump va face vreo declarație publică.

• _{Citește și: Trump sosește la Paris, la redeschiderea catedralei Notre Dame}

Discuțiile trilaterale au avut loc la Palatul Elysee în seara zilei, iar cei trei lideri s-au fotografiat împreună, dar nu au făcut declarații înainte de începerea convorbirilor. Trump și Zelenski s-au mai văzut și la ceremonia de la Notre Dame.

Zelenski încearcă să obțină mai mult sprijin pentru lupta Ucrainei în războiul cu Rusia care a invadat-o la scară largă în februarie 2022, într-un moment în care există îngrijorări că Donald Trump, care își începe mandatul pe 20 ianuarie, poate reduce ajutoarele.

Președintele ales a criticat în campanie faptul că Statele Unite cheltuie miliardele de dolari pentru sprijinirea Ucrainei și a spus că ar putea pune capăt războiului în 24 de ore de la revenirea sa la Casa Albă. Afirmația a fost văzută ca o sugestie că Ucraina ar trebui să cedeze teritoriile ocupate de Rusia.

„Așteptăm o decizie bună de la întâlnirea de astăzi cu Macron,” a spus însă o sursă din cadrul delegației ucrainene pentru AFP. (A.E.)

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

De la pătrunderea rebelilor în Alep în urmă cu o săptămână, apărarea guvernamentală s-a prăbușit în întreaga țară cu o viteză amețitoare, în timp ce insurgenții au cucerit o serie de orașe importante și au reapărut în locuri în care rebeliunea părea de mult terminată, potrivit relatării Reuters.

Pe lângă capturarea orașelor Alep în nord, Hama în centru și Deir al-Zor în est, rebelii au declarat că au cucerit Quneitra, Deraa și Suweida în sudul țării și au avansat până la 50 km de capitală.

Defensiva guvernamentală se concentrează în prezent asupra orașului Homs. Televiziunea de stat și surse militare siriene au informat despre bombardamente aeriene masive asupra pozițiilor rebelilor și despre întăriri sosite în jurul orașului.

Între timp, rebelii și-au extins controlul asupra aproape întregii regiuni de sud-vest și au declarat că au cucerit Sanamayn, localitate aflată pe traseul principalei autostrăzi care leagă Damascul de Iordania. Armata siriană a declarat că se „repoziționează”, fără să recunoască pierderi teritoriale.

Oficialii occidentali spun însă că armata siriană se află într-o situație dificilă, incapabilă să oprească avansul rebelilor și forțată să se retragă.
Assad s-a bazat mult timp pe aliați pentru a supune rebelii, cu bombardamente ale avioanelor de luptă rusești, în timp ce Iranul a trimis forțe aliate, inclusiv Hezbollah din Liban și milițiile irakiene, pentru a sprijini armata siriană și a lua cu asalt bastioanele insurgenților.

Dar Rusia - constată Reuters - este concentrată acum pe războiul din Ucraina din 2022, iar Hezbollah a suferit pierderi importante în războiul său epuizant cu Israelul, limitând în mod semnificativ capacitatea sa sau a Iranului de a-l sprijini pe Assad.

Pericol pentru bazele rusești

Rusia are o bază navală și una aeriană în Siria, importante nu numai pentru susținerea lui Assad, ci și pentru capacitatea Moscovei de a-și proiecta influența în Mediterana și Africa.

Ambele sunt acum grav amenințate de insurgenții care avansează rapid, au avertizat bloggerii de război ruși, citați de Reuters.

Având în vedere că resursele militare rusești sunt în mare parte blocate în Ucraina, unde forțele Moscovei se grăbesc să cucerească mai mult teritoriu înainte ca Donald Trump să ajungă la putere în SUA în ianuarie, capacitatea Rusiei de a influența situația pe teren în Siria este mult mai limitată decât în 2015, când a intervenit decisiv pentru a-l susține pe președintele sirian Bashar al-Assad.

Progresele rapide ale insurgenților amenință să submineze influența geopolitică a Rusiei în Orientul Mijlociu și capacitatea acesteia de a-și proiecta puterea în regiune, peste Marea Mediterană și în Africa. De asemenea, riscă să reprezinte un eșec jenant pentru președintele Vladimir Putin, care prezintă intervenția Rusiei în Siria drept un exemplu al modului în care Moscova poate folosi forța pentru a modela evenimente îndepărtate și pentru a concura cu Occidentul.

Influentul blogger rus de război „Rybar”, care este apropiat de Ministerul rus al Apărării și are peste 1,3 milioane de urmăritori pe canalul său Telegram, a declarat că forțele Moscovei se confruntă cu o amenințare gravă. „Trebuie să înțelegem că insurgenții nu se vor opri”, a avertizat Rybar.

Ministerul rus al Apărării nu a putut fi contactat pentru comentarii într-o zi nelucrătoare (sâmbătă). Ambasada Rusiei la Damasc a recomandat cetățenilor ruși să părăsească Siria, conchide Reuters.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

În noaptea de vineri spre sâmbătă, poliția a percheziționat cluburile de noapte Sisters și Bizarre din Moscova, a relatat în exclusivitate publicația „Izvestia”, care a publicat imagini video cu oaspeții localului cu fața în jos pe podea.

Potrivit ziarului, unul dintre vizitatorii Sisters a fost găsit „în posesie de droguri”, în timp ce în Bizarre au fost găsite „zeci de costume și încăperi cu echipamente sado-masochiste”.

Poliția nu a spus ce anume a urmărit cu aceste raiduri, dar presa notează că este a doua încercare de intimidare a persoanelor LGBT în tot atâtea săptămâni, în capitala rusă.

Sâmbăta trecută, la 30 noiembrie, poliția din Moscova a „vizitat”, de asemenea, cluburile de noapte. Atunci au fost efectuate raiduri în Mono și Arma (fostul „Mutabor”), Simach și Inferno Night, unde au fost reținute zeci de persoane.

• Te-ar putea interesa și: Rușii, mai aproape de a fi pedepsiți prin lege dacă spun că e OK să nu faci copii

Ulterior, s-a aflat că instanța a acuzat cel puțin 14 dintre ele de huliganism minor: doisprezece clienți au fost trimiși în arest, iar alți doi au fost amendați.

Din decembrie 2022, Rusia a interzis difuzarea de informații pozitive despre homosexualitate, bisexualitate și transgenderism inclusiv în rândul adulților, extinzând o interdicție referitoare la minori, veche de un deceniu.

În noiembrie 2023, Curtea Supremă rusă a decis să interzică „mișcarea internațională LGBT”, care nu există, și să o declare extremistă. De atunci, poliția din orașele rusești a efectuat raiduri mai dese în cluburile în care au avut loc evenimente queer.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

În timp ce parlamentarii dezbăteau moțiunea introdusă de principalul partid aflat în opoziție față de Yoon, Partidul Democrat, doar un singur membru al Partidului Puterii Poporului (PPP) al lui Yoon a rămas în fotoliul său.

Partidul Democrat avea nevoie însă de cel puțin opt voturi din partea PPP pentru a obține majoritatea de două treimi necesară.

Până la urmă, moțiunea a obținut 195 de voturi, cu cinci sub pragul de 200.

Liderii democraților au declarat că vor reveni asupra moțiunii de destituire săptămâna viitoare.

Evoluțiile din parlamentul sud-coreean au loc pe fondul unui nou protest masiv al celor care vor demisia lui Yoon. Poliția a estimat numărul participanților la 150.000, iar organizatorii vorbesc de un milion.

Protestatarii adunați în fața clădirii Adunării Naționale au scandat proteste deja când au auzit că prima moțiune supusă la vot, legată de presupuse afaceri ilegale ale primei doamne, Kim Keon Hee, a căzut fiindcă i-au lipsit două voturi „pentru”.

Dimineața, președintele Yoon și-a cerut scuze națiunii pentru impunerea legii marțiale vreme de câteva ore, dar nu a demisionat, sfidând chiar și chemările din partea unora din partidul său de guvernământ.

Yoon a declarat că nu se va eschiva de la responsabilitatea juridică și politică pentru decizia sa de a declara legea marțială pentru prima dată în Coreea de Sud în 44 de ani. El a spus că decizia s-a născut „din disperare”.

• Te-ar putea interesa și: Președintele sud-coreean se agață de putere după renunțarea la legea marțială

Discursul televizat de sâmbătă a fost prima apariție publică a lui Yoon de când a anulat ordinul de impunere a legii marțiale, la șase ore după ce l-a declarat. „Las la latitudinea partidului meu să ia măsuri pentru a stabiliza situația politică în viitor, inclusiv problema mandatului meu”, a spus Yoon în discursul către națiune, promițând că nu va exista o a doua încercare de a impune legea marțială.

Stând în picioare în fața drapelului sud-coreean, Yoon s-a înclinat după ce și-a încheiat scurtele remarci, privind solemn în obiectivul camerei pentru un moment, informează Reuters.

Yoon și-a șocat compatrioții marți seara, când a acordat armatei puteri sporite pentru a combate amenințările nespecificate din partea „forțelor comuniste nord-coreene” și pentru a eradica „forțele antistatale pro-Nord”.

Declararea legii marțiale a provocat o undă de șoc în întreaga lume și i-a atras critici rare din liderilor SUA, care îl lăudaseră anterior pe Yoon ca pe un pilon al democrației în Asia.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Autoritățile au declarat că patru persoane au fost salvate din dărâmăturile unei clădiri cu trei etaje care s-a prăbușit parțial, fiind duse la spital, dar nu au putut spune câte persoane ar putea fi încă sub moloz, relatează Associated Press.

Mass-media locală a raportat că unul dintre cei spitalizați este un copil. În apropiere s-au înșiruit mai multe ambulanțe, probabil în așteptarea mai multor victime.

Locuitorii cartierului Mariahoeve, din nord-estul orașului Haga, au auzit o bubuitură uriașă și țipete înainte de răsăritul soarelui, la 6:15, ora locală. O femeie a declarat presei locale că a crezut că a avut loc un cutremur.

Potrivit autorităților, cele trei etaje ale clădirii din care o secțiune s-a prăbușit sunt compuse din magazine la parter și cinci apartamente pe câte două etaje, cu sufragerii la etajul al doilea și dormitoare la al treilea.

Autoritățile olandeze au trimis la fața locului o echipă de căutare și salvare urbană specializată, cu patru câini antrenați pentru a găsi victime. Echipa a fost folosită anterior în timpul cutremurului devastator din Turcia din 2023.

Autoritățile au avertizat localnicii să își țină ferestrele închise și să oprească sistemele de ventilație, din cauza fumului. Criminaliștii au sosit la fața locului pentru primele cercetări, a informat un reporter AFP. Poliția a făcut apel la martorii care ar fi putut vedea ceva suspect, afirmând că o mașină a plecat de la fața locului în mare viteză după explozie.

Prim-ministrul olandez Dick Schoof s-a declarat șocat de imaginile dezastrului. „Gândurile mele se îndreaptă către victime, către toate celelalte persoane implicate și către serviciile de urgență care lucrează acum la fața locului”, a spus el.

Familia regală olandeză a exprimat sentimente similare. „Gândurile noastre sunt alături de cei afectați la Haga de explozia și incendiul din această dimineață”, inclusiv cei „care se tem pentru soarta celor dragi”, au spus regele Willem-Alexander și regina Máxima, într-o declarație.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Printr-un comunicat de presă, reprezentanții Departamentului de Stat au transmis că SUA „sunt alături de poporul român, care se confruntă cu o situație fără precedent privind integritatea alegerilor sale”.

În plus, arată că integritatea alegerilor din România este „primordială pentru democrația greu câștigată de români”.

„Luăm act de decizia Curții Constituționale a României cu privire la alegerile prezidențiale din România. Statele Unite își reafirmă încrederea în instituțiile și procesele democratice din România, inclusiv în investigațiile privind influența străină malefică”, transmit reprezentanții Departamentului de Stat.

Vineri, judecătorii Curții Constituționale au decis anularea și reluarea de la zero a alegerilor prezidențiale în România, invocând „vicierea” procesului electoral prin favorizarea candidatului ultranaționalist pro-rus Călin Georgescu într-o campanie pe TikTok, cu implicarea unui „actor străin”.

• Te-ar putea interesa și: România: Percheziții la unul dintre finanțatorii campaniei lui Călin Georgescu

Georgescu și alți politicieni de extremă dreapta de la București au protestat în declarații de presă împotriva deciziei, folosind termeni ca „lovitură de stat” și „distrugerea democrației”.

Georgescu urma să se confrunte în turul al doilea al prezidențialelor cu Elena Lasconi, lider USR, care a protestat și ea împotriva anulării alegerilor.

Data noului scrutin va fi stabilită de următorul guvern al României, rezultat din alegerile de la 1 decembrie, câștigate de unul din actualele partide de la guvernare, social-democrat.

Știre preluată de la Europa Liberă România!

Într-un mesaj transmis de Realitatea TV, Georgescu a declarat că statul român „a luat democrația și a călcat-o în picioare”.

Georgescu a insinuat că decizia anulării ar fi fost expresia fricii politicienilor din partidele tradiționale de suflul nou pe care l-ar reprezenta el și de „dosarele” lor, care urmau să iasă la lumină dacă ieșea el președinte.

„Astăzi este doar începutul unei noi pagini din istoria acestei țări”, a mai spus Georgescu, spunând că Dumnezeu va decide ce se întâmplă.

În mesajul pre-înregistrat, candidatul independent nu a cerut suporterilor săi să protesteze în stradă.

El și-a reluat ideile într-un interviu în direct la Realitatea TV, folosind expresii ca „atac barbar” și spunând: „Nu mă vor putea opri”. Georgescu a negat din nou că ar avea legături cu vreun stat străin care ar avea interesul ca el să câștige alegerile, ca și celelalte acuzații, legate de neregulile pe care le-ar fi comis în campanie.

Remarcile politicianului naționalist au venit la câteva ore după ce Curtea Constituțională din România (CCR) a decis anularea primului tur al prezidențialelor, din 24 noiembrie, la care Georgescu s-a clasat pe primul loc cu aproape 23% din voturi, după ce în sondajele dinainte nu se număra nici de departe printre favoriți.

Vineri seară, președintele Klaus Iohannis a reamintit că serviciile de informații din țara sa au constatat că Georgescu (pe care el nu l-a numit) a fost favorizat masiv prin propagandă electorală ilegală, în care se vede mâna unei puteri străine.

Iohannis a mai spus că alegerile prezidențiale se vor repeta la o dată pe care o va stabili următorul guvern al României, constituit pe baza alegerilor de la 1 decembrie și că el, Iohannis, va rămâne la post până la învestirea succesorului său.

Iohannis a asigurat investitorii și partenerii occidentali că România rămâne un aliat de nădejde în NATO și UE și „nu are dificultăți”.

Candidata situată pe locul al doilea la primul tur de scrutin din 24 noiembrie, lidera USR Elena Lasconi, care urma să se confrunte în acest weekend cu Georgescu, a criticat decizia CCR, spunând că ar fi o „distrugere a democrației”.

Se profilează noi candidați

Evenimentele de vineri din România nu lasă să se întrevadă cum va arăta plutonul de candidați pentru noile alegeri prezidențiale, și mai ales dacă Georgescu, suspectat de fi comis nereguli, va mai putea participa.

Hotnews.ro a relatat că fostul europarlamentar Vlad Gheorghe, fondatorul partidului DREPT, i-a cerut primarului Bucureștiului, Nicușor Dan, să candideze independent la președinția României, și a făcut apel la alte partide de centru-dreapta să îl sprijine.

Același Vlad Gheorghe a declarat, vineri, că a cerut și anularea alegerilor parlamentare, din 1 decembrie, pe motiv că acestea au fost organizate tot sub semnul „războiului hibrid”, dar Biroul Electoral Central i-a răspuns negativ, spunând că cererea a fost formulată tardiv.

Anularea prezidențialelor din România a fost urmată și de apeluri la demiterea lui Toni Greblă, șeful Autorității Electorale Permanente, structura care supraveghează corectitutindea alegerilor, despre care presa a scris că ar fi avut legături de prietenie cu lideri ultranaționaliști, cu vederi legionare. Greblă a negat acuzațiile.

Așa-zisul minister al economiei de la Tiraspol a spus că în situația întreruperii aprovizionării cu gaze naturale, rezervele de cărbuni ale regiunii pot asigura funcționarea Centralei de la Cuciurgan și producerea de energie electrică pentru circa 50 de zile, scrie presa din stânga Nistrului, afiliată puterii.

Centrala electrică de la Cuciurgan (controlată de Moscova) este furnizorul principal de energie electrică al malului drept al Nistrului, asigurând 60-80% din necesarul de consum. Energia electrică relativ ieftină este produsă cu gaze rusești pentru care regiunea separatistă nu plătește nimic, ceea ce-i permite să supraviețuiască.

În scenariul întreruperii aprovizionării cu gaze naturale, liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a spus că vor avea prioritate la alimentarea cu energie electrică locuințele, instituțiile sociale, umanitare, bugetare, iar în ce privește industria, doar întreprinderile esențiale, în special cele din domeniul industriei alimentare.

• Vezi și: Explainer | De unde va lua curent R. Moldova după 1 ianuarie și ce se va întâmpla cu regiunea transnistreană?

Fostul ministrul al Energiei de la Chișinău, Victor Parlicov, a spus la întoarcerea de la Sankt Petersburg, că în lipsa unui răspuns clar de la Gazprom privind livrarea de gaze naturale pe malul stâng prin rute alternative din 1 ianuarie, o criză energetică în regiunea transnistreană este „iminentă”. Oficialul a mai afirmat că în cazul în care Chișinăul va livra gaze naturale Tiraspolului, regiunea va trebui să-și asume să înceapă plata acestora la prețuri reale, de piață.

În aceste condiții, premierul Dorin Recean a anunțat că va merge săptămâna viitoare în Parlament, unde va cere instituirea stării de urgență în domeniul energetic, începând cu luni, 16 decembrie. El a transmis că există riscuri de întrerupere „parțială sau totală” a livrărilor de energie electrică sau gaze naturale începând cu 1 ianuarie.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te